Secăiuni » Arii de practică » Business » Proprietate intelectuală
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti

Official partner: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Dreptul proprietatii intelectuale Flux informații

Interviuri pentru Sectia civila si de proprietate intelectuala, ICCJ – 2 decembrie 2009

8 decembrie 2009 | JURIDICE.ro

Dupa cum informam, miercuri, 2 decembrie 2009, Plenul CSM a decis promovarea la Inalta Curte a trei judecatori: Mona Maria Pivniceru, Eugenia Puscasiu si Alina Sorinela Trandafir.

Adela Cosmina BODEA (Curtea de Apel Bucuresti)

Virgil Andreies: Sunteti judecator la Curtea de Apel Bucuresti, candidati pentru functia de judecator la Inalta Curte. Sa va prezentati, va rog, traseul profesional.

Adela Cosmina Bodea: Am absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti in anul 1996. Am inceput ca judecator stagiar la Judecatoria Dumbraveni (jud. Mures), am fost delegata la Judecatoria sectorului 3, dupa definitivat am functionat la Judecatoria sectorului 1, am judecat cu preponderenta cauze civile. In 2004, am promovat la Sectia a V-a civila a Tribunalului Bucuresti si din 2007 la Curtea de Apel Bucuresti.

Virgil Andreies: Sunteti judecator efectiv de cariera. Va rog sa ne spuneti care este procedura de schimbare a jurisprudentei sectiilor Inaltei Curti.

Adela Cosmina Bodea: In masura in care o sectie a Inaltei Curti apreciaza ca se impune schimbarea jurisprudentei, sesizeaza Sectiile Unite, se intrerupe judecata, judecata in Sectiile Unite se face cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost suspendata si dupa ce Sectiile Unite se pronunta, se reia judecata.

Virgil Andreies: Comentati o hotarare CEDO in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 6 in sensul limitarii accesului la Justitie.

Interviuri JURIDICE.ro

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Adela Cosmina Bodea: Cauza Albina impotriva Romaniei. In contextul restituirii unui imobil, o prima instanta a admis actiunea, in apel tribunalul schimba solutia, respinge cererea, apreciindu-se ca Decretul 92/1950 a fost corect aplicat. Ambele parti ataca hotararea, se resping recursurile, insa se reiaua considerentele din apel , fara a se pronunta asupra cirticilor. CEDO a apreciat ca e vorba de o incalcare a art. 6, o simpla dispozitie de respingere a recursurilor fara a arata argumente semnifica incalcarea art. 6.

Virgil Andreies: Cunoasteti vreo hotarare CEDO prin care Romania a fost condamnata cu privire la taxele de timbru?

Adela Cosmina Bodea: Aceste taxe de timbru trebuie sa fie proportionate, trebuie sa pastreze proportionalitatea.

Virgil Andreies: Au fost anumite cauze pentru care Romania a fost condamnata pentru stabilirea procentuala a acestor taxe. Spuneti-mi, va rog, daca imobilele dobandite in temeiul art. 9 alin. 8 din Legea 112 pot face obiectul executarii silite?

Adela Cosmina Bodea: S-a stabilit printr-o decizie de recurs in interesul legii ca acestea pot face obiectul executarii silite.

Virgil Andreies: In cauza Paduraru impotriva Romaniei apare o noutate, care este aceasta?

Adela Cosmina Bodea: Legislatia nu era suficient de cunoscuta de parte pentru a avea un acces efectiv la Justitie.

Virgil Andreies: Lipsa de claritate si coerenta in materie de proprietate. Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind incompatibilitatea judecatorului care a luat parte la judecata in fond si care a ajuns sa solutioneze cererile de revizuire si contestatie in anulare?

Adela Cosmina Bodea: Poate face parte, dispozitiile  art 24 Cod procedura civila trebuie interpretate in acest sens, nu e incompatibil, insa in masura in care se pun in discutie anumite aspecte, se poate problema institutiei abtinerii sau recuzarii.

Virgil Andreies: Competenta Completului de 9 judecatori in alte cauze decat cele penale.

Adela Cosmina Bodea: Are competenta si in materie disciplinara.

Virgil Andreies: Anume?

Adela Cosmina Bodea: Hotararile Plenului CSM in materie disciplinara se ataca cu recurs la Completul de 9 judecatori.. Contestatia solutionata de Plen se solutioneaza de sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti.

Alessandra Giusepina GRECEANU, Curtea de Apel Bucureşti

Virgil Andreies: Sa ne spuneti, va rog, noutatile intervenite in cariera profesionala.

Alessandra Giusepina Greceanu: Sunt judecator din 1993 cand am si absolvit Facultatea de Drept, am inceput la Judecatoria sectorului 1, am functionat pana in 2000, am promovat la Tribunalul Bucuresti. Din 2002 sunt la Curtea de Apel Bucuresti, 2 ani la sectia de litigii de munca, am lucrat la Sectia a IV a. In prezent, formator la INM in domeniul dreptului muncii, am devenit pasionata de aceasta ramura de drept si de curand formator si in domeniul dreptului comunitar. Am avut onorarea de a face parte dintr-o vizita impreuna cu o delegatie olandeza privind managerul de instante, am participat la Haga, la sesiunea de procese simulate.

Virgil Andreies: Comentati o cauza CEDO in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 1 din Protocol aditional la Conventie.

Alessandra Giusepina Greceanu: Sunt pe aceasta dispozitii cauze mai numeroase. In general se refera la bunuri nationalizate si in general la restituire. Faza de executare face parte din procesul insusi. Una dintre el ar fi cauza Caracas, partea trebuia sa fie pusa in posesia bunului sau sa i se asigurat o satisfactie corespunzatoare.

Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii privind imobilele dobandite in temeiul  9 alin 8 din Legea 112 in sensul daca aceste bunuri pot face obiectul unei executari silite? Exista o interdictie.

Alessandra Giusepina Greceanu: A fost o practica controversata, plecand de la nivelul notariatelor, inainte de expirarea perioadei sub conditie. In final, problema a fost transata. Aceste bunuri pot face obiectul executarii silite.

Virgil Andreies: Romanii sunt inventivi. A venit Inalta Curte si a unificat practica. Nu pot fi instrainate dar pot face obiectul executarii silite. Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii privind procedura necontencioasa?

Alessandra Giusepina Greceanu: Da. S-a pus problema daca cererea se judeca in sedinta publica sau nu. S-a unificat practica, intotdeauna in sedinta publica.

Mihaela IVANOVICI, Curtea de Apel Bucuresti

Virgil Andreies: Sa va prezentati, va rog, cariera profesionala.

Mihaela Ivanovici: Am inceput prin a practica avocatura timp de cativa ani. In 1992, prin concurs am intrat in magistratura, am parcurs toate treptele – judecatorie, tribunal, Curtea de Apel Bucuresti in prezent.

Virgil Andreies: Care sunt criteriile in raport de care CEDO a apreciat ca o cauza se solutioneaza intru-un termen rezonabil?

Mihaela Ivanovici: CEDO a apreciat ca e important sa se stabileasca conduita autoritatilor, comportamentul partilor, miza, complexitatea procesului. In cauza Paduraru au fost stabilite, e importanta miza litigiului. Brumarescu la fel… Sunt mai multe cauze in care CEDO a apreciat ca intarzierea pe termen rezonabil dauneaza partilor. In dreptul nostru nu exista un remediu efectiv pentru atacarea acestor aspecte.

Virgil Andreies: Cauzele cu minori indeplinesc aceasta cerinta?

Mihaela Ivanovici: Miza e importanta pentru parte. Da

Virgil Andreies: Cum isi indeplineste Inalta Curte obligatia de unificare a practicii?

Mihaela Ivanovici: Inalta Curte isi indeplineste aceasta obligatie prin solutionarea recursurilor in interesul legii, prin schimbarea jurisprudentei, prin intalnirile cu judecatorii de la Inalta Curte cu judecatorii de la celelalte instante. E si Comisia de unificare a practicii la care participa judecatorii de la Inalta Curte. E foarte utila. Eu urmaresc aceste minute care apar pe internet pentru ca mi se pare util ce s-a discutat, mai ales la complexitatea legislatiei, la modalitatea in care se modifica atat de rapid.

Virgil Andreies: Credeti ca acuatala competenta de solutionare a recursurilor in interesul legii de Sectiile Unite e potrivita sub aspectul operativitatii?

Mihaela Ivanovici: Da.

Virgil Andreies: Poate fi o problema de contencios administrativ unde numarul judecatorilor e mai mic decat de la celelalte sectii?

Mihaela Ivanovici: Sigur ca ar fi mai util ca pe fiecare sectie sa fie discutate mai ales chestiunile de drept material.

Virgil Andreies: Cunoasteti o cauza CEDO in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 8 din Convetie privind incalcarea dreptului la viata privata?

Mihaela Ivanovici: Este una , Amanalachioai, publicata recent in Monitorul Oficial, in care s-au constat mai multe incalcari si pe art. 6 si pe art. 8. S-au interzis drepturile parintesti fara sa aiba posibilitatea de a contesta, aceata reprezinta incalari ale art. 13 si faptul ca a fost impiedicat sa aiba legaturi personale cu copilul reprezinta incalcari ale art. 8.

Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind caracterul evaluabil in bani al actiunilor privind rezilierea, rezolutiunea?

Mihaela Ivanovici: Exista o decizie de recurs in interesul legii stabilindu-se ca actiunile in constatarea rezolutiunii, rezilerii contractelor sunt evaluabile in bani, avand incidenta asupra stabilirii competentei, deoarece natura dreptului influenteaza si natura actiunii, chiar daca nu e petit pentru restabilirea situatiei anterioare. Au fost instante care au apreciat ca nu au caracter patrimonial, altele ca aceste actiuni au caracter patrimonial, rezultatul era ca si in caile de atac se ajungea la solutii diferite.

Anton Pandrea: Ati avut actiuni de anulare a planurilor cadastrale?

Mihaela Ivanovici: Nu.

Anton Pandrea: Nu insist atunci.

Mona Maria PIVNICERU, Curtea de Apel Iasi

Virgil Andreies: Cateva cuvinte despre cariera profesionala.

Mona Maria Pivniceru: Am fost avocat, restul pana la epoca contemporana magistrat, adica 20 de ani. Cu regretul fata de primul grad, era complexitatea…

Virgil Andreies: Sunteti doctor in drept si cadru universitar.

Mona Maria Pivniceru: Da.

Virgil Andreies: O cauza CEDO prin care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 6 din Conventie.

Mona Maria Pivniceru: Art. 6 are o multitudine de valente.

Virgil Andreies: Va alegeti dumneavoastra.

Mona Maria Pivniceru: Ar fi bine sa conturez o problematica anume. Cu privire la neexecutarea hotararilor judecatoresti pentru ca suntem si noi implicati. Neexecutarea face parte din procesul civil. Si Romania are o multitudine de condamnari. Practic hotararile judecatoresti au devenit doar sperante legitime si nu drepturi efective. Am vazut hotarari CEDO in care motivatia Curtii invoca Recomandarea Comitetului Ministrilor privind executarea hotararilor judecatoresti. In foarte multe cauze, Romania refuza executarea masurilor generale, de schimbare a legilor (in special Legile 10 si 18) care au acumulat peste 8 milioane de EUR. Romania refuza sa puna in aplicare hotarari judecatoresti in materia L 18, refuza sa schimbe legislatia in materia proprietatii. Concluzia generala este ca se refuza cu obstinatie a se modifica cadrul legislativ si prin aceasta Romania pune in pericol sistemul de protectie a drepturilor omului. Sunt doua hotarari care fac aceasta remarca.

Virgil Andreies: Condamnarile pe art. 6 sunt asociate cu incalcarea altor articole. Ce noutate aduce cauza Paduraru?

Mona Maria Pivniceru: Aduce o singura noutate: o lege proasta degaja o aplicare proasta, acesta e panseul. E emblema, matca, care a urmat in toate hotararile.

Virgil Andreies: Este o cauza in care Romania a fost condamnata pentru lipsa de coerenta si claritate. Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii privind prescriptia extinctiva inceputa sub imperiul Legii 115 si implinita dupa intrarea in vigoare a Legii 7/1996?

Mona Maria Pivniceru: Ea viza legea aplicabila. Mai e o decizie care spune ca Legile 58 si 59 nu au intrerupt cursul prescriptiei.

Virgil Andreies: Cum isi indeplineste Inalta Curte menirea de unificare a practii si daca solutionarea de Sectiile Unite este potrivita?

Mona Maria Pivniceru: A solutiona un recurs in interesul legii de catre o sectie care nu e specializata inseamna o diluare prea mare. Ar trebui sa apartina sectiei competenta. Ele ar trebui sa fie solutionate la sectie. Nici nu poate Inalta Curte sa devina un legiuitor, aceasta ar insemna ca recursul in interesul legii ar putea popula Inalta Curte. Intotdeauna legea va fi aplicabila neunitar. Competenta face imposibil legal o unitate de practica. De exemplu, in materie de Legea 18, competenta apartine tribunalului. A fost modificata de 70 de ori. Sa ne imaginam noi ca s-ar putea face practica unitara cand 40 de instante se pronunta, ar insemna sa fim nerealisti. Nu poate Inalta Curte, ea singura, sa coordoneze unificarea practicii. E posibil ca tot la nivelul Inaltei Curti sa fi experti desemnati, care sa anticipeze aplicarea legii. E o adevarata aventura acum. Legile atat de mult sunt modificate incat e foarte greu sa stabilim legea aplicabila. In afara de CEDO, drept constitutional, e o avalansa informativa care se suprapune peste o dezordine. E foarte greu de ajuns la o practica.

Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii privind procedura necontencioasa?

Mona Maria Pivniceru: E un recurs in interesul legii care se refera la publicitate, art. 121 Cod procedura civila, ele sunt tinute in sed publica si nu in sala de consiliu, publicitatea se aplica si procedurii necontencioase.

Adriana Roua POP, Curtea de Apel Bucuresti

Virgil Andreies: O prezentare a traseului profesional.

Adriana Roua Pop: Sunt judecator din 1990, am inceput la Judecatoria sectorului 6, am promovat la Tribunalul Bucuresti si apoi la Curtea de Apel Bucuresti.

Virgil Andreies: Ati parcurs toate etapele, aveti calificativ foarte bine, nu ati fost sanctionata disciplinar. Cateva cuvinte despre criteriile in raportul de care CEDO a apreciat ca o cauza se solutioneaza intr-un termen rezonabil?

Adriana Roua Pop: Curtea Europeana apreciaza daca o cauza a fost solutionata in termen rezonabil in functie de masurile luate de instanta, comportamentul partilor, procedurile care au avut loc in timpul procesului, complexitatea cauzei.

Virgil Andreies: Mai este un criteriu. Miza litigiului. O cauza in care e vorba de interesul unui minor, de exemplu. Sa comentati o cauza in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 1 din Protocol. Cauza Paduraru sau alta.

Adriana Roua Pop: In cauza Paduraru, Romania a fost condamnata pentru incalcare dreptului de proprietate pentru ca instantele nationale au respins actiunea in revendicare in care acesta avea o hotarare anterioara… Nu imi mai aduc aminte exact. Stiu princiiple. Nu a fost respectat principiul securitatii juridice.

Virgil Andreies: Aduce ceva nou pentru incalcarea acestui drept.

Adriana Roua Pop: Curtea a facut o analiza a practicii Inaltei Curti.

Virgil Andreies: E in cauza Beian. Este prima cauza in care o tara din Uniunea Europeana a fost condamanta pentru lipsa de claritate si coerenta in materie de proprietate. Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii privind procedura necontencioasa?

Adriana Roua Pop: Cu privire la Legea 7/1996 in care s-a stabilit ca nu participa in proces biroul de Carte funciara.

Virgil Andreies: Ati ales alta. Este foarte bine. Era vorba de faptul ca se judeca in sedinta publica.

Adriana Roua Pop: Da. In recurs este dispozitie speciala.

Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind incompatibilitatea judecatorului care a luat parte la judecata in fond si care a ajuns sa solutioneze cererile de revizuire si contestatie in anulare?

Adriana Roua Pop: Stiu ca a existat un recurs in interesul legii, in sensul ca nu e incompatibil. Eu cred ca e. Inalta Curte a facut anumite precizari. In principiu, nu e incompatibil insa daca a luat cunostinta de anumite aspecte intervine ..

Virgil Andreies: Abtinerea sau recuzarea.

Adriana Roua Pop: Da.

Virgil Andreies: Poate sa intervina abtinerea sau recuzarea.

Adriana POPESCU, Curtea de Apel Bucuresti

Virgil Andreies:  Sa va prezentati cariera profesionala

Adriana Popescu: Am venit de atatea ori ca nu am alte nuotati. Sunt judecator din 1996. Imi retrag cererea intrucat nu am primit aviz favorabil.

Eugenia PUSCASIU, Curtea de Apel Cluj

Virgil Andreies: Cateva cuvinte despre traseul profesional.

Eugenia Puscasiu: Sunt judecator din 1977. Am inceput la Judecatoria Sighetu Marmatiei. Am urmat un traseu sinuos, judecator la Turda, Tribunalul Cluj, in prezent la Curtea de Apel Cluj.

Virgil Andreies: Sinuos sub aspect geografic. Nu ati fost sanctionata disciplinar, aveti calificativ foarte bine. La Curtea de Apel Cluj functionati din?

Eugenia Puscasiu: 1997.

Virgil Andreies: Sa ne spuneti o cauza in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 6 din Conventie.

Eugenia Puscasiu: V-as supune atentiei dumneavoastra o cauza in care statul a fost condamnat pentru acces la instanta privind neexecutarea unei hotarari judecatoresti de obligare a NOVA de incheiere a unui contract de incheiere de furnizare apa potabila. Se retine ca neexecutarea hotararilor judecatoresti atrage incalcarea art. 6, acea societate avea un contract administrativ care trebuia controlat sub aspectul executarii de autoritatile statului. Aceasta pasivitate a autoritatilor a atras incalcarea art. 6. Statul in pozitia sa de detinator al fortei publice trebuia sa asiste creditorul in executarea hotararii judecatoresti.

Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii privind prescriptia extinctiva inceputa sub imperiul Legii 115/1938 si implinita dupa intrarea in vigoare a Legii 7/1996?

Eugenia Puscasiu: Decizia de recurs in interesul legii vizeeaza acest aspect, sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 115 din 1938. Cu privire la posesiile incepute inainte de Decretele 58 si 59, prescriptia extinctiva nu a fost intrerupta, iar dupa abrogarea lor, posesorii pot solicita constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Virgil Andreies: Cauza Paduraru contra Romaniei.

Eugenia Puscasiu: Cauza Paduraru contra Romaniei vizeaza mai multe aspecte, vanzarea mai multor apartamente de catre stat, a fost incalcat art. 1 din Protocol. Se retine incoerenta legislativa, care a generat o incertitudine generala. Reclamantul s-a vazut in imposibilitatea de executa hotararea judecatoreasca ceea ce i-a cauzat un prejudiciu exorbitant si care e incompatibila cu respectarea dreptului de proprietate.

Virgil Andreies: E o cauza in care statul e condamnat pentru lipsa de incoerenta legislativa.

Eugenia Puscasiu: Constata ca Fondul Proprietate e nefunctional.

Virgil Andreies: Lipsa semna partii de pe cererea de recurs poate fi implinita?

Eugenia Puscasiu: Da. Art. 133 Cod procedura civila prevede ca pana la prima zi de infatisare.

Virgil Andreies: Si pe parcursul judecatii caii de atac, in afara de cazul invocarii lipsei semnaturii reclamantului, cand cererea de recurs trebuie semnata cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar daca este prezent in instanta, in chiar sedinta in care se invoca nulitatea.

Aurelia RUSU, Curtea de Apel Bucuresti

Virgil Andreies: Cateva cuvinte despre traseul profesional

Aurelia Rusu: Am inceput ca judecator in 1994, la Judecatoria Targu Mures, pana in 2002, cand am promovat la Tribunalul Mures, apoi la Curtea de Apel Targu Mures, pana in 2005 cand am fost procuror la Parchetul General, lucrand exclusiv in materie civila, sef de serviciu, am reprezentat Parchetul General in sedintele Curtii Constitutionale. Am sustinut anul trecut teza de doctorat, pe care am si publicat-o, am mai multe articole publicate in reviste de specialitate. Din 2006 formator la INM pe aspecte de Carte Funciara.

Virgil Andreies: Competenta Completului de 9 judecatori.

Aurelia Rusu: Solutioneaza recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala, recursurile impotriva hotararilor pronuntate de CSM in materie disciplinara si alte cauze date in comptenta sa.

Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind Legea 85/1992 privind vanzarea de locuinte?

Aurelia Rusu: Prin recurs in interesul legii s-a stabilit ca le sunt aplicabile si contractele de inchiriere incheiate anterior intrarii in vigoare a legii. E o obligatie in rem si nu in personam.

Virgil Andreies: Sa ne spuneti o cauza in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 8 din Conventie.

Aurelia Rusu: Da. Am studiat cate va cauze, Lupsa impotriva Romaniei. E o cauza privind un cetatean iugoslav care s-a stabilit in Romania, s-a casatorit, avea activitati comerciale. In 2003, s-a emis de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti o ordonanta prin care a fost declarat indezirabil si a primit interdictia de a sta in Romania timp de 10 ani. Avocatul sau a constatat ca ordonanta parchetului nu era motivata (pe motiv de siguranta nationala). Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca a fost incalcat art. 8 privind garantiile pentru cel care este expulzat si ca legea interna nu e suficient de previzibila.

Virgil Andreies: Imobilele dobandite in temeiul Legii 112 pot face obiectul executarii silite?

Aurelia Rusu: Da. Prin recurs in interesul legii, interdictia de instrainare se refera doar la actele de instrainare voluntara. Aici e vorba de instrainare fortata.

Virgil Andreies: Aveti dreptate. Ce noutate aduce cauza Paduraru contra Romaniei?

Aurelia Rusu: In cauza Paduraru, CEDO a retinut ca statul roman nu si-a indeplinit obligatia pozitiva privind restituirea imobilelor nationalizate.

Virgil Andreies: Competenta Sectiilor Unite.

Aurelia Rusu: Sectiile Unite solutioneaza recursurile in interesul legii, sesizarile sectiilor Inaltei Curti privind schimbarea jurisprudentei, sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la controlul de constitutionalitate a priori.

Anton Pandrea: In materia actiunilor privind partajul succesoral, instantele nu au punct de vedere unitar. Care sunt cele 2 orientari. E vorba de faptul ca unii pun sa achite de 2 ori cu 3%?

Aurelia Rusu: O data.

Vacarus STANCU, Tribunalul Valcea

Virgil Andreies: Cateva cuvinte despre cariera profesionala.

Vacarus Stancu: Am o vechime de 19 ani efectiv, am functionat la Judecatoria Ramnicu Valcea, am fost 4 ani presedinte la Judecatoria Brezoi, din 1998 sunt la Tribunalul Valcea unde functionez si in prezent.

Virgil Andreies: Competenta Inaltei Curti privind hotararile CSM.

Vacarus Stancu: Cu privire la hotararile CSM, Completul de 9 judecatori functioneaza ca si instanta disciplinara in ceea ce priveste hotararile CSM, solutioneaza recursurile impotriva hotararilor Plenului CSM de santionare.

Virgil Andreies: Sanctiunile sunt aplicate de Plen?

Vacarus Stancu: De sectie, apoi se poate face contestatie la Plen iar recursul la Inalta Curte.

Virgil Andreies: Hotararile privind cariera magistratilor se ataca la sectia de contencios administrativ. Cauza Brumarescu impotriva Romaniei.

Vacarus Stancu: S-a pus in discutie principiul respectarii dreptului de proprietate asupra unui bun dobandit pe cale judecatoreasca, a urmat un recurs in interesul legii promovat de Procurorul Genearal iar Inalta Curte a respins efectiv actiunea.

Virgil Andreies: Inalta Curte a admis recursul in anulare.

Vacarus Stancu: Daca prin hotarari judecatoresti s-a recunoscut dreptul de proprietate, Brumarescu avea un bun de aparat, chiar daca ulterior a intervenit un recurs in anulare.

Virgil Andreies: Ce alt articol a fost incalcat pe langa art. 1 din Protocol?

Vacarus Stancu: S-a constatat ca a fost incalcat principul stabilitatii juridice.

Virgil Andreies: Art 6 sub acest aspect.

Vacarus Stancu: Statul a fost condamnat pentru incoerenta legislativa.

Virgil Andreies: In alte cauze a fost condamnat. Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii privind procedura necontencioasa?

Vacarus Stancu: A fost declarat neconstitutional…, s-a dispus ca sedinta de judecata sa fie publica pentru ca judecatorii statueaza si asupra unei situatii de drept.

Virgil Andreies: In concret, art. 121 Cod procedura civila se aplica si la prima instanta. Aveam dispozitie doar la recurs. Care este natura juridica a incheierii pronuntata de instanta de fond?

Vacarus Stancu: E o hotarare judecatoreasca atacabila, dar si un act administrativ.

Virgil Andreies: Asa, pentru ca verifica …

Vacarus Stancu: Formalitatea necesara.

Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii privind prescriptia extinctiva inceputa sub imperiul Legii 115 si implinita dupa intrarea in vigoare a Legii 7/1996?

Vacarus Stancu: S-a pus problema intreruperii cursului prescriptiei extinctive prin abrogarea Decretelor 58 si 59. Prescriptia extinctiva nu a fost intrerupta.

Virgil Andreies: Care este legea aplicabila?

Vacarus Stancu: Este Legea 115/1938.

Anton Pandrea: In practica instantelor nu e un punct de vedere unitar in ceea ce priveste Legea 146/ 1997 in actiunel in care statul are calitate de parte, de reclamant.

Vacarus Stancu: Nu am cunostinta. Dar oricum statul e persoana juridica. S-a pus problema in raporturile juridice de drept privat, daca e scutit de taxa de timbru daca nu urmareste realizarea unor drepturi publice. Trebuie sa achite taxa de timbru cand nu se urmareste realizarea unui venit public sau apararea unui drept de proprietate publica.

Aglaia VALAN, Curtea de Apel Bucuresti

Virgil Andreies: Cateva cunvinte despre cariera dumneavoastra.

Aglaia Valan: Am fost judecator circa 27 de ani, sunt judecator de fapt, am lucrat un an in avocatura. Cat am indeplinit functia de judecator, am fost judecator inspector la Curtea de Apel Suceava, ulterior am functionat ca inspector judecator 2 ani, dar apreciez ca sunt facuta pentru functia de judecator si nu am mai candidat pentru functia de judecator la Inalta Curte. Cred ca fac parte dintre putinii oameni care au fost binecuvantati de Dumnezeu sa aiba profesia pentru care erau structurati.

Virgil Andreies: A fi judecator la Inalta Curtea inseamna incununarea unei cariere.

Aglaia Valan: Mi-am dorit foarte mult si sa am satisfactia muncii asidue pe care am indeplinit-o.

Virgil Andreies: Care sunt criteriile in raport de care CEDO a apreciat ca o cauza se solutioneaza intru-un termen rezonabil?

Aglaia Valan: In mai multe hotarari ale CEDO pronuntate impotriva Romaniei se regasesc aceste principii care trebuie avute in vedere pentru stabilirea duratei procesului, duratei rezonabile – atitudinea reclamantului, a autoritatilor, miza si complexitatea cauzei.

Virgil Andreies: Numai a reclamantului?

Aglaia Valan: A tuturor partilor.

Virgil Andreies: Exemple de cauze CEDO in care miza e hotaratoare.

Aglaia Valan: M-as gandi la cauza Amanalachioai contra Romania, publicata in Monitorul Oficial recent. Dat fiind situatia, ar fi trebuit solutionata cauza intr-un termen rezonabil.

Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind Legea 85/1992 privind vanzarea de locuinte?

Aglaia Valan: Exista decizii in recurs in interesul legii in sensul ca dispozitiile art. 1 si 7 din Legea 85 se aplica si cu privire la contractele de inchiriere care nu existau la data intrarii ei vigoare.

Virgil Andreies: Care a fost obligatia instantei?

Aglaia Valan: In esenta s-a retinut ca obligatia vanzatorului e o obligatie in rem, atata vreme cat apartamentul e construit din fondurile de stat, e supus regimului Legii 85.

Virgil Andreies: Instanta competenta sa solutioneze cererea privind instituirea curatelei speciale?

Aglaia Valan: Exista un recurs in interesul legii si care prevede ca dispozitiile art. 44 din Codul de procedura civila se interpreteaza in sensul ca instanta care judeca cauza in fond e cea care trebuie sa desemneze si curatorul.

Virgil Andreies: Ultimele modificari ale legii taxelor de timbru in raport de valoarea bunului care face obiectul actiunii, credeti ca ar fi pasibile sa ne duca la condamnari.

Aglaia Valan: Instanta intelege termenul de acces la justitie si in functie de posibilitatile reclamantului de a exercita actiunea, se au in vedere posibilitatile partilor. In mod evident, taxele de timbru stabilite mai nou sunt impovaratoare, mai ales la partaj succesoral si iesirea din indiviziune, pentru ca se va constata o impiedicare efectiva pentru foarte multe parti.

Anton Pandrea: In cadrul dezbaterii succesorale, s-a ridicat problema calitatii succesorale pasive, s-au ridicat doua probleme.

Aglaia Valan: Daca statut are calitate procesuala pasiva si daca se poate judeca fara stat.

Virgil Andreies: Daca exista un singur succesibil.

Aglaia Valan: Sunt cazuri in care statul ar putea fi parat doar daca ar contesta dreptul reclamantului, dar daca nu contesta acest drept, nu poate sta in calitate de parat. In celalalt caz, poate era bine sa se adreseze unui notar.

AP Unii citeaza statul prin Ministerul de Finante si altele prin unitatile administrativ teritorial.

Aglaia Valan: Sunt pentru ultima varianta. Legea 213/1998, proprietatea privata a statuluui apartine unitatilor administrativ teritoriale, deci nu statul prin MF.

AP Punctul majoritar e statul prin MF.

Mirela VISAN, Curtea de Apel Bucuresti

Virgil Andreies: Cateva cunvinte despre cariera dumneavoastra.

Mirela Visan: Am absolvit Facultatea de Drept in 1995. Am inceput la Judecatoria sectorului 5, din 2002 am promovat la Tribunalul Bucuresti, sectia civila si din 2003 la Curtea de Apel Bucuresti. Ca si formare profesionala, am participat la numeroase seminarii si conferinte, sunt coautor la culegeri de practica judecatoreasca, membru in comisiile de promovare la concursul in functii de executie.

Virgil Andreies: Cateva cuvinte privind procedura de solutionare de schimbare a jurisprudentei sectiilor Inaltei Curti.

Mirela Visan: Atunci cand una din sectii aprecieaza ca este necesara schimbarea jurisprudentei, suspenda judecata in cauza respectiva, sesizeaza Sectiile Unite, se judeca cu citarea partilor, dupa solutionare se reia judecata. Atunci nu stiu daca se impune citarea avand in vedere ca se solutioneaza o problema de drept.

Virgil Andreies: E o dispozitie expresa. In sfarsit…

Mirela Visan: Oricum, dispozitiile legii trebuie respectate.

Virgil Andreies: Spuneti-mi, va rog, daca imobilele dobandite in temeiul art. 9 alin. 8 din Legea 112 pot face obiectul executarii silite?

Mirela Visan: Imobilele dobandite in temeiul art. 9 alin. 8 din Legea 112 pot face obiectul executarii silite, deoarece in Lege s-a specificat ca este interzisa instrainarea. Legea nu vorbeste despre procedura executarii care e o procedura fortata. Drept consecitna, pot fi supuse executarii silite aceste imobile.

Virgil Andreies: Cauza Vasilescu impotriva Romania.

Mirela Visan: In cauza Vasilescu, s-a constatat incalcarea art. 6, s-a definit notiunea de termen, care exlude influenta executivului. S-a promovat un recus in anulare, promovat de Procurorul General numit de executiv. Desfiintandu-se o hotarare definitiva prinr-un apel deghizat s-a adus atingere principiilor raporturilor securitatii juridice.

Virgil Andreies: Era vorba de confiscarea unor monezi. Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii privind procedura necontencioasa?

Mirela Visan: In fata primei instante, solutionarea unei cauze are loc in sedinta publica. Numai cu privire la recurs se spune ca se judeca in camera de consiliu. Acolo unde legea nu dispune in mod expres, putem aprecia ca si cererea din prima instanta…

Virgil Andreies: Hotararile CSM in materie de evaluare pot fi cenzurate?

Mirela Visan: Se solutioneaza de Plenul CSM, se comunica partii, se publica pe site, orice parte interesata poate declara recurs iar recursul se solutioneaza la Sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti.

Virgil Andreies: Din nefericire, nu pot fi atacate.

Mirela Visan: Am confundat cu cele vizand cariera. Da, numai in materie disciplinara se solutioneaza in Completul de 9 judecatori.

Anton Pandrea: Instantele din Romania sunt confruntate cu actiuni de partaj de bunuri comune, in masa partajabila existand si bunuri situate in diferite tari UE. Cu ce probleme s-au confruntat instantele?

Mirela Visan: Am inteles ca sunt instante care obliga la plata a doua taxe de timbru.

Cred ca instanta competenta e cea de la locul situarii imobilului. Nu nea-m confurntat.

Antona Pandrea: Unele instante au apreciat ca sunt competente instantele din Romania, altele au mers pe ideea includerii doar a bunurilor existente in Romania (potrivit unui Regulament din 2001 al CE).

Alina Sorinela TRANDAFIR, Curtea de Apel Bucuresti

Virgil Andreies: Cateva cunvinte despre cariera dumneavoastra.

Alina Sorinela Trandafir: Ma numesc Alina Trandafir, sunt judecator din 1994, am inceput la Judecatoria sectorului 4, am absolvit INM, am promovat la Tribunalul Bucuresti, de 7 ani judecator la Curtea de Apel Bucuresti.

Virgil Andreies: La ce sectie ati fost la Tribunal?

Alina Sorinela Trandafir: La sectia de contencios si apoi la sectia a IV a civila. Am participat la seminarii, in calitate de lector, am contribuit la culegerile de jurisprudenta, am colaborat cu INM pe comisiile de intrare in magistratura. Sustinut teza de doctorat la Drept International Privat.

Virgil Andreies: Competenta Completului de 9 judecatori.

Alina Sorinela Trandafir: Completul de 9 judecatori are doua competente, de a judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia Penala, recursurile impotriva hotararilor pronuntate de CSM in materie disciplinara.

Virgil Andreies: La CSM, ce competente sunt in materie disciplinara?

Alina Sorinela Trandafir: Verifica orice sesizare cu privire la abaterile disciplinare.

Virgil Andreies: Competenta de judecata?

Alina Sorinela Trandafir: Se judeca de sectii (judecatori, procurori), cu recurs la Plen.

Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind Legea 85/1992 privind vanzarea de locuinte?

Alina Sorinela Trandafir: Decizia de recurs in interesul legii stabileste ca toti chiriasii sunt indrituiti sa cumpere apartamentele care au fost construite din fondurile statului.

Virgil Andreies: Motivatia instantei?

Alina Sorinela Trandafir: Acolo unde legea nu distinge nici interpretul nu distinge, conditia fiind ca bunurile sa fie construite din fondurile statului.

Virgil Andreies: Sa ne spuneti o cauza in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Alina Sorinela Trandafir: Cauza Rotaru in care Romania a suferit o astfel de condamnare. SRI a incalcat dreptul la viata privata (membru al miscarii legionare), faptul ca nu a putut avea o cale eficienta, a constituit o incalcare a dreptului la viata privata, de acces la instanta.

Virgil Andreies: Modificarile privind taxele de timbru, timbrajul la valoare, pot sa atraga condamnarea Romaniei pentru limitare pentru acces la justitie.

Alina Sorinela Trandafir: Legea face o distinctie care a creat o practica neunitarea privind daca partea a timbrat in procedura succesorala, nu se poate stabili cu exactitate daca e vorba de o taxa fixa sau procentuala. Da, daca s-ar timbra de doua ori s-ar incalca dreptul de acces la instanta.

Virgil Andreies: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind incompatibilitatea judecatorului care a luat parte la judecata in fond si care a ajuns sa solutioneze cererile de revizuire si contestatie in anulare?

Alina Sorinela Trandafir: Decizia de recurs in interesul legii spune ca da, nu exista incompatibilitate pe art. 24 Cod procedura civila. In motivare se face o nuantare, daca in raport de motivele din caile de atac, ar putea fi admisa o cerere de abtinere.

Virgil Andreies: Spuneti-ne daca se citeaza partile la schimbarea jurisprudentei sectiilor Inaltei Curti?

Alina Sorinela Trandafir: Da. Sa-si poata spuna punctul de vedere, o sa le afecteze dupa ce se reia judecata. Legea spune ca da, se citeaza.

Virgil Andreies: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii privind prescriptia extinctiva inceputa sub imperiul Legii 115/1938 si implinita dupa intrarea in vigoare a Legii 7/1996?

Alina Sorinela Trandafir: Sunt doua recursuri in interesul legii. In materie de Carte Funciara, prescriptia extinctiva care a inceput sa curga in baza Decretului 115/1938 si continua dupa intarea in vigoare a Legii 7/1996, se aplica Legea 115/1938, pana la terminarea cadastrelor de publicitate imobiliara la nivel national si recursul in interesul legii privind caracterul intrerupator privind Legile 58 si 59.

Bianca Elena TANDARESCU, Curtea de Apel Bucuresti

Virgil Andreies: Sa ne spuneti, va rog, cateva cuvinte privind traseul dumneavoastra profesional.

Bianca Elena Tandarescu: Ma numesc Bianca Elena Tandarescu, am absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, promotia 1996. In acelasi an, am sustinut examenul de admitere in magistratura, incepand stagiatura la Judecatoria Turnu Severin. Am parcurs toate treptele profesionale intru devenirea mea ca judecator, Judecatoria sectorului 1, Tribunalul Bucuresti, din 2006, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III a civila, si, in perioada 2005-2006, judecator detasat la Agentul Guvernamental pentru CEDO.

Virgil Andreies: Indepliniti conditiile prevazute de lege. Spuneti-ne, hotararile CSM in materie de evaluare sunt atacabile?

Bianca Elena Tandarescu: Hotararile in materie de evaluare sunt atacabile in sectii, si, apoi, in Plen, iar, in materie de cariera, acestea sunt atacabile la Sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti.

Virgil Andreies: Hotararile de evaluare nu vizeaza cariera?

Bianca Elena Tandarescu: Da, cu exceptia mentionata, instituita de legiuitor.

Virgil Andreies: Este singura exceptie. Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind caracterul evaluabil/neevaluabil in bani al actiunilor privind rezilierea, rezolutiunea?

Bianca Elena Tandarescu: Inalta Curte a pronuntat un recurs in interesul legii si s-a decis, in vederea stabilirii competentei materiale, ca acestea sunt actiuni patrimoniale si sunt evaluabile in bani. Ceea ce intereseaza este natura dreptului, care este patrimonial, acesta este factorul configurator al actiunii, si, in raport de natura sa, se determina competenta, caile de atac, componenta completului.
Virgil Andreies: Si daca nu s-a solicitat restabilirea situatiei anterioare?

Bianca Elena Tandarescu: Indiferent daca s-a solicitat sau nu restabilirea situatiei anterioare.

Virgil Andreies: Sa ne spuneti o cauza in care Romania a fost condamnata pentru incalcarea art .1 din Protocolul nr. 1.

Bianca Elena Tandarescu: As comenta cauza Paduraru impotriva Romaniei. E o cauza pilot, urmeaza dupa cauza Strain, in care Curtea a ezitat sa constate ca Legea nr. 112/1995 nu intruneste calitatea de a fi previzibila. In cauza Paduraru, se aduc in discutie obligatiile pozitive ale statului pe terenul art. 1, statuandu-se ca statul nu si-a indeplinit aceste obligatii, de a reactiona, in timp util si cu coerenta, la o chestiune de interes general, reprezentata de restituirea imobilelor preluate abuziv, astfel incat incoerenta legislativa a determinat incoerenta jurisprudentiala.

Virgil Andreies: Chestiune ce are in vedere un drept fundamental. Cateva categorii de cauze, in raport de care CEDO a apreciat ca o cauza nu este solutionata intr-un termen rezonabil si ce le diferentiaza?

Bianca Elena Tandarescu: Pentru a le diferentia, trebuie expuse criteriile. In cauza Gheorghe, de exemplu, miza procesului a fost factorul esential luat in considerare, pe langa atitudinea autoritatilor, a partii si complexitatea cauzei. Domnul Gheorghe era bolnav de hemofilie, boala incurabila, astfel incat diligenta autoritatilor trebuia sa fie sporita. In circumstantele particulare ale spetei, durata de 2 ani si 8 luni, care ar fi putut parea rezonabila in alte cauze, a depasit termenul rezonabil. Insasi Curtea, care, uneori, depaseste durata rezonabila de soltionare a cauzei, a solutionat cu prioritate cauza, in 3 ani, in ideea ca reclamantul sa obtina satisfactie cat  timp era in viata. Alte cauze ar fi  SC Concept, Nicolau, Taschina, Dumitrescu.

Virgil Andreies: Erau niste litigii comerciale, in care se apreciaza diferit.

Bianca Elena Tandarescu: Pot sa va spun ca am identificat un nou tip de cauze, de exemplu Abramiuc c. Romaniei, Parohia Greco-Catolica, la care se adauga, pe langa incalcarea art. 6, privind durata nerezonabila, si incalcarea art 13, respectiv lipsa unui mecanism intern efectiv, care sa puna in discutie aceasta durata. Ar putea fi un recurs in accelerarea procedurilor sau un recurs in despagubire.

Pentru Juridice.ro, Alina Matei

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale