« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Revista de note şi studii juridice (RNSJ)
Condiţii de publicareDespre revistă
EssentialsNote de studiuStudii
JURIDICE

Pensia speciala a magistratilor – necesara si constitutionala
16.10.2009 | Vasile MOȘ

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

1. Dupa ce in ultima perioada s-au exacerbat acuzele guvernantilor la adresa magistratilor in raport de salarizarea acestora, iata ca a venit si randul pensiilor magistratilor sa fie tratate in acelasi mod. Dupa parerea noastra, este o noua dovada de lipsa a respectului pentru componentii unei puteri egale in stat cu cea care acuza, dar si a nerecunoasterii prevederilor internationale in materie.

2. Prin art. 197 al Proiectului Legii privind sistemul unitar de pensii publice [1] se prevede ca la data intrarii in vigoare a legii se abroga art. 82, 83, 831, 84 si 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor [2], cu modificarile si completarile ulterioare.

In expunerea de motive se retine existenta unui numar total de pensionari in plata in Romania la nivelul lunii septembrie 2009 de 5,7 milioane de persoane in raport cu un numar total de contribuabili la sistemul public de pensii de 4,9 milioane de persoane, raportul de dependenta al sistemului public de pensii ajungand la 1,2 pensionari/1 contribuabil si depasind cu mult toate situatiile in care se afla sistemele de pensii publice in tarile Uniunii Europene.

Se mai retine ca existenta unor sisteme speciale de pensii publice, care au introdus o serie de privilegii si tratament inegal pentru unele categorii profesionale, a facut sa se creeze o diferenta uriasa intre cea mai mica pensie si cea mai mare pensie publica, respectiv cea mai mare pensie din sistemele de pensii speciale este de 100 ori mai mare decat pensia cea mai mica din sistem.

Prin noua lege se prevede atat reevaluarea varstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi integrate in sistemul unitar de pensii din magistratura, inclusiv personalul auxiliar din instantele de judecata, cat si integrarea persoanelor apartinand sistemelor speciale de pensii in sistemul unitar de pensii publice, urmarindu-se stabilirea acelorasi obligatii si drepturi pentru cei in cauza.

De asemenea, se are in vedere si recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate in plata la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, in  termen de 6 luni de la aparitia noii legi, astfel incat toate pensiile aflate in plata la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, care au fost stabilite pe baza legilor speciale, sa fie recalculate utilizandu-se sistemul de puncte realizat in toata perioada de activitate.

Noul cuantum al pensiei, dupa recalculare, va fi cel care va rezulta din inmultirea punctajului obtinut si valoarea unui punct de pensie, existenta legal la data finalizarii procedurii de recalculare. Plata pensiei, in cuantum recalculat, se va face din bugetul asigurarilor sociale de stat, incepand de la data finalizarii procedurii de recalculare.

3. Instituirea pensiei de serviciu pentru magistrati s-a realizat in anul 1997, ca urmare a modificarii si completarii Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca [3], inlocuita de Legea nr. 303/2004, astfel ca in prezent fostele dispozitii in materie se regasesc in cuprinsul art. 82 din aceasta din urma lege [4].

Pensia de serviciu pentru magistrati apare ca o necesitate izvorata din statutul profesional al acestora, care impune interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au.

Art. 125 alin. (3) din Constitutie prevede ca functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, pentru ca in art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sa fie reluata aceasta interdictie la care se adauga, ca exceptie, si functiile de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, in conditiile legii.

Si art. 8 din Legea nr. 303/2004 contine dispozitii restrictive, in sensul ca judecatorilor si procurorilor le este interzis:
a) sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura;
c) sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;
d) sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.

4. Pensia de serviciu a fost instituita pentru a stimula stabilitatea in serviciu si formarea unei cariere in magistratura, caracterul stimulativ al acesteia constand in modul de determinare a cuantumului in raport cu indemnizatia avuta la data iesirii la pensie si avand in vedere ca interdictiile vizeaza activitati care le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le mentina un nivel de viata apropiat de cel avut in timpul activitatii, asa cum retine Curtea Constitutionala in Decizia nr. 20/2000 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si a dispozitiilor art. 198 din aceeasi lege prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata [5].

Mai retine Curtea, in aceeasi decizie, ca instituirea pensiei de serviciu pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, aceasta fiind justificata in mod obiectiv ca o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutului special caruia trebuie sa i se supuna magistratii, statut sever si restrictiv, stabilit prin lege de catre Parlament.

5. Tratamentul juridic diferit al magistratilor in cea ce priveste sistemul de pensionare se justifica si datorita riscului pe care il implica exercitarea profesiei, cu un  rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice si valorilor statului de drept [6].

In considerarea acestor riscuri, Parlamentul a stabilit, prin art. 77 din Legea nr. 303/2004, dreptul judecatorilor si procurorilor, in functie sau pensionari, de a li se asigura masuri speciale de protectie impotriva amenintarilor, violentelor sau a oricaror fapte care ii pun in pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.

De asemenea, art. 130 din Constitutie prevede ca ”Instantele judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor”, stabilindu-se obligatii in acest sens in sarcina Ministerului Administratiei si Internelor prin art. 77 alin. (2) din Legea nr. 303/2004.

Si art. 239 alin. (5) C. pen. prevede agravarea pedepsei in cazul infractiunii de ultraj cand aceasta este savarsita  impotriva unui judecator sau procuror, pentru ca, in art.  2391 din acelasi cod, sa se prevada cazuri speciale de pedepsire in cazul infractiunilor prevazute de art. 180 – 183, art. 189 si art. 193 C. pen., savarsite impotriva sotului sau a unei rude apropiate a uneia dintre persoanele prevazute in art. 239 alin. (5) C. pen., in scop de intimidare sau de razbunare in legatura cu exercitarea de catre aceste persoane a atributiilor de serviciu.

6. Toate aceste prevederi legale interne sunt in concordanta cu cele internationale, constituind o forma de garantare a drepturilor magistratilor, asa cum rezulta din  prevederile cap. 6 al Cartei europene privind statutul judecatorilorc[7], intitulat “Remunerarea si protectia sociala”, cu recomandari precise pentru statele europene de a le respecta si de a le include in ordinea de drept interna.

Potrivit art. 6.4 din capitolul mentionat, magistratii au dreptul la “plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala”, atunci cand “au implinit varsta legala pentru incetarea functiei”.

De asemenea, “Principiile fundamentale privind independenta magistraturii”, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor (Milano, 26 august – 6 septembrie 1985) si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin Rezolutiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, prevad in mod expres, prin art. 11, ca “durata mandatului judecatorilor, independenta acestora, siguranta lor, remuneratia corespunzatoare, conditiile de munca, pensiile si varsta de pensionare sunt in mod adecvat garantate prin lege”.

Masuri importante in sarcina statelor membre ale U.E. au fost stabilite prin Recomandarea nr. R (94)12 cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor, adoptata la 13 octombrie 1994 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, printre acestea aflandu-se si aceea “de a veghea ca statutul si remuneratia judecatorilor sa fie pe masura demnitatii profesiei lor si a responsabilitatilor pe care si le asuma”,  subliniata fiind importanta independentei judecatorilor in scopul intaririi preeminentei dreptului in statele democratice si in considerarea art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si a Principiilor fundamentale privind independenta magistraturii.

7. Aceste documentele internationale privind independenta justitiei si statutul judecatorilor  vizeaza direct texte cuprinse in pacte si in tratate la care Romania este parte si, prin urmare, se inscriu in spiritul prevederilor art. 11 si 20 din Constitutie, fiind obligatorii pentru Romania, chiar daca unele dintre ele au valoare de recomandare prin prevederile pe care le contin si prin finalitatile pe care le urmaresc [8].

Principiile si masurile stabilite in toate aceste documente, cu privire la statutul si drepturile magistratilor sunt puse in relatie directa cu prevederile art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului [9] si cu cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale [10], referitoare la dreptul fundamental al oricarei persoane de a fi judecata de un tribunal competent, independent si impartial, stabilit prin lege.

Ratiunile pe care se intemeiaza prevederile din actele internationale sunt in convergenta cu dispozitiile art. 124 al. 3 din Constitutie, conform carora “Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”,  dispozitii constitutionale ce nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constitutionale obligatorii pentru Parlament, care are indatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzatoare de asigurare reala a independentei judecatorilor, fara de care nu se poate concepe existenta statului de drept, prevazuta prin art. 1 alin. (3) din Constitutie.

8. Reglementarea in vigoare a pensiei de serviciu pentru magistrati, cu diferentele pe care aceasta pensie le prezinta fata de pensia comuna de asigurari sociale, nu constituie o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, principiu prevazut de art. 16 alin. (1) din Constitutia in vigoare, avand in vedere specificul activitatii magistratilor, care impune acestora obligatii si interdictii severe, precum si riscuri sporite, ceea ce justifica in mod obiectiv si rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri.

9. Din analiza reglementarilor in materie de pensie pentru magistrati, rezulta ca prin abrogarea expresa a prevederilor actuale se incalca legislatia comunitara in materie, contrar celor inscrise in expunerea de motive a proiectului de lege propus de Guvern.

Sustinerile initiatorului actului normativ in sensul ca ”Proiectul de act normativ este compatibil cu legislatia comunitara in materie“ si “…nu incalca reglementarile europene“ apar ca eronate, iar invocarea conditionalitatilor referitoare la elaborarea legii sistemului unitar de pensii publice, integrarea in acesta a sistemelor speciale de pensii, cresterea si egalizarea varstelor de pensionare intre barbati si femei si modul de calcul a valorii punctului de pensie, bazat pe inflatie, prevazute de Acordurile de imprumut cu Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Uniunea Europeana nu este justificata in raport de normele juridice interne si internationale mai sus evocate, fiind mai degraba un pretext prin care sa se justifice demersul  guvernantilor.

Faptul elaborarii pripite a proiectului de catre autor, fara o fundamentare reala si corelare cu normele juridice internationale, rezulta si din continutul   Sectiunii a 8-a – Masuri de implementare, pct. 2. Alte informatii, din expunerea de motive, in care se arata ca ”Fata de cele prezentate propunem adoptarea prezentului proiect de Lege cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice”, desi proiectul vizeaza sistemul public de pensii .

Elaborarea acestui Proiect este o noua dovada a lipsei respectului pentru suprematia Constitutiei, a legilor si drepturilor cetateanului manifestata de catre guvernantii chemati sa exercite prerogativele de conducere in societate.

Valoarea juridica superioara a Constitutiei fata de orice alta norma de drept impune ca toate actele normative adoptate de Parlament si Guvern sa se conformeze normelor si principiilor constitutionale; or, prin Proiectul in discutie, aceasta valoare constitutionala a fost din nou incalcata si odata cu ea implicit si drepturile legitime ale magistratilor in calitatea lor de membrii ai altei puteri a statului –  puterea judecatoreasca – factorul de echilibru intr-un stat democratic.


[1] http://www.asociatia-magistratilor.ro/proiectul-legii-privind-sistemul-unitar-de-pensii-publice[2] Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005

[3] Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997

[4] Art. 82 din Legea nr. 303/2004:
”(1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si fostii judecatori si procurori financiari si consilierii de conturi de la sectia jurisdictionala care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel putin 25 de ani in functia de judecator ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si in functia de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi se pot pensiona la cerere si pot beneficia, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara sau de salariul de baza brut lunar, dupa caz, si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii.
(2) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si fostii judecatori si procurori financiari si consilierii de conturi de la sectia jurisdictionala care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere inainte de implinirea varstei de 60 de ani si beneficiaza de pensia prevazuta la alin. (1), daca au o vechime de cel putin 25 de ani numai in functia de judecator, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor, precum si in functia de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau in considerare si perioadele in care judecatorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si judecatorul, procurorul financiar si consilierul de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
(3) De pensia de serviciu prevazuta la alin. (1) beneficiaza, la implinirea varstei de 60 de ani, si judecatorii si procurorii cu o vechime in magistratura intre 20 si 25 de ani, in acest caz cuantumul pensiei fiind micsorat cu 1% din baza de calcul prevazuta la alin. (1), pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrala in magistratura.
(4) Pentru fiecare an care depaseste vechimea in magistratura prevazuta la alin. (1) si (2) la cuantumul pensiei se adauga cate 1% din baza de calcul prevazuta la alin. (1), fara a o putea depasi.
(5) Persoanele care indeplinesc conditiile de vechime prevazute la alin. (1) si (3) in functia de judecator, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor, precum si in functia de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi se pot pensiona si pot beneficia, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar daca la data pensionarii au o alta ocupatie. In acest caz, pensia se stabileste dintr-o baza de calcul egala cu indemnizatia de incadrare bruta lunara pe care o are un judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, si sporurile, in procent, avute la data eliberarii din functie ori, dupa caz, cu salariul de baza brut lunar si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii. De aceasta pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din functie din motive neimputabile.
(6) De prevederile alin. (1), (3) si (4) pot beneficia si judecatorii si procurorii pensionati anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, care beneficiaza de pensie in sistemul public si care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. In acest caz, pensia de serviciu se stabileste dintr-o baza de calcul egala cu indemnizatia de incadrare bruta lunara pe care o are un judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si nivel al instantei sau parchetului unde a functionat inaintea eliberarii din functia de judecator sau procuror, si sporurile, in procent, avute la data eliberarii din functie.
(7) Judecatorii si procurorii pot opta intre pensia de serviciu si pensia din sistemul public. Judecatorii si procurorii militari pot opta intre pensia de serviciu si pensia militara de serviciu.
(8) Pensia prevazuta de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limita de varsta.”

[5] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000

[6] A se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 20/2000, mai sus mentionata.

[7] Adoptata sub egida Consiliului Europei in 1998

[8] A se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 20/2000, mai sus mentionata.

[9] Adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 10 decembrie 1948

[10] Ratificata de Romania prin Legea nr 30/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr 135 din 31 mai 1994


jud. Vasile Mos
Tribunalul Brasov

 
Secţiuni: RNSJ | Toate secţiunile
Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD