Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Despre cartile ale carora sunt
08.03.2004 | JURIDICE.ro, Oana Maria Gavrila

Privesc biblioteca. Cartile stau asezate intr-o ordine mai mult sau mai putin prestabilita. Ultimele sunt cele pe care le citesc mai des. Cele de care am mai multa nevoie. Acum ultima este… nu mai stiu care. Aveam obiceiul de a tine minte. O ciudatenie, poate, dar stiam de fiecare data unde am pus ultima carte citita sau macar rasfoita. Acum nu stiu ce sa zic. Nu mai stiu si nici nu m-a mai preocupat. Literatura.

Cartile de drept sunt alaturi. Au rafturile lor. Stau cuminti asteptand sa mai fie consultate. Si ele sunt in dezordine. Erau si inainte in dezordine, insa numai pentru ceilalti. Eu le stiam ordinea, la fel ca si celorlalte.

Toate imi erau dragi. Stiam ca nu ma plictisesc niciodata si ca pot gasi in ele un prieten. Si raspunsuri. Si intrebari. Mai ales in literatura.

O duminica dimineata, cu o carte buna si o ciocolata calda. Un vis frumos.

Acum le privesc cu oarecare ciuda. Ce m-au invatat ele? De ce am avut atata incredere in ele?

Zi de zi ma ciocnesc de oameni care au si ei, la randul lor, cartile lor. Se pare ca intre ele, cartile noastre nu au fost niciodata prietene. Se contrazic. Pe ei, cartile lor i-au invatat altceva.

Ma intorc cu mai putin scepticism spre cartile de drept. Impersonale. Nu ale mele sau ale tale ci ale tuturor. Aceleasi. Continutul lor nu-mi va fi niciodata pe deplin inteles. Asta este si farmecul. De fiecare incerci si de fiecare data mai vrei o data. Tot nu a fost suficient. Sunt incitante, provocatoare.

Dar de ce pentru unii au o alta semnificatie? Acele lucruri putine care mi se pareau clarificate si trecusera intr-o categorie destul de stramta a "lucrurilor stiute" se dovedesc a fi fost intelese altfel de catre ceilalti. Intreband simplu "de ce?" mi se raspunde la fel de simplu "Practica e altfel…!" Adica nu mi se raspunde.

Si atunci iata-ma in fata bibliotecii mele. Asa cum o stiam. Sa fiu suparata pe cartile mele? Sa fie ele suparate pe mine pentru ca le ignor de atat timp? Sa se fi distrus farmecul de atunci… sa nu mai existe duminici si carti? Sa fie teoriile de drept doar teorii?

Si tot intrebandu-ma eu asa, trece timpul. Si incep sa simt ca de fapt mi-e dor. De cartile mele. Si ca tot la ele ma duc pentru un raspuns. M-as intoarce la ele indiferent ca ale altora sunt mai bune, mai practice. Acestea sunt ale mele.

Voiam sa se cheme acest editorial "Despre cartile mele". Dar m-am gandit sa nu fiu infumurata. In realitate eu sunt a lor. Cartile mele ma au pe mine. Eu doar am dat bani pentru asta. De aceea am pus titlul "Despre cartile ale carora sunt".


Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.