Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Arbitraj
Arbitraj
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Official partner: Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional CCIR
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Citeşte mai mult în legătură cu Arbitraj, RNSJ

Avantajele arbitrajului: autonomia de vointa a partilor

14 decembrie 2009 | JURIDICE.ro, Mihai Sandru

În discutarea avantajelor/dezavantajelor arbitrajului comercial internaţional, în general, sunt evidenţiate elemente privind costurile şi soluţionarea cu celeritate a acţiunii.

Un avantaj puţin discutat este acela al (respectării) autonomiei de voinţă a părţilor, autonomie care în doctrina arbitrală este considerată esenţa arbitrajului comercial [1].

În discuţiile referitoare la autonomia de voinţă a părţilor uneori se face distincţia între arbitrajul intern şi cel internaţional. În prima situaţie, voinţa părţilor este limitată în alegerea legii aplicabile de o legătură substanţială cu contractul, în timp ce în arbitrajul comercial internaţional alegerea este o opţiune esenţială în litigiile izvorâte din contracte [2].

Convenţia arbitrală – clauza compromisorie sau compromisul – poate fi inclusă de către părţi în domenii care sunt arbitrabile (cele care pot face obiectul unei tranzacţii) şi dacă părţile au capacitatea cerută de lege.

Părţile pot, în cadrul autonomiei de voinţă, să desemneze legea aplicabilă. Cu toate acestea, unele tribunale arbitrale consideră că alegerea unei instanţe dintr-un anumit stat determină şi legea aplicabilă. Este citată cauza Tzortzis A Sykku v. Monarch Lines [1968] [3] în care într-un contract de vânzare (vânzărul fiind suedez, iar cumpărătorul grec) partea greacă dorea aplicarea legii suedeze, care permitea recuperarea cheltuielilor pre-contractuale pierdute din cauza încălcării obligaţiilor de către vânzator. S-a susţinut că alegerea Londrei ca loc de desfăşurare a arbitrajului implică alegerea dreptului englez ca dreptul aplicabil contractului. Această linie de soluţionare în materia arbitrajului a fost abandonată în anii ’90.

Regulile ICC permit tribunalului arbitral, ca în absenţa determinării legii aplicabile de către părţi, să fie aleasă legea care are legătura cea mai mare cu contractul. Un exemplu în acest sens, a fost dat chiar de către ICC [4]:
”Legea statului X poate, parţial sau în totalitate să afecteze validitatea înţelegerii dintre părţi. Este deci rezonabil să considerăm că din două legi aplicabile, părţile ar alege legea care conferă validitate înţelegerii acestora.
În aceste condiţii, arbitrii au hotărât în mod definitiv determinând legea elveţiană ca lege aplicabilă, considerând că aceasta corespunde voinţei interne a părţilor”.

Cele mai cunoscute două izvoare juridice în comerţul internaţional, în materia contractelor, sunt Convenţia de la Viena privind vânzarea internaţională de mărfuri (1980) şi Regulile UNIDROIT (1994).
Principiile aplicabile contractelor comerciale înternaţionale – UNIDROIT – au fost aplicate de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional [5]:
”În examinarea pretenţiilor, apărărilor şi susţinerilor părţilor se are în vedere voinţa exprimată în contract potrivit căreia, în lipsa unor prevederi exprese, urmează să fie luate în considerare „principiile generale de drept” recunoscute ca aplicabile dreptului comercial internaţional, excluzând orice altă lege naţională.
În virtutea principiului autonomiei de voinţă a părţilor şi principiului potrivit căruia contractul este supus legii alese sau dreptului ales prin consens de către părţi, se reţine validitatea acestei clauze şi, în lipsa unor prevederi contractuale, principiile la care se referă părţile în clauza citată sunt cele în care şi-au găsit codificarea – cea mai larg recunoscută în comerţul internaţional şi în arbitrajul comercial internaţional – intitulată „Principiile referitoare la contractele de comerţ internaţional”, realizată de Institutul internaţional pentru unificarea dreptului privat – UNIDROIT, Roma, 1994. În preambulul acestor „Principii” se prevede aplicabilitatea lor atunci când părţile au convenit ca un anumit contract să fie guvernat de „Principiile generale de drept”, de „lex mercatoria” sau alte formule similare. Aşa fiind, aceste „Principii” vor constitui „lex contractus” în litigiul de faţă.”

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Jurisprudenta

Evenimente juridice

Cu toate acestea ordinea publică poate avea o influenţă considerabilă în exercitarea autonomiei de voinţă al părţilor, în special în momentul recunoaşterii sentinţei arbitrale străine sau al executării acesteia în faţa instanţelor judecătoreşti; astfel, aplicarea regulii lex loci arbitri este uneori restrânsă, de ex. clauza arbitrală a fost calificată clauză abuzivă, în anumite circumstanţe, dacă contractul este încheiat între un comerciant şi un consumator [6].


[1] Alan Scott Rau, Arbitral Jurisdiction and the Dimensions of ‘Consent’, Arbitration International, Forthcoming; Joshua D. H. Karton, Party Autonomy and Choice of Law: Is International Arbitration Leading the Way or Marching to the Beat of its Own Drummer?, November 19, 2009, University of New Brunswick Law Journal, 2010, disponibil la SSRN; Alan Scott Rau, The Arbitrator and Mandatory Rules of Law, American Review of International Arbitration, Spring 2008; Symeon C. Symeonides, Party Autonomy and Private-Law Making in Private International Law: The Lex Mercatoria that Isn’t (November 19, 2006), disponibil la SSRN; Cindy Galway Buys, The Arbitrators’ Duty to Respect the Parties’ Choice of Law in Commercial Arbitration, St. John’s Law Review , Vol. 79, No. 1, 2005; Ion Dogaru (coord.), Drept civil. Idei producătoare de efecte juridice, Ed. All Beck, Bucureşti, 2002, p. 847-848; William W. Park, The Lex Loci Arbitri and International Commercial Arbitration, Vol. 32, iss. 1, 1983; Jan Paulsson, Arbitration Unbound: Award Detached from the Law of its Country of Origin, I.C.L.Q., vol. 33, 1982

[2] Cindy Galway Buys, loc. cit., p. 59-60

[3] 1 U.L.R. 337 (C.A.), apud William W. Park, loc. cit., p. 24

[4] ICC Case No. 4145 of 1984, (1987) XII Ybk Comm. Arb. 97, apud Joshua D. H. Karton, loc. cit., p. 4

[5] Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, hotărârea nr. 261/2005, publicată în Revista Română de Arbitraj nr. 1/2007, p. 48-51

[6] CJCE, C-40/08, Asturcom, hotărârea din 06.10.2009, nepublicată în Rep

conf. univ. dr. Mihai Şandru, arbitru
Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Românei

Citeşte mai mult despre ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories