Greva ilegala la Metrou. Opinie separata asistenti judiciari
14 decembrie 2009 | JURIDICE.ro
Dosar nr. 45352/3/2009
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINTA CIVILA Nr. 7287
Şedinţa publică de la 18 Noiembrie 2009
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: CIORNEI ALMA MANUELA
JUDECATOR: TRAMÎNDAN CRINA
ASISTENT JUDICIAR: BUGHEANU ANTOANETA
ASISTENT JUDICIAR: IANCULESCU JANINA
GREFIER: IGNAT MIRELA
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant SC METROREX SA şi pe pârât SINDICATUL UNITATEA- SINDICATUL LIBER METROU, având ca obiect acţiune în constatarea nelegalităţii grevei
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la reluarea cauzei dupa solutionarea cererii de recuzare au raspuns reclamantul prin consilierii juridici […] care depun delegaţie la dosar, fila 78 şi paratul prin reprezentant […] şi asistat de avocat […] care depune împuternicire avocaţială la dosar, fila 79.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier dupa care instanta acorda partilor cuvantul in dezbateri.
Reclamanta prin consilier juridic solicita admiterea actiunii fata de revendicarea nr. 1 a paratului avand in vedere dispozitiile art. 14 si art. 15 din OUG 37/2008. Bugetul de venituri si cheltuieli al societatii a fost aprobat abia la 11.11.2009 prin HG 1337/2009 si publicat in monitorul oficial la 12.11.2009 asadar pe intreaga durata a negocierilor acest buget nu era aprobat. In plus sesizarea unitatii cu privire la revendicarile salariatilor nu a fost motivata decat succint si nu a cuprins propunerile concrete de solutionare sub acest aspect.
In ce priveste a doua revendicare a salariatilor solicita de asemenea admiterea actiunii arata ca aceasta, astfel cum a fost formulata, se refera la interese cu caracter social, elemente specifice ale unui conflict de interese, care nu vin in contradictie cu dispozitiile Legii 168/1999.
Fata de modalitatea de aplicare a dispozitiilor art. 66 din Legea 168/1999 in raport de obiectul principal de activitate al societatii, respectiv transportul de calatori, arata ca in opinia sa asigurarea a 1/3 din activitatea normala se putea face prin diminuarea numarului de trenuri iar nu prin incetarea lucrului.
Fata de considerentele expuse solicita constatarea nelegalitatii grevei si incetarea de indata a acesteia, fara cheltuieli de judecata.
Av. […] pentru parat arata ca va face pe scurt referiri la fiecare motiv de nelegalitate invocat. In ce priveste primul motiv de nelegalitate invocat arata ca inca de la inceputul sedintei Metrorex a aratat ca renunta la petitele intemeiate pe dispozitiile OUG 99/2009. ca in realitate Metrorex are aprobat buget insa refuza sa stea de vorba cu reprezentantii salariatilor. Cererile sindicalistilor se bazeaza pe faptul ca societatea are venituri. Din adresa Ministerului Transporturilor pe care a anexat-o intampinarii rezulta ca prin masurile tehnico economice luate se preconizeaza ca Metrorex sa inregistreze o crestere a profitabilitatii muncii pe anul 2009 cu 33% fata de 2008. ca aplicand la aceasta procentul de 60% rezulta ca este fezabila o crestere salariala de 19%. Asadar ca societatea are buget, are si bani astfel ca nu se poate sustine sub acest aspect, fata de refuzul de negociere, ca greva ar fi nelegala.
Pentru punctul 2 din actiune arata ca acesta nu mai urmeaza a fi avut in vedere caci in divergenta au fost drepturile salariale.
In ce priveste punctul al trelea din actiune arata ca legea prevede obligativitatea asigurarii a 1/3 din activitatea normala. Ca art. 4 din HG 482/1999 stabileste obiectul de activitate al Metrorex, din lecturarea intampinarii se va observa ca aceasta presupune mult mai mult decat transportul de calatori, de altfel si din scrisoarea ministrului rezulta ca majoritatea posturilor sunt posturi fixe independente de volumul de calatori. Activitatea societatii nu se restrange asadar la transportul de calatori.
Arata ca daca s-ar fi restrans numarul de trenuri ar fi trebuit restrans si numarul de calatori sau s-ar fi aflat in situatia de neconceput ca operatorul de trafic sa verifice un tren din trei sau un calator si 2 nu. Apreciaza ca sutinerea reclamantei este imposibil de realizat ins ensul de a se face greva cu respectarea a 1/3 din programul de transport iar activitatile pe perioada grevei, altele decat cele de transport, au fost asigurate pe toata perioada grevei. Pune asadar concluzii de respingere a actiunii, fara cheltuieli de judecata. Apreciaza ca este evidenta reaua credinta a reclamantei care refuza sa negocieze cu reprezentantii salariatilor.
Reclamanta in repli9ca, prin consilier juridic arata ca pe durata negocierilor bugetul nu era inca aprobat. In plus si dupa aprobare el era valabil numai inca 2 luni si este de notorietate ca bugetul pe 2010 nu a fost aprobat. Invoca si art. 8 din Legea 168/1999. In ce priveste aplicarea art. 66 din Legea 168/1999 arata ca asigurarea unei treimi din activitate se refera la activitatea de baza ori obiectul principal de activitate al societatii acesta este, cel de transport calatori.
Instanta retine cauza spre solutionare
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 45352/3/2009 la 16.11.2009 reclamanta SC METROREX SA a solicitat in contradictoriu cu paratul Sindicatul „UNITATE” – Sindicatul Liber Metrou pronuntarea unei hotarari prin care sa se constate nelegalitatea grevei si sa se pronunte incetarea acesteia.
In principal invoca exceptia prematuritatii grevei in raport de dispozitiile art. 44 din Legea 168/1999
Ca dupa efectul pe care tind sa-l genereze exceptiile procedurale se clasifica in exceptii dilatorii si peremptorii, in cauza apreciind ca exceptia invocata este una peremptorie.
Arata ca in raport de dispozitiile art. 44 din Legea 168/1999 greva erste prematur declansata.
Arata ca greva de avertisment, conform textului invocat, nu poate avea o durata mai mare de 2 ore, daca se face cu incetarea lucrului si trebuie, in toate cazurile, sa preceada cu cel putin 5 zile greva propriu-zisa.
In cauza arata ca la 9.11.2009 cu adresa USLM inregistrata la SC METROREX SA sub nr. M01/1101/9.11.2009 a fost notificata reclamanta cu privire la faptul ca in data de 12.11.2009, orele 4-6 va avea loc greva de avertisment
Ca avand in vedere imprejurarea de notorietate ca greva de avertisment a avut loc pe 12.11.2009, vazand si dispozitiile art. 101 alin 1 C.pr.civ precum si faptul ca greva propriu zisa a fost declansata in data de 17.11.2009 o apreciaza ca prematura
Pe fondul cauzei arata ca prin adresa 260/10.09.2009 reprezentantii USLM au solicitat in conformitate cu dispozitiile Legii 130/1996 inceperea negocierilor CCM pe anii 2009-2010, prin aceeasi adresa fiind aduse la cunostinta administratiei revendicarile propuse, vizand in principal aplicarea cu incepere de la 1.11.2009 a unei cresteri salariale care sa reflecte in mod concret deprecierea monedei nationale fata de euro, cresterea medie prognozata a preturilor de consum si indicele de crestere a productivitatii muncii inregistrat la nivelul societatii in perioada 1.11.2008-1.10.2009, de asemenea finalizarea masurilor necesqre pentru protejarea vietii si sanatatii salariatilor pentru prevenirea accidentelor de munca sau imbolnavirilor profesionale si imbunatatirea conditiilor de munca precum si corectarea unor prevederi din CCM-ul actual a caror aplicare nu a fost coerenta si consecventa. Arata de asemenea ca prin adresa 312/8.10.2009 transmisa de USLM si inregistrata la Metrorex sub nr. M01/9768/8.10.2009 a fost comunicata solicitarea inceperii negocierii contractului colectiv de munca pe perioada 2009-2010 pentru data de 12.10.2009
Reprezentantii METROREX au fost desemnati prin hotararea Consiliului de Administratie 150/27.08.2008, fiind incheiat ca urmare a negocierilor procesul verbal M01/9903/12.10.2009.
Ca punctul de vedere al patronatului a fost, in conformitate cu mandatul dat, ca nu pot fi discutate revendicari salariale care imploica eforturi suplimentare financiare fata de actualul contract colectiv de munca, reprezentantii USLM apreciind ca in aceste conditii nu poate fi negociat contractul colectiv de munca astfel ca declara descjis conflictul de munca.
Arata de asemenea ca la 26.10.2009 partile s-au intalnit in vederea continuarii negocierilor fiind incheiat procesul verbal M01.01/10437/26.10.20098.
La 26.10.2009 cu actul 325 inregistrat la Metrorex sub nr. M01/10439/26.10.2009 presedintele USLM a transmis reprezentantului legal al Metrorex faptul ca exista premisele declansarii conflictului de interese avand in vedere ca reclamanta nu accepta revendicarile salariatilor transmise prin adresa 260/1.09.2009, aratand totodata ca atat motivarea principalelor revendicari cat si solutiile propuse sunt cele stipulate in cuprinsul adresei.
Ca reclamanta, in aplicarea art. 15 din Legea 169/1999 a transmis in termen legal raspunsul M01/10574/28.10.2009, inregistrat la USLM sub nr. 125/20.10.2009 prin care au fost exprimate punctele de vedere ale societatii
La 27.10.2009 cu actul M01/10477/27.10.2009 pentru a nu se ajunge in situatia declansarii unui conflict de interese, SC Metrorex SA a transmis MMFPS – Directia de munca si protectie sociala Bucuresti cat si la Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti adresa in sensul de a i se comunica daca poate sa negocieze si sa incheie CCM pe 200-9-2010 si in ce conditii.
La 30.10.2009 cu actul 1293/VM/29.10.2009 urmare a redirectionarii de catre Directia de Munca si Protectie Sociala Bucuresti conform act 2410/4.11.2009 Ministerul Muncii – Cabinet secretar de Stat – Coordonator al dialogului social a comunicat SC METROREX SA ca in conformitate cu dispozitiile art. 31 alin 1 din Legea 130/1996 poate incheia act aditional pana la data expirarii CCM (31 octombrie 2009) prin care sa convina prelungirea acestuia pana la aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli.
Urmarea acestui raspuns a invitat USLM la negocieri in data de 30.10.2009 conform adresei M01.01/10656/30.10.2009.
La 4.11.2009 au continuat negocierea CCM fiind incheiat procesul verbal M01/10834/4.11.2009
Conform art. 17 si 18 din Legea 168/1999 USLM a sesizat MMFPS – Directia de Munca si Protectie Sociala Bucuresti sub nr. 4832/5.11.2009 in vederea concilierii confli8ctului de interese, conciliere ce a fost stabilita pe data de 9.11.2009, ora 10.30 la sediul SC METROREX SA, conform adresei DMPS inregistrata la reclamanta sub nr. M01/10904/6.11.2009
Conclierea a avut loc in data de 9.11.2009 fiind incheiat procesul verbal inregistrata la DMPS – MB sub nr. 2458/9.11.2009
USLM si-a precizat punctul de vedere in aceasta imprejurare in sensul ca nu este de acord nici cu medierea nici cu arbitrajul avand in vedere ca pana in prezent nu se poate negocia nici un procent de crestere salariala
Intrucat conflictul de interese nu a putut fi solutionat USLM a transmis Metrorex la 9.11.2009 adresa inregistrata sub nr. M01/1101/9.11.2009 in cuprinsul careia a fost stipulat faptul ca va fi declanasata greva de avertismet in data de 12.11.2009 intre orele 4 – 6.
Cu adresa fax 377/13.11.2009 USLM a adus la cunostinta conducerii SC METROREX SA ca au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese si urmeaza sa declanseze greva generala incepand cu 17.11.2009 intre orele 4-16 pe termen nelimitat
Apreciaza greva ca fiind ilegala avand in vedere pe de o parte faptul ca pe toata perioada derularii dialogului social bugetul de venituri si cheltuieli al societatii nu era aprobat, fapt cunoscut de USLM, acesta fiind aprobat abia la 11.11.2009 prin HG 1337/2009 publicat in M.Of. 775/12.11.2009. ca prin acest buget nu a fost prevazuta nicio crestere salariala aferenta fondului de salarii pentru anul 2009
Ori pentru solutionarea revendicarilor salariatilor ar trebui adoptat un nou act normativ prin care sa fie rectificat acest buget la capitolul cheltuieli de personal in plus un nou act normativ ar fi necesar pentru anul 2010 pentru care insa nici bugetul de stat nu este inca aprobat.
Pe de alta parte arata ca bugetul de stat pe anul 2010 este supus unor constrangeri convenite prin OUG 99/2009 privind ratificarea aranjamentului stand-by cu FMI
Ca sesizarea unitatii a fost facuta cu adresa 260/10.09.2009, completata cu adresa 325/26.10.2009 care insa nu cuprinde propuneri concrete de solutionare a revendicarilor.
Arata de asemenea ca revendicarile sunt formulate generic, total neprecizate si nemotivate.
Ca asa fiind apreciaza ca nu a fost respectata cerinta prezentarii unei propuneri de solutionare a revendicarilor ceea ce a condus la imposibilitatea unui real dialog asadar greva are un caracter nelegal.
Solicita asadar instantei sa dispune, fata de revendicarile privind majorarile salariale si cele privind finalizarea masurilor necesare pentru protejarea vietii si sanatatii salariatilor pentru prevenirea accidentelor de munca sau imbolnavirilor profesionale si celor privind corectarea unora dintre actualele prevederi din CCM sa constatate greva ilegala in raport de prevederile imperative ale art. 15 din OUG 37/2008, art. 8, art. 14 alin 2 si 4 din Legea 168/1999 si sa dispuna incetarea acesteia.
Arata pe de alta parte ca in opinia sa, avand in vedere imprejurarea ca greva se desfasoara intre orele 4 si 16, aceasta este ilegala si in raport de dispozitiile art. 66 alin 1 din Legea 168/2999
Ca in opinia sa asigurarea unei treimi din activitatea normala a zilei nu inseamna incetarea totala a lucrului ci cel mult reducerea numarului de trenuri pana la 1/3 din graficul unei zile normale de lucru
Invoca in acest sens literatura juridica si practica judecatoreasca
In drept invoca dispozitiile HG 482/1999, OUG 37/2008, art. 8, art. 14 alin 2 si 4, art. 66 alin 1 din Legea 168/1999, Codul muncii, OUG 99/2009
Solicita in temeiul art. 86 si 89 C.pr.civ coroborate cu dispozitiile art. 59 din Legea 168/1999 sa fixexe un termen cat mai scurt si sa dispuna prescurtarea termenului de citare la 24 ore.
Anexeaza adresa 2716/9.11.2009, proces verbal 260/10.09.2009, anexa 1 privind propunerile USLM inregistrata cu nr. 260/10.09.2009, adresa 312/8.10.2009, Hotararea Consiliului de administratie 150/27/2009, proces verbal M01/9903/12.10.2009, proces verbal M01.01/10437/26.10.2009, adresa 325/26.10.2009, adresa nr. M01/10574/28.10.2009, adresa adresa M01.01.10477/27.10.2009, adresata Ministerului Justitiei si Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, adresa 1293/VM/29.10.2008, adresa 2410/4.11.2009, adresa 127/30.10.2009, adresa 1293/VM/29.10.2009 a Ministerului Mincii, familiei si Protectiei sociale, proces verbal M01/10834/4.11.2009, adresa conciliere M01/10904/6.11.2009, proces verbal de conciliere M01/10987/9.11.2009, adresa de declansare a grevei 377/13.11.2009, practica judiciara.
Legal citata cu aceasta mentiune paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii.
A invocat in principal exceptia de prematuritate a formularii actiunii si pe cale separata exceptia de nelegalitate.
Pe fond a aratat ca solicitarea de majorare a salariilor are suport legal avand in vedere dispozitiile art. 7 din OUG 79/2008 precum si adresa MTI Metrorex SA din 18.08.2009, cu atata mi mult cu cat bugetul Metrorex a fost aprobat deja.
Arata pe de alta parte ca numarul de salariati METROREX s-a diminuat continuu pana la data declansarii grevei iar rezultatele economice obtinute probeaza ca acesta a muncit mult mai mult si mai bine inregistrand in perioada 1.11.2008-1.10.2009 un numar de realizari considerabile printre care se numara darea in folosinta a unui nou transon si finalizarea lucrarilor la altele
Ca in conditiile in care nici pana la data de 16.11.2009 societatea nu a venit cu propuneri concrete de semnare a contractului colectiv de munca iar solicitarile angajatilor au fost respinse fara o oferta care sa duca la semnarea contractului colectiv de munca greva apare ca legala
In acest sens apreciaza ca nici chiar o interpretare largita a dispozitiilor art. 8 din Legea 168/1999 nu poate conduce la situatia in care o greva declansata legal in conditiile refuzului administratiei de semnare a CCM sa fie declarata ilegala pe motiv ca administratia centrala nu a emis o hotarare care sa aprobe bugetul pe anul urmator.
In ce priveste finalizarea masurilor necesare protejarii vietii si sanatatii salariatilor arata ca in ultima vreme tot mai multe imbolnaviri si decese s-au inregistrat la nivelul societatii din pricina conditiilor exprese de munca
In ce priveste modalitatea de aplicare a dispozitiilor art. 66 alin 1 din Legea 168/1999 arata ca METROREX se afla intr-o posibila eroare de interpretare a legii caci activitatea de transport nu este singura desfasurata de salariatii societatii.
Arata ca sindicatul s-a preocupat de respectarea probelor legale, asigurand 100% din serviciile esentiale pe toata durata zilei iar pe durata de munca la metrou, de 24 ore pe zi, se asigura 1/3 din activitatea curenta a societatii, aceasta desfasurandu-se in intervalul 16-24, respectiv pe durata a 8 ore din programul de munca zilnic de 20 ore al transportului de persoane.
De altfel CCM prevede o dispozitie speciala privind organizarea grevei, art. 177 alin 6 prevazand ca organizatorii grevei vor anunta cu 48 ore inainte de declansarea acesteia locul unde se afla comitetul de greva si varianta care se aplica (1/3 din lungimea retelei sau 1/3 din timp)
Aarata ca tocmai din respect pentru calatorii metroului si fata de prevederile legale salariatii au decis asigurarea a peste 1/3 din activitatea de transportd e persoane pe varianta 1/3 din timpul aferenet de munca, insa pe toata durata grevei sunt asigurate 100% din serviciile esentiale aferente exploatarii metroului in deplinba siguranta
Referitor la activitatea normala a societatii invoca dispozitiile art. 4 din HG 482/1999 privind infiintarea societatii, din care rezulta obiectul de activitate.
Anexeaza in extras OUG 79/2008, adresa 2704/RB/18.08.2009, adresa 325/26.10.2009, proces verbal M01/9903/12.10.2009, proces verbal M01/01/10437/26.10.2009, adresa 125/29.10.2009, proces verbal M01/10834/4.11.2009, proces verbal MMFPS/4021/6.11.2009, adresa 325/5.11.2009, adresa 351/5.11.2009, extras din contractul colectiv de munca, tabel nominal cu optiunea membrilor de sindicat privind declansarea grevei.
Exceptiile invocate au fost solutionate la termenul din 18.11.2009, cu motivarea cuprinsa in incheierea de sedinta de la acea data.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Obiectul prezentei cauze il constituie constatarea nelegalitatii si incetarea grevei propriu-zise declansata la 17.11.2009 ora 4.00 de catre paratul USLM, fiind contestate de catre reclamanta SC METROREX SA motivele care au dus la declansarea grevei precum si desfasurarea acesteia din prima respectarii dispozitiilor art. 44 si art. 66 alin 1 din Legea 178/1999.
Prin adresa 260/10.09.2009 reprezentantii USLM au solicitat in conformitate cu dispozitiile Legii 130/1996 inceperea negocierilor CCM pe anii 2009-2010, prin aceeasi adresa fiind aduse la cunostinta administratiei revendicarile propuse, vizand in principal aplicarea cu incepere de la 1.11.2009 a unei cresteri salariale care sa reflecte in mod concret deprecierea monedei nationale fata de euro, cresterea medie prognozata a preturilor de consum si indicele de crestere a productivitatii muncii inregistrat la nivelul societatii in perioada 1.11.2008-1.10.2009, de asemenea finalizarea masurilor necesare pentru protejarea vietii si sanatatii salariatilor pentru prevenirea accidentelor de munca sau imbolnavirilor profesionale si imbunatatirea conditiilor de munca precum si corectarea unor prevederi din CCM-ul actual a caror aplicare nu a fost coerenta si consectventa
Motivul care a dus la incetarea colectiva a lucrului a fost, astfel cum rezulta din cuprinsul proceselor verbale de negociere si a celui incheiat cu ocazia concilierii, faptul ca mandataul comisiei de negociere din partea administratiei, dat de Consiliul de Administratie, limiteaza negocierea contractului colectiv de munca pana la aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli.
Pentru acest motiv, la 12.10.2009 sindicatul Unitatea-Sindicatul Liber Metrou a constatat deschis conflictul colectiv de munca (fila 27 dosar)
Din analiza adresei 260/10.09.2009 Tribunalul retine ca principala revendicarea a salariatilor a vizat o crestere salariala incepand cu 1.11.2009 compusa din procentul de depreciere a monedei nationale in raport cu EURO in perioada 1.11.2008-1.11.2009, cresterea medie prognozata a preturilor de consum 1.11.2009-1.11.2010 si indicele de crestere a productivitatii muncii inregistrat la nivelul societatii in perioada 1.11.2008-1.11.2009
Revendicarile privind imbunatirea conditiilor de munca vizeaza in esenta astfel dupa cum rezulta din anexa 1 inregistrata la SC METROREX SA cu nr. M01/8726/11.09.2009 tot acordarea unor drepturi banesti de natura salariala sau compensatorie.
Se observa ca propunerea vizand cresterea salariului este succint motivata si ca nu cuprinde nicio propunere de solutionare a acestei revendicari, conform cu dispozitiile art. 14 alin 2 si 4 din Legea 168/1999
Din procesul verbal M01/9903/12.10.2009, cu ocazia primei reuniuni privind negocierea contractului colectiv de munca rezulta ca aceasta a fost si data declansarii conflictului colectiv de munca (fila 27 dosar)
Se observa asadar pe de o parte faptul ca la momentul declansarii conflictului colectiv de munca singura nemultumire a salariatilor era aceea legata de mandatul dat comisiei de negociere, ce nu permitea acesteia sa negocieze drepturi salariale suplimentare pana la aprobarea bugetului si pe de alta parte faptul ca celelalte revendicari nu au fost discutate in cursul intalnirilor de negociere.
Ori din dispozitiile Legii 178/1999 relevante in cauza rezulta ca nu este posibila declansarea grevei decat in legatura cu revendicarile care au facut obiectul negocierilor colective, declararea grevei cu privire la revendicari care nu au fost in prealabil supuse negocierii imprima acesteia un caracter nelegal
Aceasta deoarece intreaga reglementare a raporturilor de munca se bazeaza pe imperativul dialogului intre partenerii sociali, facand astfel cu neputinta a fi supuse direct concilierii revendicari care nu au format obiectul dialogului ( in acest sens art. 3 din legea 178/1999)
Ori in cauza se retine ca asupra revendicarilor salariale nu au fost purtate negocieri intre partenerii sociali, reprezentantii patronatului avand mandatul de negociere limitat la chestiuni ce nu implica majorari ale fondului de salarii pana la aprobarea bugetului.
In ce priveste sustinerea reclamantei in conformitate cu care ar fi aplicabile in cauza prevederile art. 8 din Legea 168/1999 instanta apreciaza ca aceste dispozitii sunt aplicabile numai in situatia salariatilor ale caror salarii sunt stabilite prin acte normative cu consultarea organizatiilor sindicale, caz in care modificarea acestora ar presupune adoptarea unor acte normative noi.
In speta insa, fiind vorba despre salarii stabilite prin negocieri directe intre patronat si sindicate, tribunalul apreciaza ca unitatea nu poate refuza negocierea drepturilor salariale solicitate de salariati motivat de aceea ca sumele necesare unor astfel de majorari nu au fost prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli sau ca un astfel de buget nu a fost aprobat.
Cu toate acestea, desi salariatii sunt indreptatiti sa solicite negocierea salariilor, Tribunalul apreciaza ca o astfel de revendicare trebuie sa aiba la baza studii temeinice privind veniturile suplimentare realizate de unitate, cheltuielile totale, gradul de acoperire al acestora din obtinerea veniturilor precum si si cat anume din cheltuieli reprezinta majorarea solicitate.
Simpla crestere prognozata a indicelui de profitabilitate a muncii nu este in sine un factor suficient care sa justifice majorarea salariala.
Asa cum am aratat revendicarile salariale trebuie motivate, justificate si totodata aratate propunerile concrete pentru realizarea acestora.
In concluzie, analizand cuprinsul proceselor verbale ale intalnirilor de negociere instanta apreciaza ca pe intreaga durata de la initierea negocierii contractului colectiv de munca si pana la momentul declansarii grevei paratul nu a prezentat propunerile de solutionare a revendicarilor formulate, contrar cerintelor art. 14 din Legea 168/1999 ceea ce face ca etapa negocierii si a concilierii sa nu fi avut un caracter real si serios, parand mai degraba a constitui indeplinirea formala a acestor etape obligatorii in solutionarea conflictelor de interese, doar in vederea declansarii grevei, ceea ce invalideaza demersurile partii in culpa si imprima grevei un caracter nelegal.
In ce priveste incidenta in cauza a dispozitiilor art. 44 din Legea 168/1999 instanta retine ca intr-adevar, astfel cum sustine paratul, aceasta se refera la greva de avertisment.
Cu toate acestea, tribunalul apreciaza ca textul de lege invocat trebuie interpretat in sensul in care are vreun efect iar nu in sensul in care acesta ar fi complet lipsit de eficacitate.
Ori cate vreme ordinea cronologica a declansarii formelor colective de protest situeaza greva de avertisment inaintea grevei propriu-zise, cu atat mai mult cu cat la declansarea grevei de avertisment (12.11.2009) declansarea grevei propriu zise nu a fost inca anuntata si, cel putin la nivel teoretic, ar fi fost chiar posibil ca declansarea acesteia sa nu se impuna fata de desfasurarea negocierilor colective, tribunalul apreciaza ca dispozitiile art. 44 din Legea 168/1999 , teza a 2-a se interpreteaza in sensul in care greva propriu zisa nu poate fi declansata cu mai putin de cinci zile de la data grevei de avertisment.
In conditiile in care legea speciala nu cuprinde dispozitii privind calculul termenelor urmeaza a fi aplicabile in speta dispozitiile art. 101 alin 1 C.pr.civ conform cu care termenele se calculeaza pe zile libere.
Se observa din analiza actelor dosarului ca fata de data grevei de avertisment – 12.11.2009, greva propriu zisa a fost declansata la mai putin de 5 zile, cu incalcarea asadar a dispozitiilor imperative ale art. 44 din Legea 168/1999, ceea ce imprima grevei un caracter nelegal.
In fine, tribunalul urmeaza a analiza respectarea de catre organizatorii grevei a dispozitiilor art. 66 alin 1 din Legea 168/1999 ce impun asigurarea pe durata grevei a serviciilor esentiale, insa nu mai putin de 1/3 din activitatea normala, cu satisfacerea cerintelor minime de viata ale comunitatii locale.
Instanta retine sub acest aspect ca, din analiza textului de lege invocat rezulta ca doua sunt conditiile ce trebuie indeplinite spre a asigura respectarea acestuia si anume pe de o parte asigurarea unei treimi din activitatea normala si pe de alta parte respectarea cerintelor minime de viata ale comunitatii locale.
Daca in ce priveste conditia vizand asigurarea unei treimi din activitatea normala rezulta din probatoriul administrat ca aceasta a fost respectata, instanta apreciaza ca nu la fel stau lucrurile in ce priveste cea de a doua conditie prevazuta de textul art. 66 alin 1 din Legea 168/1999
Dupa cum rezulta din chiar textul art. 4 din HG 482/1999 privind infiintarea sociatatii METROREX (invocat de parat in intampinarea depusa), „Metrorex desfasoara activitati de transport de persoane pe reteaua de cai ferate subterane si supraterane, in conditii de siguranta a circulatiei, in scopul satisfacerii interesului public, social si de protectie civila [….]”
Din analiza obiectelor de activitate prevazute la literele a-c ale art. 4 alin 1 din HG 482/1999 se observa fara dubiu ca aceastea sunt in realitate activitati conexe, desfasurate in scopul realizarii in bune conditii a obiectului principal de activitate, respectiv acela de transport de persoane.
In masura in care Metrorex SA detine monopolul cu privire la transportul public de calatori pe reteaua de cale ferata subterana instanta apreciaza ca fata de intervalul orar ales pentru desfasurarea grevei, respectiv 4.00 – 16.00, incetarea totala a activitatii de transport este de natura sa afecteze grav viata intregii comunitati locale.
Aceasta deoarece in intervalul aratat, cand marea majoritate a locuitorilor folosesc reteaua de transport subterana spre a se deplasa la locurile de munca, scoli, etc, incetarea totala a activitatii la metrou este de natura sa conduca si la paralizarea activitatii de transport la suprafata, prin supra-aglomerarea acesteia.
Fara a nega dreptul lucratorilor la greva, tribunalul apreciaza totusi ca acesta nu este unul absolut si deci ca trebuie exercitat in conditiile si limitele prevazute de lege si cu respectarea garantiilor prevazute in scopul asigurarii unor servicii esentiale pentru viata comunitatii, in caz contrar exercitarea dreptului la greva devenind abuziva.
In ce priveste apararea paratului, in sensul ca prin contractul colectiv de munca au fost detaliate modalitatile de exercitare a dreptului la greva (respectiv 1/3 din lungimea retelei sau 1/3 din din timp) instanta apreciaza ca, desi partile au dreptul de a insera clauze lamuritoare in acest sens in contractul de munca, acestea nu pot totusi veni in contradictie cu dispozitiile imperative ale legii.
Ori dispozitiile art. 66 alin 1 din Legea 168/1999 au caracter imperativ, fiind edictate in considerarea interesului general al comunitatii si fata de importanta serviciilor sociale la care textul face trimitere (unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, in unitatile de transporturi pe caile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, in unitatile care asigura transportul in comun si salubritatea localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, caldura si apa), astfel ca o eventuala interpretare a modalitatilor de aplicare a acestora nu poate fi in nici un caz de natura sa contravina tocmai scopului in care acestea au fost edictate.
Asa fiind, in masura in care clauzele inserate de parti in contractul colectiv de munca tind a conduce la o aplicare trunchiata a legii, in detrimentul interesului membrilor comunitatii, orice intelegere in acest sens vine in contradictie cu scopul reglementarii, neputand fi asadar avuta in vedere.
Instanta retine asadar ca desfasurarea grevei in intervalul mentionat (4.00-16.00) nu numai ca nu s-a facut cu respectarea cerintelor minime de viata ale comunitatii locale ci este de natura a afecta negativ grav viata comunitatii, ceea ce imprima grevei un caracter nelegal.
Pentru motivele mai sus aratate tribunalul, retinand ca declansarea grevei s-a facut cu nerespectarea tuturor conditiilor prevazute de lege pentru desfasurarea sa legala, in temeiul art. 60 alin 1 lit. b din Legea 168/1999 urmeaza sa admita cererea formulata de SC METROREX SA si va dispune incetarea grevei ca nelegala.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite actiunea formulata de reclamanta SC METROREX SA […] in contradictoriu cu paratul Sindicatul „UNITATEA” – Sindicatul Liber Metrou […].
Constata nelegala greva declansata la data de 17.11.2009 si dispune incetarea de indata a acesteia
Cu recurs in 10 zile de la comunicare
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18.11.2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR,
CIORNEI ALMA TRĂMÎNDAN CRINA
GREFIER,
IGNAT MIRELA
A.C. 20 Noiembrie 2009
Opinia separata a asistentilor judiciari in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata.
Cu opinia separata a asistentilor judiciari Antoaneta Bugheanu si Janina Alexandra Ianculescu, in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata, pentru urmatoarele motive:
Salariatilor le este garantat atat dreptul la negocieri colective, cat si posibilitatea de a revendica conditii normale de munca.
Legea nr. 168/1999 prevede: greva constituie o încetare colectiva si voluntara a lucrului într-o unitate si poate fi declarata pe durata desfasurarii conflictelor de interese, cu exceptiile prevazute în prezenta lege (art. 40). În acelasi sens, într-o forma simplificata art. 251 alin. 1 din Codul Muncii defineste greva ca acea încetare voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.
Dreptul la greva este consfintit in ordine cronologica de Convenţia OIM nr.87 privind libertatea asocierii şi protecţia dreptului la organizare, adoptată la San Francisco la data de 09.07.1948, ratificata, Constituita Romaniei art.43 si 20 alin.2, Legea nr.168/1999 si Legea nr.53/2003 (Codul Muncii).
Convenţia O.I.M. nr.87 privind libertatea asocierii şi protecţia dreptului la organizare stabileste dreptul organizatiilor de lucratori si patroni sa-si organizeze gestiunea si activitatea si sa-si formuleze programul de actiune (art.3) scopurile unor astfel de organizatii fiind sa promoveze si sa apere interesele lucratorilor.
In ceea ce priveste conditiile de legalitate a grevei, analizand situatiile in care poate fi declansat conflictul de interese, revendicarile din prezenta cauza imbraca forma conflictului de interese, conform prevederilor art.12 din Legea nr.168/1999 in sensul in care, unitatea nu accepta negocierea revendicarilor formulate de salariati (art.12 lit.b).
Motivul care a condus la declansarea grevei , astfel cum rezulta din actele de la dosar, il reprezinta esuarea negocierilor determinata de limitarea mandatului comisiei de negociere dat de Consiliul de Administratie, pana la aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli. Au fost initiate demersurile si supuse negocierii (astfel cum rezulta din inscrisurile intocmite la data de 12.10.2009, 26.10.2009, 04.11.2009) revendicarile privind cresterile salariale, astfel incat limitarea mandatului de negociere nu are capacitatea de a limita dreptul la declansarea grevei .
Intrucat bugetul se fundamenteaza pe necesarul de cheltuieli, angajatorul nu poate refuza negocierea unei eventuale majorari salariale solicitate de salariati motivat de faptul ca sumele necesare nu au fost prevazute in buget sau ca unitatea face parte din categoria agentilor economici monitorizati, intrucat s-ar ajunge pe aceasta cale la negarea dreptului privind negocierea salariala.
Fata de continutul adresei MTI nr. 2704/RB din 18.08.2009 emisa de ministrul transporturilor si infrastructurii (fila 93) prin care se prevede expres ca „prin masurile tehnico-organizatorice mai sus mentionate se estimeaza ca pe intreg anul 2009 Metrorex SA inregistreaza o crestere a productivitatii muncii cu cca 33% fata de anul 2008, apreciem ca acest motiv este suficient si justificat pentru demararea negocierii salariale.
Acesta este si punctul nr.1 din lista revendicarilor inregistrata sub nr.M01/ 10439/ 26.10.2009 (fila 94), referitoare la aplicarea unei cresteri salariale incepand cu data de 01.11.2009, lista care cuprinde si propunerea de solutionare, respectiv: „aplicarea unei cresteri salariale conform solicitarii emise prin adresa USLM nr.260/10.09.2009, avand in vedere si resursele financiare existente in Fondul de salarii actual constituit in baza prevederilor CCM in vigoare, respectiv art.41 alin.3, art.44 si anexa nr.7, precum si art.43,64 si 79 punctele „f” si „g”. Propunerile de solutionare a revendicarii salariale se regasesc si sunt pe larg si concret aratate prin adresa mai sus amintita, aflata la fila 15 dosar.
Nu poate fi primita sustinerea reclamantei in sensul in care indicele de profitabilitate a fost prognozat si simpla prognozare a acestuia nu constituie un factor concret de justificare a solicitarii cresterii salariale, avand in vedere ca estimarea cresterii productivitatii muncii de cca 33% fata de anul 2008 astfel cum a fost indicata de catre Ministrul Transporturilor in adresa 2704/18.08.2009 mai sus amintita, nu ar fi putut fi estimata decat pe baza datelor concrete din documentele financiar-contabile ale societatii pe perioada 01.11.2008-01.10.2009. In aceeasi adresa se prevede: „cresterea fondului de salarii pe anul 2009 este sustinuta in acelasi timp si de cresterea capacitatii de transport si a numarului de calatori transportati, cu acelasi numar de personal utilizat in anul 2008”.
Intre notiunea „ a estima” care inseamna a evalua, a stabili prin calcul, chiar daca bazat pe date incomplete (mai putin 2 luni, eventual 3 daca s-a facut pe baza datelor existente pe primele trei trimestre, avand in vedere data la care Ministrul Transporturilor a transmis adresa) si termenul „prognoza” ( pronostic, prezicere, previziune, proorocire, profetie) care este in cel mai fericit caz rezultatul unor ipoteze bazate pe convingeri personale si nu al unui calcul, rezulta ca estimarea indicelui de 33% pe intreg anul 2009 s-a bazat pe o crestere deja existenta pe primele trei trimestre de acelasi ordin de marime (33%).
Insasi reclamanta sustine ca bugetul de venituri si cheltuieli a fost aprobat la data de 11.11.2009 prin H.G. nr.1337/2009, publicat in M.Of. la data de 12.11.2009, data de la care, apreciem ca putea initia o noua runda de negocieri cu sindicatul pe punctele discutate initial, conform prevederilor art.3 alin.5 din Legea nr.130/1996.
In ceea ce priveste conditia de asigurare a unei treimi din activitatea normala, apreciem ca a fost respectata, pentru urmatoarele motive :
Dispozitiile art.66 alin.1 din Legea nr.168/1999, ce impun asigurarea pe durata grevei a serviciilor esentiale, dar nu mai putin de 1/3 din activitatea normala, cu satisfacerea necesitatilor minime de viata ale comunitatilor locale, trebuie raportate la prev. art.117 alin.6 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate care prevede ca „organizatorii grevei vor anunta cu 48 de ore inainte declansarea acesteia, locul unde se afla comitetul de greva si varianta care se aplica (1/3 din lungimea retelei sau 1/3 din timp).
Astfel, privitor la teza intai a art.66 alin.1 din Legea nr.168/1999, retinem ca a fost suspendata doar activitatea de transport persoane intre orele 4 si 16, adica 12 din cele 24 de ore, astfel ca s-a asigurat mai mult decat minimul impus de lege de 8 ore din 24 de ore (1/3) respectiv s-a asigurat cu 4 ore mai mult decat minimul de 8 ore impus de lege.
In ceea ce priveste teza a doua a dispozitiilor mai sus mentionate, apreciem ca si aceasta a fost respectata, atat timp cat exista si transport la suprafata (de stat si privat), iar metroul (care nu este unicul mijloc de transport ce deserveste comunitatea si nici nu are extindere pentru a acoperi intreg necesarul, reprezentand doar o cincime din transportul public, adica 20% din numarul zilnic declarat de calatori cu metroul, raportat la numarul total al populatiei capitalei) a functionat in partea a doua a zilei. Nu poate fi retinut ca fiind incalcat nici textul privitor la „satisfacerea necesitatilor minime de viata ale comunitatilor locale” deoarece legea nu distinge in ce se masoara acel minim (ca se raporteaza la: kg, m , sec., grad Celsius) cand face referire la satisfacerea necesitatilor minime de viata si nici cand anume trebuie indeplinita cerinta.
Referitor la respectarea prevederilor Convenţiei 87/1947, privind libertatea sindicală şi protecţia drepturilor sindicale, Comisia de experţi a OIM a recomandat Guvernului Romaniei
modificarea, de urgenţă, a art. 66, alin 1 din Legea 168/1999, referitor la asigurarea unei treimi din activitate în caz de grevă în unităţile de transport public. Aceste servicii minime în caz de grevă trebuie negociate între partenerii sociali şi nu determinate unilateral iar în lipsa acordului părţilor, aceste servicii minime, se stabilesc de catre un organism independent.
Concluzionand in privinta respectarii conditiei pentru asigurarea unei treimi din activitatea normala conform dispozitiilor legale si a clauzei contractuale mai sus mentionate, constatam ca perioada de timp in care s-a manifestat greva nu este distinct precizata nici in lege, nici in contractul colectiv de munca, graficul orar fiind stabilit fara a impieta asupra satisfacerii necesitatilor minime de viata ale comunitatilor locale, activitatea de transport reluandu-se zilnic, dupa orele 16,00, celelalte activitati specifice urmandu-si cursul firesc, fara a fi afectat.
Mai mult, oricare ar fi fost intervalul orar ales pentru respectarea treimii de activitate, apreciem ca impactul asupra comunitatii ar fi fost acelasi. Aceasta deoarece, categoriile socio-profesionale posibil afectate de greva efectueaza de regula, doua calatorii cu metroul zilnic, astfel incat ar fi fost oricum private de una din ele. Legea ocroteste un interes general care poate fi invocat de partea vatamata si nicidecum de partea co-contractanta care nu a solicitat anularea sau nulitatea clauzei negociate si asumate, a carei forta este garantata de Constitutie, art.41.
Daca nu am parcurge acest rationament dreptul la greva ar fi inexistent pentru lucratorii de la metrou, desi legea nu ii exclude (in art.40 Legea 168/1999).
Din dispozitiile Codului Muncii si cele ale Legii nr.130/1996, precum si ale Contractului colectiv de munca unic la national rezulta ca orice contract colectiv constituie izvor de drept si ca produce efecte fata de angajatorii si salariatii la care se refera. El este un act sui generis, in acelasi timp act juridic, sursa de drepturi si obligatii subiective si reciproce ale partilor si totodata izvor de drept, fiind sub acest aspect o norma conventionala, negociata.
Ca orice contract, si contractul colectiv de munca, presupune autonomia de vointa a partenerilor sociali intre care se incheie, prin aplicarea principiului libertatii contractuale. El reprezinta legea partilor.
Daca in cuprinsul unui astfel de act partenerii sociali au inteles sa defineasca modalitatile de exercitare a dreptului la greva, respectiv 1/3 din lungimea retelei sau 1/3 din timp, dispozitie necenzurata si a carei nelegalitate nu a fost constatata, o solutie contrara ar insemna negarea efectelor clauzelor contractului colectiv de muncă.
Privitor la incidenta disp.art.44 din Legea nr.168/1999, respectiv nerespectarea termenului de 5 zile care trebuia sa preceada greva propriu-zisa, apreciem, din economia textului, ca termenul de 5 zile vizeaza conditia de legalitate a grevei de avertisment, aceasta nefiind o etapa premergatoare si necesara declansarii grevei propriu-zise. Conform art.43 din Lege, grevele pot fi, enumerativ: de avertisment, propriu-zise si de solidaritate, fiecare fiind forme independente de manifestare.
Mai mult, dreptul la greva este unul substantial astfel ca termenul de 5 zile nu comporta calculul determinat de prevederile art.101 C.pr.civ., nefiind un termen procedural ca cele prevazute de art.74 alin.2, art.79 alin.2 si art.80 din Legea nr.168/1999.
Incidental, retinem ca reclamanta a invocat initial, ca temei de drept al actiunii si in sustinerea motivelor pentru care a refuzat continuarea negocierii, prevederile O.U.G. nr.99/2009, privind ratificarea aranjamentului stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, convenit prin scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane semnata la Bucuresti la 24.04.2009 si prin Decizia Consiliului Director al FMI din 4 mai 2009, precum si a scrisorii suplimentare de intentie semnata de autoritatile romane la data de 08.09.2009 si aprobata prin Decizia Consiliului Director al FMI din 21.09.2009, cu referire la Bugetul de venituri si cheltuieli aferent anului 2010, motiv la care a renuntat la termenul de judecata de astazi. Constatam ca reclamanta se afla in eroare si interpreteaza eronat acest aranjament pentru urmatoarele motive: FMI nu se ocupa de politici salariale, ci numai de politici macroeconomice.
FMI a acceptat sa imprumute Romania cu conditia reducerii PROCENTUALE a cheltuielilor bugetare (procentuale insemnand din PIB) si a recomandat si reducerea procentuala a cheltuielilor salariale bugetare, adica procente din buget. Or, reducerea procentuala nu inseamna neaparat reducerea partii ci si cresterea intregului.
FMI nu a cerut scaderea salariilor, ci cresterea PIB (care implicit duce la cresterea bugetului, bugetul fiind doar o parte din PIB) sau cel putin cresterea colectarii la buget.
Bugetul de venituri si cheltuieli nu se fundamenteaza pe un imprumut care trebuie restituit cu dobanda.
Orice imprumut (evident purtator de dobanda) se contabilizeaza intr-un buget la capitolul „cheltuieli” si nu la veniturile din care se platesc salariile.
Din insasi Nota de fundamentare a O.U.G. nr.99/2009 rezulta ca FMI acorda imprumuturi dupa constatarea indeplinirii criteriilor de performanta si a obiectivelor structurale pentru a intari politicile macroeconomice si a consolida sectorul financiar (circulatia banilor).
FMI nu se ocupa de venituri, de cheltuieli sau de politicile salariale la nivel microeconomic si nici de salarii. Salariul nu este un imprumut, iar pentru angajator reprezinta o cheltuiala ce trebuie sustinuta din venituri.
In alta ordine de idei, reclamanta nu este parte in vreun contract cu FMI, care asa cum am aratat, nu plateste salarii.
Pentru toate aceste considerente, apreciem ca sunt indeplinite conditiile de legalitate privind declansarea grevei, initiata de Sindicatul „UNITATEA”- Sindicatul Liber Metrou – USLM, in lumina dispozitiilor Convenţiei O.I.M. nr.87 privind libertatea asocierii şi protecţia dreptului la organizare, obligatorie pentru Romania, precum si art.41 al.5 din Constitutie, care garanteaza caracterul obligatoriu al convenţiilor colective si care, conform ierarhiei actelor juridice au forta juridica superioara si preeminenta asupra legilor ordinare, cum este Legea 168/1999.
Asistent judiciar Asistent judiciar
ANTOANETA BUGHEANU JANINA ALEXANDRA IANCULESCU
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
