Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT
 1 comentariu

Carta Alba pentru Justitie
20.12.2009 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content
JURIDICE - In Law We Trust

Comunicat Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania: “UNIUNEA NATIONALA A JUDECATORILOR DIN ROMANIA solicita deblocarea procesului de reformare a justitiei. Sistemul judiciar din Romania trebuie sa se bucure de un sprijin neconditionat din partea factorilor polici si administrativi pentru eficientizarea actului de justitie si intarirea profesionalismului judecatorilor si procurorilor, in vederea apararii drepturilor si libertatilor individuale ale cetatenilor.

In acest scop, fata de actualul context politic cand un nou executiv va fi investit in functie, UNJR da publicitatii documentul intitulat CARTA ALBA PENTRU JUSTITIE.  Acesta este un document programatic, care arata deficientele in acest sector inregistrate in ultimii ani si care sunt obiectivele si directiile de actiune propuse pentru o buna guvernare, dintre care semnarea Pactului pentru Justitie ramane cea mai urgenta solicitare.

UNJR atrage atentia ca ignorarea acestor propuneri, formulate in mod repetat pe parcursul anilor 2008 si 2009, au culminat cu protestul judecatorilor si procurorilor din toata tara, eveniment fara precedent in Romania, prin care acestia au atentionat decidentii politici asupra pericolului neasumarii independentei reale si sub toate aspectele a justitiei.“

* * *

CARTA ALBA PENTRU JUSTITIE

Propuneri pentru noul executiv
privind buna guvernare a justitiei

UNJR, 20.12.2009

Justitia, ca unul din cei mai importanti piloni pentru functionarea statului, are nevoie de parametri moderni de organizare si functionare, in concordanta cu sistemele de justitie performante ale tarilor din Uniunea Europeana. In acest scop, preocuparea esentiala trebuie sa se indrepte spre protectia, promovarea si garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, a accesului facil si eficace al cetateanului la justitie  si spre asigurarea si garantarea independentei justitiei si a magistratilor.

Anii 2008-2009 au cunoscut o framantare si o explozie interna fara precedent a personalului din sistem. Revendicarile acestuia, cuprinse in Rezolutia privind starea financiara si situatia administrativa a instantelor si parchetelor adoptata in aprilie 2009, in unanimitate, de instantele si de parchetele din Romania, au vizat tocmai modernizarea justitiei, propunand solutii de la independenta financiara a justitiei si normarea muncii, pana la intarirea statutului magistratilor si respectarea autoritatii hotararilor judecatoresti.

Aceste semnale nu au fost insa pe deplin receptionate de puterea executiva de la acea vreme, motiv pentru care, previzibil, framantarile au culminat cu protestul tuturor magistratilor din luna septembrie 2009, protest care a reluat revendicarile cuprinse in Rezolutia mentionata.

In acest context, membrii Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania reitereaza necesitatea modernizarii justitiei si solicita noului Guvern si in special ministrului justitiei ca, prin mecanismele puterii executive, sa se alature neintarziat eforturilor magistratilor, in primul rand prin recunoasterea prioritatii justitiei ca domeniu strategic pentru Romania si prin asumarea integrala, alaturi de puterile legislativa si judiciara, a Pactului pentru Justitie.

Solutiile care trebuie identificate pentru buna guvernare a justitiei trebuie sa aiba la baza deficientele din ultimii ani inregistrate in acest sector:

lipsa de viziune strategica a Ministerului Justitiei privind justitia. Ministrul justitiei in anii 2008 – 2009 nu a reusit sa propuna o strategie publica de continuare a reformei, pe care sa o fi discutat cu componentele justitiei si societatea civila. Aceasta atitudine a determinat  lipsa de coerenta, de obiective pentru sistem  si a constituit o dominanta a actiunii guvernamentale in acesti doi ani;

slaba performanta in indeplinirea conditionalitatilor din mecanismul de cooperare si verificare instituit impreuna cu Comisia Europeana. Ultimul document normativ privind indeplinirea acestor conditionalitati, Hotararea de Guvern nr. 1346/2007, a fost pus in aplicare de guvern intr-un mod deficitar, nefiind instituit si neurmarindu-se printr-un mecanism intern de control si verificare indeplinirea obiectivelor propuse prin actul normativ. Cea ce a dus, evident, la neindeplinirea unor obligatii asumate in fata Uniunii Europene,  la continuarea monitorizarii din partea acesteia, dar mai ales la prelungirea incertitudinilor  privind asigurarea transparentei si eficientei sistemului judiciar;

gestionarea deficitara a justitiei din punct de vedere financiar. Faptul ca ministrul justitiei nu a avut sprijin politic a condus la o situatie dramatica  a justitiei din punct de vedere financiar prin faptul ca bugetul pe anul 2009 a cunoscut cea mai drastica diminuare a cheltuielilor privind bunurile si serviciile pentru instante, fapt ce s-a repercutat negativ asupra functionarii administrative a instantelor si, in consecinta, a fost de natura sa conduca la un act de justitie deficitar;

incapacitatea de dialog institutional a Ministerului Justitiei in raport cu instantele, judecatorii si asociatiile profesionale ale acestora. Aceasta incapacitate s-a grefat pe lipsa unei strategii pentru domeniul justitiei, care sa fi fost asumata de intregul executiv si care sa fi fost initiata si implementata cu acordul si ajutorul nemijlocit al instantelor;

gestionarea defectuoasa a resurselor umane la nivelul Ministerului Justitiei care s-a concretizat in lipsa de obiective si de coerenta ale acestui minister. A fost incurajata darea in folosinta a unor instante si parchete in mod inutil, s-a pastrat categoria magistratilor asimilati si schemele de personal nu sunt actualizate potrivit noilor nevoi. Toate acestea au dus lasupraincarcarea cu dosare a multor judecatori, ceea ce afecteaza performanta lor si starea de sanatate a personalului.

In acest context, obiectivele si directiile de actiune pe care Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania le vede ca prioritare pentru noul executiv si ministrul justitiei ce urmeaza a fi validat de Parlamentul Romaniei sunt urmatoarele:

Obiective:

1. Recunoasterea justitiei ca domeniu strategic al Romaniei si asumarea de catre puterea executiva a Pactului pentru justitie alaturi de puterile legislativa si judiciara;
2. Indeplinirea conditionalitatilor din mecanismul de cooperare si verificare, instituit de comun acord cu Comisia Europeana;
3. Asumarea si garantarea independentei reale a justitiei.

Directii de actiune si masuri:

1. Recunoasterea justitiei ca domeniu strategic al Romaniei si asumarea de catre puterea executiva a Pactului pentru justitie alaturi de puterile legislativa si judecatoreasca:
# finalizarea impreuna cu reprezentantii magistratilor a Pactului pentru Justitie, redactat de Comisia speciala constituita la Parlament in luna septembrie 2009;
#  semnarea pactului de catre primul-ministru;
# conceperea unei Strategii de consolidare a justitiei, bazate pe Pact, care sa acopere urmatorii patru ani. Aceasta ar urma sa cuprinda si urmatoarele masuri:
– realizarea autonomiei administrative a instantelor;
– intarirea statutului procurorilor, potrivit Declaratiei de la Bordeaux a Consiliului Europei din 2009;
– evaluarea sistemului judiciar, a instantelor si a parchetelor, respectiv regandirea modului de evaluare a judecatorilor si procurorilor;
– rationalizarea instantelor si parchetelor nerentabile;
– stabilirea numarului optim de judecatori si grefieri pentru fiecare instanta;
– pregatirea profesionala in comun a judecatorilor-procurorilor-avocatilor in perspectiva intrarii in vigoare a noilor coduri;
– regandirea sistemului de numire a judecatorilor la ICCJ;
– liberalizarea profesiei de expert criminalist, potrivit standardelor europene si recentei jurisprudente CEDO;
– dezvoltarea JURINDEX ca sistem de unificare a practicii judiciare.

2. Indeplinirea conditionalitatilor din mecanismul de cooperare si verificare, instituit de comun acord cu Comisia Europeana:
# analizarea obligatiilor neindeplinite pana in prezent si reasumarea lor in conditii realiste;
# initierea si dezvoltarea unui dialog constructiv cu instantele, asociatiile profesionale ale magistratilor, Consiliul Superior al Magistraturii si societatea civila privind indeplinirea conditionalitatilor prin:
– conturarea si implementarea unei noi strategii comune pe o perioada de 4 ani privind justitia, ca obiectiv esential al acestei strategii fiind indeplinirea conditionalitatilor din mecanismul de verificare si ridicarea monitorizarii justitiei de catre Comisia Europeana;
– planuri anuale de actiune privind indeplinirea obiectivelor strategice. Constituirea unui mecanism intern de control si verificare, cu atributii clare si termene pentru toti actorii implicati in implementarea si atingerea obiectivelor strategice, privind indeplinirea sarcinilor impuse prin planurile anuale.

3. Asumarea si garantarea independentei reale a justitiei:
# trecerea de indata a bugetului instantelor la titularul de drept al gestionarii bugetului puterii judecatoresti, respectiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In acest sens, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Ministrul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti vor adopta un calendar  de trecere a gestiunii bugetare catre puterea judecatoreasca pe parcursul anului 2010;
# stabilirea prin legea de organizare judiciara si legea bugetului de stat a unui prag minim pentru bugetele cumulate ale autoritatilor din justitie, respectiv bugetul instantelor judecatoresti, bugetul parchetelor si cel al CSM exprimat in minim 1% din produsul intern brut pe economie;
# cuprinderea in bugetele instantelor si parchetelor a sumelor provenite din taxele judiciare de timbru incasate in procesele civile, cheltuielile judiciare din procesele penale, amenzile judiciare si orice alte asemenea sume. Ca atare, este necesar ca, in cel mai scurt timp, Guvernul Romaniei sa intervina pentru a adopta un act normativ prin care sa recunoasca finalitatea reala a taxelor judiciare de timbru, respectiv de finantare a bugetului justitiei pentru a garanta functionarea acesteia in folosul societatii in conformitate cu standardele stipulate de articolul 6 al Conventiei europene privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sumele astfel colectate urmand sa fie varsate bugetului justitiei;
# trecerea patrimoniului in care functioneaza instantele ca si patrimoniul constand in alte imobile (Eforie Sud, Sovata etc.) pe care-l administreaza Ministerul Justitiei in patrimoniul Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu titlu definitiv, tocmai pentru a asigura independenta si autonomia administrarii justitiei de catre puterea judecatoreasca.”

* * *

ACTUL PENTRU JUSTITIE – Propunere
Ca urmare a protestului judecatorilor si procurorilor din luna septembrie 2009, UNJR propune, in colaborare cu celelalte organizatii profesionale ale magistratilor din Romania, textul Pactului pentru Justitie, ce va fi inaintat pentru semnare puterilor statului si care va sgta la baza oricaror strategii viitoare pentru consolidarea sistemului judiciar.
Pornind de la prevederile art. 1 alin 4 din Constitutia Romaniei, potrivit caruia “Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”,
In temeiul art. 124 alin. 3 din Constitutia Romaniei, potrivit caruia judecatorii sunt independenti si se supun numai legii,
Avand in vedere ca o justitie competenta, independenta si impartiala este esentiala pentru ca instantele sa isi indeplineasca rolul in sustinerea  statului de drept,
Fata de reactia ferma, solidara si omogena a corpului profesional al magistratilor in raport de degradarea fara precedent, pe parcursul anului 2009, a statutului profesional si economic al magistratilor,
Intrucat buna functionare a instantelor reprezinta insasi garantia respectarii drepturilor fundamentale ale omului,
Parlamentul Romaniei, prin presedintele Camerei Deputatilor si Senatului,
Puterea Judecatoreasca, prin presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Consiliul Superior al Magistraturii, prin presedintele acestuia
Guvernul Romaniei, prin Primul Ministru
convin semnarea urmatoarelor principii ce constituie
–          PACTUL PUTERILOR PRIVIND JUSTITIA –
PRINCIPII GENERALE
Interesul si scopul Pactului puterilor privind justitia este orientat exclusiv pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, pentru prezervarea statului de drept si pentru asigurarea ordinii constitutionale;
Puterile sunt in aceeasi masura separate si egale in stat.  Separatia puterilor in stat semnifica obligatia uneia sau celorlate doua puteri, impreuna sau separat, de a nu interveni si a nu interfera in sfera atributiilor constitutionale si legale ale oricarei alte puteri.
3.1.             Cele trei puteri in stat sunt datoare ca, in limitele separatiei atributiilor lor constitutionale si legale, sa colaboreze;
3.2.            Colaborarea se realizeaza in mod transparent si public, atat in ce priveste relationarea propriu – zisa, cat si comunicarea rezultatelor relationarii;
3.3.            Colaborarea nu poate avea loc decat in baza unei agende precise si dinainte facuta publica, iar ea se concretizeaza prin corespondenta institutionala si/sau intalniri institutionale deschise participarii societatii civile si cu informarea mass – mediei;
4.1.             Echilibrul puterilor in stat presupune, pe de-o parte, egalitatea puterilor uneia fata de cealalta si a celorlalte doua fata de cea de a treia putere, indiferent ca aceasta din urma este fie puterea legiuitoare, fie puterea executiva ori cea judecatoreasca;
4.2.            Pe de alta parte, echilibrul puterilor in stat presupune controlul reciproc al puterilor, in limite constitutionale. Mecanismul de control reciproc se realizeaza in mod transparent si in mod specific fiecarei puteri constituite in stat;
4.3.            Controlul reciproc presupune si o informare prealabila ori ulterioara, conform obligatiilor legale sau in baza unui protocol intre cele trei puteri, aceasta din urma cu participarea societatii civile;
Independenta justitiei, a instantelor si a judecatorilor, precum si inamovibilitatea judecatorilor nu pot face obiectul negocierilor dintre puteri. Asumarea expresa prin prezentul Pact a acestui principiu reprezinta o garantie incontestabila si suplimentara fata de garantiile constitutionale si cele la care Romania este obligata prin tratate si conventii internationale.
PRINCIPII SPECIALE
Toate masurile, actele (legislative, normative sau de alta natura) si actiunile puterilor legislativa si executiva in raport cu puterea judecatoreasca trebuie sa aiba la baza respectarea principiilor generale de mai sus.
Statutul judecatorilor trebuie respectat. Acesta priveste competenta, independenta si impartialitatea acestora, precum si indatoririle si responsabilitatile judecatorilor. Este exclusa orice actiune, masura sau act, indiferent de ce natura, din partea celorlalte doua puteri prin care s-ar aduce atingere increderii publicului in ceea ce priveste  aceasta competenta, independenta sau impartialitate. Puterea legislativa si executiva nu pot interveni arbitrar in deciziile vizand selectia, recrutarea, desemnarea, evaluarea sau evolutia acesteia, precum si la incetarea functiei de judecator.
3.1.             Independenta justitiei in general si a judecatorului in special trebuie sa reprezinte o garantie pentru justitiabil cu privire la calitatea si corectitudinea actului de justitie, iar nu un privilegiu al justitiei sau judecatorilor.
3.2.            Pentru asigurarea independentei reale a justitiei, instantelor si judecatorilor sunt necesare aplicarea si respectarea standardelor europene si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la intelesul si intinderea independentei, precum si cu privire la mecanismele de asigurare a acesteia;
4.1.             Puterea executiva si cea legislativa sunt obligate sa aloce resurse suficiente instantelor pentru a le da acestora posibilitatea sa functioneze in conformitate cu standardele stipulate de articolul 6 al Conventiei europene privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului.
4.2.            In termen de 6 luni de la semnarea acestui Pact, reprezentantii celor trei puteri vor proiecta si initia implementarea unei strategii pe termen lung  in care vor previziona nevoile financiare de personal si cele materiale, inclusiv cele vizand cheltuielile de dezvoltare ale sistemului si instantelor, toate acestea in vederea asigurarii unui act de justitie eficient. Strategia va fi insotita de un plan de actiune, elaborat pentru acelasi termen, ce va cuprinde obiectivele de finantare, termenele intermediare de realizare, responsabilii care isi asuma realizarea obiectivelor de finantare, resursele umane, financiare sau materiale ce se vor aloca, modalitatea de alocare a resurselor, mecanisme de control intermediare (rapoarte intermediare intocmite in comun de reprezentantii celor trei puteri cel putin semestrial) ce vor fi supuse discutiei celor trei puteri in cadrul unui comitet comun.
4.3.            Impunerea unei cote minime de alocare bugetara anuala, de cel putin 0,60% din PIB pentru instante (Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante);
4.4.            Pentru asigurarea independentei justitiei si eliminarea oricaror parghii de constrangere este interzisa orice rectificare bugetara negativa pe parcursul exercitiului bugetar anual;
4.5.            Bugetul puterii judecatoresti apartine acesteia, prin intermediul Inaltei Curti de Casatie si Justitei. Nu poate fi adoptat nici un act normativ  din partea celorlalte doua puteri care sa aduca atingere acestui principiu;
4.6.            Bugetul instantelor este cuprins in bugetul general al statului, in limitele prevazute la punctul 4.3., urmand ca proiectul de buget anual sa fie prezentat de Presedintele ICCJ comisiilor reunite de buget finante ale Senatului si Camerei Deputatilor;
4.7.            Alocarea interna bugetara in favoarea  ordonatorilor secundari si tertiari de credite se face de ordonatorul principal de credite, respectiv de Presedintele ICCJ, conform unei metodologii transparente, bazate pe eficienta ordonatorilor secundari si tertiari (indicatori de performanta clar stabiliti), pe volumul de cauze inregistrate la instante  si pe necesitatile evaluate anual de ordonatorul principal de credite;
4.8.            In scopul coordonarii bugetele instantelor si inaintarii acestora catre ICCJ se va constitui un organism consultativ special, ca autoritate autonoma, formata din reprezentantii Curtilor de Apel. Aceasta autoritate va tine  legatura permanenta cu instantele, pentru evaluarea necesitatilor acestora, va  oferi consultanta ICCJ in pregatirea proiectelor de buget, a proiectelor de investitii pe termen lung si mediu, a stabilirii criterilor de construire si gestionare bugetara, precum si a  unor standarde interne de performanta.
4.9.            Taxele judiciare de timbru si timbru judiciar vor reprezenta surse directe  de finantare a bugetului alocat instantelor judecatoresti, ca o garantie  a corectei finantari a puterii judecatoresti.
5.      Instantele insele, prin conducerile lor, au intreaga responsabilitate si trebuie sa detina intreaga autoritate de a lua orice decizie administrativa care priveste in mod direct performanta functionarii instantelor.
Partile Pactului recunosc si se obliga sa respecte imperativul unui  statut coerent si previzibil al  magistratului, inclusiv sub aspectul salarizarii si pensionarii magistratilor, in acord cu demnitatea si responsabilitatea profesiei,dar si cu incompatibilitatile si interdictiile pe care acestia si le asuma.
Initiativele legislative, modificarile sau completarile de natura legislativa privind statutul judecatorilor, organizarea judiciara, desfasurarea activitatilor judiciare, normele procedurale sunt adoptate cu consultarea corpului profesional al judecatorilor, cu asociatiile profesionale si cu Consiliul Superior al Magistraturii. In acest sens, se instituie un mecanism de consultare periodica a corpului magistatilor, care va putea sustine prin reprezentantii sai, in fata comisiilor de specialitate juridica a parlamentului, pozitia magistratilor referitoare la proiectele de acte normative aflate in procedura parlamentara.
Puterea legislativa si puterea executiva se obliga sa asigure coerenta si stabilitarea sistemului legislativ, ca o garantie a stabilitatii drepturilor si libertatilor cetatenilor. La randul sau, puterea judecatoreasca se obliga sa realizeze uniformizarea practicii judiciare, ca o garantie a respectarii stabilitatii raporturilor juridice.
Puterea judecatoreasca isi asuma rolul de garant al respectarii drepturilor si libertatilor cetatenilor. In acest sens, se obliga sa imbunatateasca nivelul de calitate al actului de justitie, prin cresterea performantelor profesionale ale corpului magistratilor.

Ca urmare a protestului judecatorilor si procurorilor din luna septembrie 2009, UNJR propune, in colaborare cu celelalte organizatii profesionale ale magistratilor din Romania, textul Pactului pentru Justitie (propunere, v. 1 dec. 2009), ce va fi inaintat pentru semnare puterilor statului si care va sta la baza oricaror strategii viitoare pentru consolidarea sistemului judiciar.

„Pornind de la prevederile art. 1 alin 4 din Constitutia Romaniei, potrivit caruia “Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”,

In temeiul art. 124 alin. 3 din Constitutia Romaniei, potrivit caruia judecatorii sunt independenti si se supun numai legii,

Avand in vedere ca o justitie competenta, independenta si impartiala este esentiala pentru ca instantele sa isi indeplineasca rolul in sustinerea  statului de drept,

Fata de reactia ferma, solidara si omogena a corpului profesional al magistratilor in raport de degradarea fara precedent, pe parcursul anului 2009, a statutului profesional si economic al magistratilor,

Intrucat buna functionare a instantelor reprezinta insasi garantia respectarii drepturilor fundamentale ale omului,

Parlamentul Romaniei, prin presedintele Camerei Deputatilor si Senatului,

Puterea Judecatoreasca, prin presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Consiliul Superior al Magistraturii, prin presedintele acestuia

Guvernul Romaniei, prin Primul Ministru

convin semnarea urmatoarelor principii ce constituie

– PACTUL PUTERILOR PRIVIND JUSTITIA –

PRINCIPII GENERALE

1. Interesul si scopul Pactului puterilor privind justitia este orientat exclusiv pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, pentru prezervarea statului de drept si pentru asigurarea ordinii constitutionale;

2. Puterile sunt in aceeasi masura separate si egale in stat.  Separatia puterilor in stat semnifica obligatia uneia sau celorlate doua puteri, impreuna sau separat, de a nu interveni si a nu interfera in sfera atributiilor constitutionale si legale ale oricarei alte puteri.

3.1. Cele trei puteri in stat sunt datoare ca, in limitele separatiei atributiilor lor constitutionale si legale, sa colaboreze;

3.2. Colaborarea se realizeaza in mod transparent si public, atat in ce priveste relationarea propriu – zisa, cat si comunicarea rezultatelor relationarii;

3.3. Colaborarea nu poate avea loc decat in baza unei agende precise si dinainte facuta publica, iar ea se concretizeaza prin corespondenta institutionala si/sau intalniri institutionale deschise participarii societatii civile si cu informarea mass – mediei;

4.1. Echilibrul puterilor in stat presupune, pe de-o parte, egalitatea puterilor uneia fata de cealalta si a celorlalte doua fata de cea de a treia putere, indiferent ca aceasta din urma este fie puterea legiuitoare, fie puterea executiva ori cea judecatoreasca;

4.2. Pe de alta parte, echilibrul puterilor in stat presupune controlul reciproc al puterilor, in limite constitutionale. Mecanismul de control reciproc se realizeaza in mod transparent si in mod specific fiecarei puteri constituite in stat;

4.3. Controlul reciproc presupune si o informare prealabila ori ulterioara, conform obligatiilor legale sau in baza unui protocol intre cele trei puteri, aceasta din urma cu participarea societatii civile.

5. Independenta justitiei, a instantelor si a judecatorilor, precum si inamovibilitatea judecatorilor nu pot face obiectul negocierilor dintre puteri. Asumarea expresa prin prezentul Pact a acestui principiu reprezinta o garantie incontestabila si suplimentara fata de garantiile constitutionale si cele la care Romania este obligata prin tratate si conventii internationale.

PRINCIPII SPECIALE

1. Toate masurile, actele (legislative, normative sau de alta natura) si actiunile puterilor legislativa si executiva in raport cu puterea judecatoreasca trebuie sa aiba la baza respectarea principiilor generale de mai sus.

2. Statutul judecatorilor trebuie respectat. Acesta priveste competenta, independenta si impartialitatea acestora, precum si indatoririle si responsabilitatile judecatorilor. Este exclusa orice actiune, masura sau act, indiferent de ce natura, din partea celorlalte doua puteri prin care s-ar aduce atingere increderii publicului in ceea ce priveste  aceasta competenta, independenta sau impartialitate. Puterea legislativa si executiva nu pot interveni arbitrar in deciziile vizand selectia, recrutarea, desemnarea, evaluarea sau evolutia acesteia, precum si la incetarea functiei de judecator.

3.1. Independenta justitiei in general si a judecatorului in special trebuie sa reprezinte o garantie pentru justitiabil cu privire la calitatea si corectitudinea actului de justitie, iar nu un privilegiu al justitiei sau judecatorilor.

3.2. Pentru asigurarea independentei reale a justitiei, instantelor si judecatorilor sunt necesare aplicarea si respectarea standardelor europene si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la intelesul si intinderea independentei, precum si cu privire la mecanismele de asigurare a acesteia;

4.1. Puterea executiva si cea legislativa sunt obligate sa aloce resurse suficiente instantelor pentru a le da acestora posibilitatea sa functioneze in conformitate cu standardele stipulate de articolul 6 al Conventiei europene privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

4.2. In termen de 6 luni de la semnarea acestui Pact, reprezentantii celor trei puteri vor proiecta si initia implementarea unei strategii pe termen lung  in care vor previziona nevoile financiare de personal si cele materiale, inclusiv cele vizand cheltuielile de dezvoltare ale sistemului si instantelor, toate acestea in vederea asigurarii unui act de justitie eficient. Strategia va fi insotita de un plan de actiune, elaborat pentru acelasi termen, ce va cuprinde obiectivele de finantare, termenele intermediare de realizare, responsabilii care isi asuma realizarea obiectivelor de finantare, resursele umane, financiare sau materiale ce se vor aloca, modalitatea de alocare a resurselor, mecanisme de control intermediare (rapoarte intermediare intocmite in comun de reprezentantii celor trei puteri cel putin semestrial) ce vor fi supuse discutiei celor trei puteri in cadrul unui comitet comun.

4.3. Impunerea unei cote minime de alocare bugetara anuala, de cel putin 0,60% din PIB pentru instante (Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante);

4.4. Pentru asigurarea independentei justitiei si eliminarea oricaror parghii de constrangere este interzisa orice rectificare bugetara negativa pe parcursul exercitiului bugetar anual;

4.5. Bugetul puterii judecatoresti apartine acesteia, prin intermediul Inaltei Curti de Casatie si Justitei. Nu poate fi adoptat nici un act normativ  din partea celorlalte doua puteri care sa aduca atingere acestui principiu;

4.6. Bugetul instantelor este cuprins in bugetul general al statului, in limitele prevazute la punctul 4.3., urmand ca proiectul de buget anual sa fie prezentat de Presedintele ICCJ comisiilor reunite de buget finante ale Senatului si Camerei Deputatilor;

4.7. Alocarea interna bugetara in favoarea  ordonatorilor secundari si tertiari de credite se face de ordonatorul principal de credite, respectiv de Presedintele ICCJ, conform unei metodologii transparente, bazate pe eficienta ordonatorilor secundari si tertiari (indicatori de performanta clar stabiliti), pe volumul de cauze inregistrate la instante  si pe necesitatile evaluate anual de ordonatorul principal de credite;

4.8. In scopul coordonarii bugetele instantelor si inaintarii acestora catre ICCJ se va constitui un organism consultativ special, ca autoritate autonoma, formata din reprezentantii Curtilor de Apel. Aceasta autoritate va tine  legatura permanenta cu instantele, pentru evaluarea necesitatilor acestora, va  oferi consultanta ICCJ in pregatirea proiectelor de buget, a proiectelor de investitii pe termen lung si mediu, a stabilirii criterilor de construire si gestionare bugetara, precum si a  unor standarde interne de performanta.

4.9. Taxele judiciare de timbru si timbru judiciar vor reprezenta surse directe  de finantare a bugetului alocat instantelor judecatoresti, ca o garantie  a corectei finantari a puterii judecatoresti.

5. Instantele insele, prin conducerile lor, au intreaga responsabilitate si trebuie sa detina intreaga autoritate de a lua orice decizie administrativa care priveste in mod direct performanta functionarii instantelor.

6. Partile Pactului recunosc si se obliga sa respecte imperativul unui  statut coerent si previzibil al  magistratului, inclusiv sub aspectul salarizarii si pensionarii magistratilor, in acord cu demnitatea si responsabilitatea profesiei,dar si cu incompatibilitatile si interdictiile pe care acestia si le asuma.

7. Initiativele legislative, modificarile sau completarile de natura legislativa privind statutul judecatorilor, organizarea judiciara, desfasurarea activitatilor judiciare, normele procedurale sunt adoptate cu consultarea corpului profesional al judecatorilor, cu asociatiile profesionale si cu Consiliul Superior al Magistraturii. In acest sens, se instituie un mecanism de consultare periodica a corpului magistatilor, care va putea sustine prin reprezentantii sai, in fata comisiilor de specialitate juridica a parlamentului, pozitia magistratilor referitoare la proiectele de acte normative aflate in procedura parlamentara.

8. Puterea legislativa si puterea executiva se obliga sa asigure coerenta si stabilitarea sistemului legislativ, ca o garantie a stabilitatii drepturilor si libertatilor cetatenilor. La randul sau, puterea judecatoreasca se obliga sa realizeze uniformizarea practicii judiciare, ca o garantie a respectarii stabilitatii raporturilor juridice.

9. Puterea judecatoreasca isi asuma rolul de garant al respectarii drepturilor si libertatilor cetatenilor. In acest sens, se obliga sa imbunatateasca nivelul de calitate al actului de justitie, prin cresterea performantelor profesionale ale corpului magistratilor.”

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti