Secţiuni » Jurisprudenţă » CEDO
Jurisprudenţă CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului)
CărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu CEDO, RNSJ

Condamnare ziarist. CEDO, 4411/04, Bacanu si SC «R» SA vs. Romania

15 decembrie 2009 | JURIDICE.ro, Dragos Bogdan, Mihaela Ghirca

Bacanu si SC «R» SA vs. Romania, 4411/04, 3 martie 2009

SOV, Banca de Investitii si Dezvoltare, legaturile cu lumea politica si libertatea de exprimare a presei. Compromiterea sistemului de aparare a inculpatului prin respingerea lapidara a probelor. Incalcarea procesului penal echitabil

Articolul 6. Refuzul sistematic si nemotivat al instantelor nationale de a administra probele propuse de reclamanti pentru a-si dovedi nevinovatia. Incalcare

Articolul 6. Lipsa pronuntarii in public a hotararilor judecatoresti. Neincalcare: existenta altor modalitati de a face publica hotararea, prin depunerea ei la grefa unde publicul are acces.

Articolul 10. Condamnarea reclamantilor la o amenda penala si la despagubiri civile pentru publicarea unor articole de presa cu privire la pretinsa coruptie a unui om politic cu functii in stat. Incalcarea articolului 10.

Nota: Una din hotararile esentiale pronuntate de Curte in cazurile romanesti in 2009. Din punctul de vedere al articolului 10 hotararea scoate in evidenta importanta bunei-credinte a jurnalistului si a respectarii deontologiei profesionale prin efectuarea unei anchete anterioara publicarii care sa conduca la identificarea unei baze factuale suficiente. Intr-un moment in care derapajele din mass-media pun serios sub semnul intrebarii chiar libertatea (independenta) presei, profesionismul unor jurnalisti – cum este si cazul de fata – justifica sintagma des utilizata de Curte pentru a descrie rolul presei libere: „cainele de paza al democratiei”. La mai multi!

Pe articolul 6, constararea incalcarii procesului penal echitabil rezulta din „dejucarea” de catre instanta a strategiei de aparare a reclamantilor. Este interesant faptul ca, pentru prima oara, Curtea nu se opreste la respingerea nemotivata a unor probe esentiale ci merge mai departe deducand dezechilibrul procesual din efectul pe care respingerea probelor l-a avut asupra strategiei procesuale. Este o dezvoltare importanta a principiului egalitatii armelor, aplicabila nu doar in materie penala ci si in materie civila (pentru o solutie asemanatoare, a se vedea cauza Olujic vs Croatia).

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

JURIDICE by Night

In sfarsit, hotararea este importanta si sub aspectul celei de-a treia probleme privind pronuntarea in public a hotararilor judecatoresti. Nu vom comenta aici problema care merita o dezbatere mai larga, implicand o descriere a jurisprudentei Curtii in materie. Subliniem totusi ca, cel putin in acest moment, solutia pare una discutabila pentru ca nu tine seama de realitatile practice ale accesului publicului in instante la diverse informatii si lipsa unor cai adecvate de rezolvare a acestor probleme.

IN FAPT

Dl. Bacanu este redactorul sef al cotidianului Romania Libera, iar cea doua reclamanta este societatea care editeaza acest cotidian.

1) Geneza articolelor de presa incriminate

Printr-un contract incheiat in 1999 intre Sorin Ovidiu Vantu (SOV) si Nicolae Vacaroiu (NV), vicepresedintele Partidului Social Democrat (P.S.D.), vicepresedinte al Senatului la acel moment,  acesta din urma s-a angajat sa faca toate demersurile necesare pentru obtinerea autorizatiei de functionare a unei noi banci, Banca de Investitii si Dezvoltare, a carui actionar majoritar era SOV. Contractul prevedea o remunerare « cu titlu gratuit » a lui NV in valoare de 10 800 000 000 ROL, care era si actionar minoritar al bancii. In urma autorizarii bancii, NV a fost numit presedintele consiliului de administratie avand o remuneratie de aproximativ 10 000 000 dolari americani, functie pe care a detinut-o pentru cateva luni, inclusiv in urma numirii sale in calitate de presedinte al Senatului ca urmare a alegerilor legislative din noiembrie 2000. In martie 2002, Banca Nationala a Romaniei a retras autorizarea de functionare a Bancii de Investitii si Dezvoltare, fiind deshisa procedura de faliment, iar SOV fiind cercetat penal pentru fals si uz de fals savarsite in procesul de constituire al bancii.

2) Prima plangere  penala pentru calomnie

In noiembrie 2001, primul reclamant a publicat un articol intitulat « Vacaroiu a primit de la Vantu 10,8 miliarde cu titlu gratuit ». In articol se facea referire la actul cu titlu gratuit primit de NV de la SOV, reprezentand aproape 700 000 EUR, act prin care, afirma autorul, acesta din urma si-ar fi cumparat linistea, concluzionand cu afirmatia « Coruptie evidenta ». Se afirma de asemenea ca donatia putea fi considerata ca fiind irevocabila deoarece banii proveneau de la FNI. Desi in principiu donatorul transmite un bun care ii apartine, in speta acestia nu ii apartineau lui SOV, ci persoanelor inselate ce depusesera bani la FNI. Articolul era insotit de o copie a contractului incheiat intre SOV si NV. In ziua urmatoare a fost publicat un nou articol, in acelasi cotidian, sub semnatura unui alt jurnalist, intitulat « Vacaroiu afirma ca a lucrat pe gratis pentru SOV ». Articolul reda o conferinta de presa sustinuta de NV  prin care acesta recunostea ca a lucrat pentru SOV, dar afirma ca nu incasase suma de bani prevazuta in contract si ca renuntase sa mai lucreze pentru acesta la sfarsitul anului 2000, deoarece existau suspiciuni cu privire la implicarea SOV in prabusirea FNI.

In decembrie 2001, primul reclamant a publicat un nou articol intitulat «Trafic de influenta la nivel inalt» prin care explica cum NV ajutase banca fiind in mod direct interesat, acuzand Guvernul ca nu a avut o reactie oficiala si spunand ca intr-o tara civilizata el ar fi fost deja un om politic apartinand trecutului, dar ca « cooperativa PSD » era prea incapatanata pentru a recunoaste evidenta. Se afirma, de asemenea, in articol ca era pentru prima oara in presa scrisa din Romania cand se publicau probe scrise si incontestabile ale legaturilor dintre un mafiot si un inalt demnitar al regimului Iliescu. Sase documente au fost publicate in aceeasi zi in sustinerea afirmatiilor. In urma unei plangeri penale pentru calomnie introdusa de NV, reclamantul a fost condamnat la o amenda penala de 5 000 000 ROL si la plata unor despagubiri morale in solidar cu a doua reclamanta in valoare de 50 000 000 ROL. Instantele nationale au considerat ca reclamantul fusese de rea-credinta aducand atingere onoarei si demnitatii lui NV, considerand ca acesta a intentionat sa il denigreze prin folosirea expresiilor «a primit bacsis » si «trafic de influenta la nivel inalt».

3) A doua plangere penala pentru calomnie

In octombrie 2002, primul reclamant publica un nou articol, intitulat «Enigma contului bancar al clientului 421. Vacaroiu a incasat mai multe mii de dolari de la BID dupa ce a demisionat din functia de presedinte». Articolul afirma ca aceste sume de bani constituiau o «taxa de protectie», «acte de coruptie» si «trafic de influenta». Printr-o hotarare definitiva din septembrie 2003, reclamantul a fost condamnat la o amenda penala de 20 000 000 ROL pentru calomnie si la despagubiri civile in valoare de 70 000 000 ROL in solidar cu cea de-a doua reclamanta pentru repararea prejudiciului moral al lui NV.

IN DREPT

1) Articolul 6 alin. 1 si 3 lit. d) din Conventie – echitatea procedurii

Reclamantii s-au plans de faptul ca, in cel de-al doilea proces, instantele nationale nu au admis solicitarea lor de audiere a victimei (NV) si au respins, fara nicio motivare, solicitarea lor de audiere a unor martori, de a dispune efectuarea unei expertize, precum si de a solicita informatii diverselor institutii publice cu privire la NV.

Pe fondul cauzei, Curtea a notat ca in cauza existase o confrunutare directa in fata instantei in sedinta publica a lui N.V. cu reclamantii. Chiar daca unele intrebari fusesera indepartate de judecator, altele fusese permise. Din incheierea e sedinta nu rezulta ca respingerea intrebarilor ar fi fost arbitrara sau ca ar fi limitat interogatoriul intr-o asa masura incat drepturile apararii ar fi fost atinse. Sub aspectul acestui capat de cerere luat separat nu existase o incalcare a Conventiei.

Totusi, o examinare a ansamblului actelor indeplinite in cursul procesului considerat in ansamblul sau indica un dezechilibru ce prejudiciase drepturile apararii. Curtea a subliniat ca in niciun stadiu al procesului reclamantii nu putusera interoga vreun martor in ciuda complexitatii cauzei care privea circumstantele controversate privind crearea si functionarea unei banci conduse de un important om politic. Curtea a notat de asemenea ca toate celelalte masuri de instructie a cauzei solicitate de reclamanti fusesera respinse de instante. Din acest punct de vedere Curtea s-a declarat uluita nu numai de numarul de cereri de probatiune ale reclamantilor respinse de instanta ci mai ales de argumentele lapidare si stereotipe indicate de instante pentru a motiva respingerea cererilor, desi, de fiecare data, reclamantii indicasera detaliat motivele cererilor lor si utilitatea probelor solicitate. Avand in vedere aceste circumstante, Curtea a considerat ca fusese compromis intreg sistemul de aparare adoptat de reclamanti, ce se baza in principal pe audierea de martori cu respectarea principiului contradictorialitatii in sedinte publice.

In aceste conditii, Curtea a considerat ca nu era necesar sa speculeze cu privire la caracterul fundamental sau nu al audierilor si a celorlalte masuri solicitate de catre reclamanti, in masura in care ea a considerat ca, in orice caz, acestea ar fi putut sa contribuie, in circumstantele cauzei, la echilibrul si egalitatea ce trebuiau sa existe in tot cursul procesului intre acuzare si aparare. Economia generala a procesului impunea sa se acorde reclamantilor facultatea de a interoga unul sau mai multi martori la alegerea lor.

In concluzie, avand in vedere importanta drepturilor apararii in procesul penal, Curtea a considerat ca, in circumstantele particulare ale cauzei, aceste drepturi au suferit limitari importante care conduc la concluzia ca reclamantii nu s-au bucurat de un proces echitabil.

2) Articolul 6 alin. 1 din Conventie – publicitatea pronuntarii publice a hotararilor judecatoresti

Reclamantii s-au plans ca practica instantelor nationale de a nu pronunta hotararile judecatoresti in public si de a  retranscrie intr-un registru al grefierului dispozitivul hotararii judecatoresti incalca articolul 6.

Curtea constata ca numeroase state membre ale Consiliului Europei cunosc de mai mult timp, pe langa citirea cu voce tare si alte modalitati de a face publice deciziile prin depunerea lor la grefa accesibila publicului. In speta, presupunand ca hotararile litigioase nu au fost date in audienta publica, Curtea reaminteste ca ea a considerat prin hotarari anterioare ca scopul articolului 6, si anume asigurarea controlului publicului asupra puterii judecatoresti, nu este mai putin bine asigurat prin depunerea la grefa decat prin pronuntarea in audienta publica a hotararii. Acceasi concluzie se impune in speta, articolul 6 nefiind incalcat.

3) Articolul 10 din Conventie

Reclamantii s-au plans ca prin condamnarea lor penala si civila pentru calomnie se incalca articolul 10 al Conventiei.

Curtea constata ca cele doua condamnari constituie o ingerinta in dreptul la libertatea de exprimare a reclamantilor si ca ele urmareau scopul legitim al protejarii reputatiei altor persoane. Curtea arata ca cele doua articole incriminate purtau asupra unor teme de interes general si actuale pentru societatea romaneasca si anume pretinsa coruptie a oamenilor politici cu functii inalte in stat.

Intinderea criticilor admise in ceea ce ii priveste pe oamenii politici este mai mare, Curtea considerand ca prin divulgarea faptelor de natura sa intereseze publicul, reclamantii si-au exercitat rolul de « caini de paza » ce revine presei intr-o societate democratica. Acest drept trebuie sa fie exercitat cu buna-credinta, in speta reclamantii publicand informatii care nu tineau de viata privata a lui NV si facand toate demersurile sa-si sustina alegatiile, dovedind, de asemenea, interes in desfasurarea procedurilor interne. Intr-adevar, desi afirmatiile lor erau grave, Curtea constata ca ele aveau o baza factuala suficienta constituita din contractul incheiat intre SOV si NV, precum si a extraselor de cont care aratau incasari ulterioare incetarii functiilor lui NV in banca. In acest context, cuvintele folosite cu privire la NV tin de libertatea de exprimare care cuprinde si posibilitatea recurgerii la o anumita doza de exagerare sau de provocare. In consecinta, condamnarea reclamantilor fusese disproportionata, instantele nationale neoferind motive suficiente si pertinente care sa justifice condamnarea lor, articolul 10 fiind astfel incalcat.

Mihaela Ghirca, Dragos Bogdan

A se vedea si Petre Mihai Bacanu: La Strasbourg se sta mult la coada

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories