Costurile prezentei judecatorilor in alegerile pentru Presedintele Romaniei

Toata lumea vorbeste despre costurile – economice, politice, de incredere – ale recentelor alegeri pentru presedintele Romaniei. Din punct de vedere financiar calculul se poate face relativ rapid, rezultand, potrivit celor comunicate public, un efort de la bugetul de stat de 40 milioane euro pentru cele doua tururi de scrutin si incluzand referendumul.

In ce priveste instantele judecatoresti, de care nimeni nu se ocupa, costurile sunt mai dificil de calculat, insa nu imposibil. Le-as imparti in doua categorii:

1. Prejudicierea actului de judecata si a justitiabilului. Instantele din Romania se confrunta cu un imens deficit de judecatori. Potrivit ultimelor statistici ale Consiliului Superior al Magistraturii, la nivelul sistemului judiciar sunt vacante un numar de 533 de posturi de judecator, dupa ce anul acesta iesirile la pensie a avut caracter de masa in special datorita instabilitatii statutului magistratului. Propriile noastre cercetari au aratat ca  pana in luna noiembrie 2009 au iesit la pensie, prin semnarea decretelor de catre presedintele Romaniei, un numar de 559 de judecatori, cat in intreaga perioada 2004-2008.  Alte cateva zeci de cereri de pensionare asteapta la presedintia Romaniei.

Organizarea alegerilor a dislocat un numar important de judecatori din instantele noastre. Potrivit legii, birourile electorale judetene sunt formate din 3 judecatori ai tribunalului resedinta de judet. Cum toate birourile electorale au fost in cele din urme constituite cu judecatori, rezulta ca la nivel national a fost nevoie de un numar de 126 de judecatori, toti de la nivelul tribunalelor, pentru a acoperi nevoile de organizare a alegerilor prezidentiale. In schemele de personal ale tribunalelor sunt prevazute cca 1400 de posturi de judecator, 136 din acestea fiind oricum neocupate in acest moment. Astfel fiind, timp de mai mult de o luna si jumatate, tribunalele au trebuit sa functioneze cu 262 de judecatori mai putin decat erau necesari, ceea ce reprezinta un deficit de aproximativ 18,00%.

Potrivit unor decizii ale CSM, pe toata perioada cat judecatorii fac parte din birourile electorale judetene ei se considera detasati si ca atare nu mai pot indeplini activitati de judecata. Acesti judecatori nu au fost programati  in sedinte de judecata si nu au exercitat alte atributii specifice functiei de judecator. Prin absenta totala din instante a celor 126 de judecatori intreaga planificare a instantelor a fost data peste cap, locul lor fiind ocupat in completele de judecata respective de catre alti colegi, pe baza planificarilor de permanenta intocmite. Inlocuirea titularului unui complet si preluarea temporara de catre un alt judecator a dosarelor acestora conduce aproape intotdeauna la tergiversari ale actului de judecata, cu atat mai certe cand vorbim de complete cu un singur judecator. Impactul in ce priveste supraincarcarea  judecatorilor ramasi in activitate a fost semnificativ, iar costul participarii judecatorilor la procedura electorala a fost platit si de colegii ramasi in instante, nevoiti sa preia asupra lor dosarele lasate de cei 126 de judecatori.

Obligatia dislocarii unui numar de 3 judecatori, insotita de interzicerea pentru acestia de a mai desfasura activitati de judecata, dispusa chiar de CSM, a condus in cazul unor instante practic la paralizarea acestora. Sunt in aceasta situatie instantele cu un numar mic de judecatori, unde fiecare absenta inseamna destramarea planificarilor existente. Tribunalul Salaj, de exemplu, functioneaza cu un numar de 11 judecatori din cei 14 existenti in schema, iar cei 3 judecatori desemnati prin tragere la sorti la biroul electoral judetean sunt toti din sectia civila, care a trebuit astfel sa functioneze cu 4 judecatori din cei 7 in total.  Tribunalul Tulcea, cu 11 judecatori in activitate din cei 14 in schema, Tribunalul Vaslui, cu doar 12 judecatori din cei 18 in schema, sau Tribunalul Harghita, cu 12 judecatori in activitate din cei 15 din schema, sunt doar alte cateva exemple de instante practic paralizate ca urmare a implicarii fortate a judecatorilor in organizarea alegerilor. Influenta asupra cursivitatii activitatii de judecata si in cele din urma asupra dreptului cetatenilor de a beneficia cu celeritate si efectiv de  justitie este greu de cuantificat.

2. Deficit de imagine pentru justitie si afectarea credibilitatii judecatorului. Si cu acest rand de alegeri justitia a avut de pierdut in ce priveste credibilitatea sa, prin scandalurile de natura politica, suspiciunile si acuzele de partizanat aduse, explicit sau nu, asupra judecatorilor membri in birourile electorale. Poate cele mai vizibile scandaluri legate de prezenta judecatorilor in BEJ si conflictele cu politicienii in care acestia au fost atrasi sunt iarasi cele din Vrancea. Aici, presedintele BEJ a fost expus unor atacuri publice ale unui partid politic, fiind acuzat de “part-priuri” politice, a facut obiectul unor scandaluri mediatizate si chiar a unor  presiuni si amenintari.

E inca prea devreme pentru a trage linie si a face bilantul conflictelor in care au fost atrasi judecatorii in cele 42 de birouri electorale judetene, insa este evident ca amestecarea acestora fortata cu politicienii si suspiciunile generalizate fata de corectitudinea alegerilor afecteaza in mod negativ autoritatea si credibilitatea justitiei insesi.

jud. Adrian Neascu
presedinte Tribunalul Vrancea

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?