« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
13 comentarii

Propunere legislativa ref. obligativitatea actiunii in regres a statului impotriva judecatorului care a gresit
17.12.2009 | JURIDICE.ro, Iulian Urban

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Cetatenii prejudiciati de deciziile de multe ori gresite ale justitiei pot obtine despagubiri de la stat, dar nu-i pot da in judecata pe magistratii care emit sentinte gresite cu sau fara voie. Teoretic, statul poate recupera paguba creata de judecatori la buget, dar nu a facut-o pana acum niciodata. Astfel, contribuabilii care finanteaza justitia prin taxe si impozite platesc, in plus, si greselile instantelor de judecata care nu-si fac bine treaba fie pentru ca nu stiu, fie cu intentie.

Potrivit legii, statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Persoanele astfel vatamate pot da in judecata doar statul, reprezentat prin Ministerul Economiei si Finantelor (MEF). Tot MEF plateste si daunele cuvenite celor pagubiti, de la bugetul de stat, adica din banii contribuabililor.

Desi legea prevede ca statul, dupa ce a acoperit prejudiciul produs de deciziile gresite ale magistratilor, ii poate da pe acestia in judecata pentru a recupera „gaura“ de la buget, prevederile legale par a fi special formulate pentru a-i proteja pe potentialii culpabili. De altfel, statul roman nu a intentat niciodata proces magistratilor care, prin sentinte dovedite ca eronate, au prejudiciat bugetul, adica pe cetateni. Cu alte cuvinte, un furnizor de servicii platite de consumatori – in cazul de fata statul, prin sistemul de justitie finantat din taxele si impozitele cetatenilor – ii despagubeste pe clientii carora le-a oferit servicii de proasta calitate – , sentinte eronate, cauzatoare de prejudicii – „facturand“ cuantumul daunelor in contul tuturor celorlalti consumatori-platitori. Asta in conditiile in care, in 2007, Romania s-a clasat pe locul trei in tristul top al tarilor cu cele mai multe plangeri adresate Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de cetatenii care s-au considerat nedreptatiti de tribunale. In 2008, Romania a avut de platit un total de 12,2 milioane de euro ca urmare a condamnarilor la CEDO, din care a achitat cetatenilor doar 5%, situindu-se si din acest punct de vedere intr-un top, cel al rau-platnicilor.

Actuala reglementare

Statutul magistratilor prevede ca statul roman raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. De asemenea, se stipuleaza ca raspunderea statului nu inlatura raspunderea magistratilor „care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta“. Insa tot in statutul magistratilor se spune ca „dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erori judiciare savârsite in alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarâre definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a magistratului pentru o fapta savârsita in cursul judecarii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara“.

In consecinta, cetatenii care se considera prejudiciati de o sentinta judecatoreasca trebuie sa dea statul in judecata si apoi sa astepte ca o ancheta interna a justitiei, facuta de CSM, care sa decida daca magistratul in cauza a actionat cu “rea-credinta sau grava neglijenta”, stabilind eventuala raspundere penala sau disciplinara a acestuia.

Asta fiindca legea prevede ca „pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Economiei si Finantelor“. Mai mult, legea prevede ca „statul se poate indrepta cu actiune in despagubiri impotriva magistratului care cu rea-credinta sau grava neglijenta a produs eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii“ doar „dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat“. Prevedere intarita si de Ordonanta nr. 94/1999 a Guvernului, privind participarea României la procedurile in fata CEDO, unde se spune ca „statul are drept de regres impotriva persoanelor care, prin activitatea lor, cu vinovatie, au determinat obligarea sa la plata sumelor stabilite prin hotarâre a Curtii sau prin conventie de rezolvare pe cale amiabila“.

Are dreptul, insa nu si obligatia! Caci, nu-i asa, paguba de la buget nu e a statului – entitate abstracta -, ci a contribuabilului care il finanteaza. Iar dat fiind ca in statutul magistratilor se mai spune ca termenul de prescriptie a dreptului la actiune in cazuri de acest tip este doar de un an, concluzia nu poate fi decat aceea ca statul nu e deloc interesat sa recupereze prejudiciile aduse de magistrati bugetului (adica tot contribuabililor). Lucru confirmat, de altfel, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM): pâna acum, in România nu a existat niciun proces deschis de stat impotriva vreunui magistrat pentru o solutie care, dovedindu-se gresita, a dus la prejudicierea bugetului.

>> Textul propunerii de modificare a Legii nr. 303/2004

Iulian Urban, senator
Vicepresedinte al Comisiei Juridice a Senatului Romaniei

Cuvinte cheie: , , , , ,
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 13 de comentarii cu privire la articolul “Propunere legislativa ref. obligativitatea actiunii in regres a statului impotriva judecatorului care a gresit”

  1. mara spune:

    nu pot sa nu spun ca ma uimeste intotdeauna domnul urban , cum trece el repede de la o extrema la alta .astfel este fooooarte credibil.
    dar nu am inteles daca domnia sa s/a gindit si cum raspund cei care au creat haos legislativ , in conditiile in care covirsitoarea majoritate a condamnarilor de la cedo se intemeiaza tocmai pe aceasta .eiiii, dar senatorii , deputatii ,membrii guvernului , nu au cum sa raspunda pentru asta .dar judecatorul da ,trebuie , el este cel mai mare rau al societatii , trebuie stirpit ,eventual cu pistolul la timpla , cum dorea onoratul domn marian si nu mai stiu cum de la evenimentul zilei.*pentru cine nu s/a prins , mai ales domnul domnul urban , am fost ironica pina acum*dar mai inainte sa propuna un asemenea proiect s/a gindit si cum s/a puna la dispozitia judecatorului mijloace pentru a .i crea conditiile pronuntarii intotdeauna a unor solutii corecte ?cum ar fi cadrul legislativ coerent, volum de lucru care sa nu concureze cu cel al unui sclav pe plantatie < persoane care sa raspunda in locul lui pentru acte administrative ?sunt sigura ca nu .

    • avoc71 spune:

      In baza acelorasi principii si mergand pana la susa problemelor, respectiv legislatia creata de stim noi cine, asteptam o noua propunere legislativa a domnului senator Iulian Urban in care sa isi asume responsabilitatea parlamentarii pentru ineficienta ( putin spus) a legilor care trec prin parlament asa cum au trecut multi dintre domniile lor prin scoala( si nu ma refer la dl.Urban).

  2. Vasile spune:

    Eu nu ma mai mir de alegatiile acestui domn senator. Sa nu uitam ca a avut un proiect legislativ prin care consilierii juridici de la institutiile publice sa fie asimilati magistratilor dpdv salarial si sa aiba chiar procent din procesele castigate. Trebuie sa il intelegem, dumnealui trebuie sa-si justifice veniturile senatoriale si propune tot felul de idei nastrusnice. Dar imi este teama ca aceasta initiativa ar putea fi adoptata tacit de catre somnorosul Senat. Si da, are dreptate dl Senator, magistratul este principala problema in Romania. Sunt extrem de numerosi, lucreaza exclusiv in birouri luxoase, au salarii nerusinate, pensii nesimtite, au volum redus de munca, au tupeul sa declare neconstitutionale unele ordonante de urgenta emise de Presedintele Soare prin intermediul premierului interjectie, interpreteaza legea cum vor ei (de parca asta ar fi rolul lor) nu cum vrea legiutorul si au avut nesimtirea sa isi revendice statutul de putere in stat.
    Dar ma intreb eu ca cetatean, de ce nu initiaza nimeni un proiect de lege care sa-i sanctioneze pe cei care nu respecta urmatoarea prevedere legala?: „Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent” (art. 47 alin.1 din Constitutie)

  3. In conditiile in care o astfel de initiativa legislativa poate aduce multa notorietate, este de inteles gestul d-lui Urban.
    Totusi, cred ca mai intai de toate ar fi necesara o dezbatere publica in care sa incercam gasirea unui raspuns la intrebarea: „Ne dorim o justitie independenta sau nu?”
    In functie de raspunsul dat, stabilim si daca si in ce conditii sa raspunda magistratilor.
    Personal, mi-am exprimat opinia aici: http://rnsj.ro/88487/despre-raspunderea-patrimoniala-a-judecatorilor-si-procurorilor.html, motiv pentru care nu voi mai relua.
    Tot ceea ce doresc sa afirm este ca avem nevoie de o justitie independenta.
    Privitor la independenta, dl Danilet a scris aici http://opinii.juridice.ro/84425/provocare-1-ce-este-independenta-justitiei.html si aici http://opinii.juridice.ro/85659/provocare-2-cei-trei-i.html.
    asteptam si Provocare (3).

    Daca tot va fi o propunere legislativa, poate ar fi potrivit sa faceti si o propunere de definitie a erorii judiciare si, de ce nu, poate definiti si grava neglijenta. Daca nu ati observat, inca nu sunt definite. Poate reusiti dumneavoastra, Dle Urban.

    Nu sunt eu in postura sa dau sfaturi, nici nu-mi face placere, pot totusi sa va sugerez sa va mai documentati pe acesta tema.

    V-as mai sugera ceva. Promovati medierea, degrevati instantele de mormanele de dosare si s-ar putea sa avem parte de un act de justitie mult mai bun si, s-ar putea sa aveti parte de mai multa notorietate, aducand oarece pace in sociatatea romaneasca.

  4. lionelamar spune:

    Este totusi vorba de ceva foarte simplu:cine greseste, plateste! Este un adevar inalterabil si mai devreme sau mai tarziu se va impune si in ceea ce-i priveste pe judecatori si procurori. Impotrivirile lor, manifestate si in raspunsurile lui Vasile si al Marei sunt induiosatoare, dar inutile.Daca eu platesc cand gresesc si ei trebuie sa plateasca=se numeste DREPTATE !

    • davegahan spune:

      Aud in stanga si-n dreapta aceasta opinie: „Cine greseste plateste”.
      Alaturi de o alta afirmatie omniprezenta: „Din banii mei esti platit”

      Aceste 2 afirmatii te fac sa crezi ca Romania este statul perfect in care fiecare om este deplin responsabil si full dedicat in munca pe care o face, plateste cert, neintarziat si neconditionat pt fiecare greseala savarsita in profesia/meseria sa.
      Mai mult, fiecare cetatean (mai cu seama cei care, datorita dezinteresului total fatza de propria pregatire profesionala sau fatza de dezvoltarea propriei cariere, au venituri minime si potential de crestere aproape inexistent) tine in spate, prin taxele platite, intregul sistem judiciar.
      In realitate, cei aflati la polul opus, oameni realizati cu o cariera solida si venituri pe masura (si taxe platite ca atare) privesc cu mult mai mult echilibru acest subiect si sunt mult mai rezervati in privinta dorintei „de a vedea executii publice si sange”. Poate si din cauza ca acestia din urma stiu cu adevarat ce inseamna munca si responsabilitatea direct proportionala cu complexitatea muncii. Ei de asemenea stiu ca si posibilitatea de a gresi creste proportional cu complexitatea activitatii desfasurate.
      E o constatare sincera, intrucat intru in contact cu oameni din toate categoriile.

  5. av. daniel cazacu-ganea spune:

    Este o chestiune care trebuie analizata si comentata, daca se poate, echilibrat si impartial. Eu am in vedere un singur lucru: eficienta(rezultatul) unei asemenea modificari. Eu nu o vad oportuna acum. Mi se pare chiar ca suna a represalii. Dar, revenind la eficienta, intrebarea este: va aduce aceasta modificare un plus pentru actul de justitie si, implicit, pentru cetateni? Eu nu prea cred. Dimpotriva, sunt convins ca cetateanul va pierde, se va ascuti un conflict inutil intre cetatean si magistrat. Responsabilizarea magistratilor trebuie realizata altfel. Sunt de acord cu necesitatea intelegerii faptului ca oricine poarta o raspundere pentru munca sa, inclusiv magistratii. Or, clarificarea acestei raspunderi (ce tip de raspundere si cum trebuie ea sanctionata) trebuie discutata public, inainte de orice.

  6. mara spune:

    nici eu nu sunt pentru o lipsa de responsabilizare a judecatorului , dar se pare ca punem caruta inaintea cailor .intii ar trebui creat mediul propice * ma refer nu la domnul urban , ci la toate persoanele si entitatile care au atributii mai largi sau mai restrinse in acest domeniu < ma refer la o conclucrare si la o intelegere a fenomenului din interiorul lui si nu de la distanta, dupa ureche * pentru ca judecatorul sa nu poata gresi aproape deloc * nu cred ca poate pretinde cineva ca este perfect , iar greseli , in orice sector de activitate , exist[ , incepind de la cele marunte , care nu infleuenteaza intregul si terminind cu cele grave , care influenteaza negativ starea de lucruri si creeaza nedereptati .nu poate fi un argument cel alui lionalimar,,cine greseste , plateste ,,pentru ca lucrurile nu sunt deloc simple.fara suparare si fara pretentia ca juristii detin adevarul absolut ,sunt convinsa ca respectivul domn nu este jurist .pentru ca altfel si-ar pune problema caii de urmat pentru stabilirea celor doua notiuni ,,rea credinta si grava neglejenta ,, , astfel incit toate garantiile cerute de art. 6 din Conventia privind apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale sa fie respectate si pentru judecator -el avind deplinatatea drepturilor in aceasta materie , ca orice alt cetatean / pentru a nu ajunge la condamnari la cedo in care reclamanti vor fi magistratii :problema intelesului acestor doi termeni sasmd.facidn o paranteza , eu cred ca oamenii mari au , in mare aceleasi reactii si ginduri ,dar la alt nivel , ca si copiii .diferenta o face gradul mai mare de intelegeere a lucrurilor si posibilitatea de simulare a unui anume comportament , dupa cum cer exigentele mediului .mai cred ,si chiar am urmarir acest lucru ,in practica , ca asa cum tratezi un copil -pe care de altfel il respecti ca persoana -tot asa ar trebui sa tratezi si un adult .ceea ce vreau sa spun este ca , asa cum nu este firesc sa pedepsesti un copil de la prima greseala si sa-i mai dai o sansa , explicindu/i totodata unde a gresit si ce trebuie sa faca pentru a se indrepta dar si sa-i creezi cadrul pentru ca el sa nu mai greseasca -pentru ca , asa cum rezulta si din practica Curti EDO si cum plastic ma exprim eu acum , nu pot sa pui in carca unui om un munte si sa-*i spuni ,,mergi,,fara sa te intereseze ca niciun alt om si nici macar tu nu poti sa-l duci , indiferent din ce pozitie dai aceasta comanda.

  7. bubbles spune:

    M-am tot întrebat de ce nu aţi fost vizibil în ultima perioadă de timp. Acum îmi explic. V-a chinuit geniul sau demonul creaţiei? Citind articolul, ai impresia ca apocalipsa este iminenta si ca magistratii sunt anticristul, sau cel putin niste paraziti. Vă propun, pentru desăvârşirea operei dvs. în această privinţă şi în scopul realizării unui sistem mai sigur şi eficient, următoarele variatiuni pe aceeasi tema:
    1. Persoana care se socoteşte prejudiciată dă în judecată statul, iar statul este obligat în aceeaşi cauză, iar nu separat, să-l cheme în garanţie pe magistrat. Simplu şi eficient. Aţi propus ca din trei procese să se facă două. Eu vă propun ca din două procese să facem numai unul, „uşor” mai complicat. Persoana are în acest mod ocazia să se judece aproape direct cu magistratul şi uşurează, nu-i aşa, sarcina statului.
    2. Persoana care se socoteşte prejudiciată dă în judecată direct pe magistrat, eliminându-se astfel, nu două procese, ci chiar pe cel arătat la pct. 1 si uşor mai complicat. În acest caz, bătălia, nu-i aşa, este egală, nu mai este intermediată şi dispar verigile slabe.
    3. Să se instituie prezumţia de vinovăţie a magistratului şi în oricare dintre variante: existente în prezent, propuse de dvs. în proiectul postat sau din cele de la pct. 1 şi 2 – magistratul să fie acela care să-şi demonstreze nevinovăţia, indiferent cine şi când îl acţionează în judecată. În această situaţie, statul nu trebuie să mai facă nici un efort: – pentru a defini reaua credinţă şi neglijenţa gravă; – pentru a pune la treabă CSM (disciplinar) sau parchet + instanţă (penal), să le demonstreze. Pe cale de consecinţă, dispare inclusiv reputaţia non-electorală a statului, aceea de complice al magistratului, de care se „bucură” în prezent.
    4. În varianta 2, să i se interzică magistratului o eventuala chemare în garanţie a statului, pentru a pune capăt aprioric oricărei tentative a magistratului de a încerca în laşitatea, în lipsa de profesionalism şi în iresponsabilitatea sa, să explice şi/sau să justifice fie şi numai parţial, eventualele greşeli, cauzate prin: volum de muncă supradimensionat sau nenormat, legislaţie luxuriantă, neclară, contradictorie şi schimbătoare, condiţii de muncă neadecvate sau prin inexistenţa unor pârghii legale eficiente de realizare a unei jurisprudenţe unitare.
    5. Sau mai bine, eliminăm chiar procesul împotriva magistratului. I se impută direct suma, în mod administrativ. În fond, ce atâtea complicaţii! Despăgubirea este cunoscută ca existenţă şi întindere şi, bineînţeles, vinovăţia magistratului este o axiomă ce nu mai trebuie demonstrată, o realitate preexistentă, fiind cel puţin direct proporţională cu gradul de neîncredere al populaţiei în justiţie. Eventual, vinovatia ar mai trebui demonstrată în limita diferenţei procentuale dintre 100% şi procentul de neîncredere. Aici vă mai gândiţi, dacă să i se mai recunoască magistratului dreptul de a contesta „decizia de imputare”, măcar în limita acestei diferenţe.
    6. Sau, şi mai bine, pentru a elimina toate aceste erori judiciare, eliminăm chiar cauza lor originară, adică procesele şi desfiinţăm specia magistraţilor. (Ieftin! Si asa, justitia este scumpa: salarii, pensii!)
    Spun aceasta, după modelul: vrei să elimini garantat eroarea umană dintr-o activitate, mai bine nu mai realizezi activitatea, astfel că rezultatul este perfect, lipsind cu desăvârşire! Aplicând după acest model, rezultă: culpa medicala este eliminată 100% numai prin neapelarea la medic. Eroarea în construirea unei case, a unui avion, a unei rachete, a unui pod – o elimini, neconstruind. Eroarea legislativă – o elimini nelegiferând sau respectand integral Constitutia si/sau actele internationale la care tara este parte. În aceste condiţii, pentru că trebuie să „construim” şi să progresăm, dacă vrei o activitate perfectă, cauti: medicul perfect, inginerul perfect, parlamentarul perfect, magistratul perfect, şamd.
    Şi cum toate acestea nu sunt posibile, iar extremele nu sunt admisibile, vă propun, domnule senator, echilibru şi măsură în toate, caci nu exista activitate umana fara greseli si riscuri. Asadar, faceti in asa fel incat, in calitatea pe care o aveti, dar si cu idei constructive si solutii rationale si cu efecte durabile, sa contribuiti prin legi bune, la diminuarea riscului de producere a erorilor judiciare si la existenta unui numar acceptabil al acestora.
    Dar, pentru ca toate acestea sa se intample, este necesar inainte de toate, sa se recunoasca in mod clar si cu buna credinta din partea tuturor celor implicati, natura si complexitatea, caracterul direct sau indirect al cauzelor obiective si/sau subiective care genereaza sau pot genera erori judiciare, pentru ca apoi sa se procedeze in consecinta, inclusiv in privinta stabilirii procedurii adecvate, a limitelor si conditiilor de angajare a raspunderii materiale a magistratului.
    P.S. Intrebare: Ce natura ar avea litigiul sui-generis avand ca obiect actiunea in despagubiri a statului impotriva magistratului, propusa in proiect si in cadrul careia se demonstreaza neglijenta grava sau reaua credinta: „X” , civil, disciplinar, penal. Si atunci litigiul de natura „X” ar fi solutionat de un soi de instanta hibrid, mutanta si cu competente extraordinare, inclusiv cu atributii de ancheta disciplinara sau penala? Sau, mai bine , la „Haga” sau in piata publica!

  8. mara spune:

    eu ii sugerez domnului urban sa propuna judecare magistratului la televizor .este cel mai ieftin.si , da , bineinteles , sa proclame ferm principiul vinovatiei magistratului *asta daca cineva ar vrea sa porneasca discutia televizata de o oarece urma de nevinovatie a persoanei magistrat

    • davegahan spune:

      Pai adu-ti aminte luna septembrie a acestui an.
      Aminteste-ti cum luau cei de la Realitatea TV telefoane „din randul poporului” si cum sunau tot felul de sculeri-matriteri, mecanici de locomotiva si prelucratori prin aschiere si ne explicau ei noua cum judecatorii ar trebui sa munceasca pe „minim pe economie” si sa plateasca cu apartamentele si masinile lor pt greselile facute in exercitarea profesiei.
      Lucrul acesta se va intampla din nou, te asigur.

      • Daca un mecanic de locomotiva prejudiciaza sau ucide un om este pedepsit exemplar.
        Daca un judecator prejudiciaza sau ucide un om (prin erori judiciare sau sentinte frauduloase) … el are imunitate.
        Sa nu uitam ca pedeapsa cu moartea a fost abolita abia acum 20 de ani.
        Pina atunci, judecatorii te trimiteau in fata plutonului de executie.
        Multi dintre ei sunt judecatori si acum.

        Davegahan
        atita vreme cit este permis unui judecator sa vorbeasca despre un mecanic de locomotiva, este normal sa i se permita si unui mecanic sa vorbeasca de judecatori.

        Aroganta trebuie sa inceteze. Mai ales ca unii nu se ridica nici macar la inaltimea morala a unui acar care schimba macazul, cu atit mai putin a unui mecanic de locomotiva.

  9. abc.jud. spune:

    propun ca, inainte de instituirea unei astfel de raspunderi sa se faca doua statistici: una privind modalitatea de reglementare in tarile din UE si a doua cate condamnari la cedo s-au dat pe modul in care erau reglementate procedurile in romania . poate ar fi util sa vedem si cate condamnari sunt direct rezultate ale dispozitiilor din textul expres al codurilor sau din legea 10, de ex. apoi, hai sa vedem si cat le/a trebuit legislativului ( iar la noi aici includem si executivul care modifica orice si oricand prin o.g. si oug) sa actualizeze sau sa inlature hibele din reglementari. apoi sa ne gandim daca judecatorii aplica legea sau o creaza. si, in fine, din aceasta perspectiva, macar, daca sunt complet independenti. nu vreau sa intram in detalii gen finantari, carti, cat ne trebuia in urma cu vreo 5 ani sa gasim deciziile cedo la zi.
    insa, nu acesta este scopul ci acela de a gasi un tap ispasitor in orice situatie.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD