Provocare la dezbatere: Ce ar fi daca la ICCJ ar ramane doar noua judecatori iar Curtile de Apel ar primi atributii de casatie?
18 ianuarie 2010 | JURIDICE.ro, Iulian Urban
Am citit cu deosebit interes comentariul facut de judecatorul Adrian Neascu cu privire la implicatiile ratarii desemnarii presedintelui ICCJ. Am retinut faptul ca exista o justificata nemultumire din partea judecatorilor de la instantele medii si inferioare fata de neimplicarea lor in procesul electiv care conduce la desemnarea unui judecator pentru functia de presedinte al ICCJ.
Mi-am pus multe intrebari in acest context legate de modul de desemnare al judecatorilor de la ICCJ si nu numai, si nu m-am abtinut sa nu ma gandesc ca am putea lua in dezbatere cu aceasta ocazie o ampla modificare a sistemului electiv la nivelul varfului Justitiei romane.
Vreau sa aduc in dezbatere urmatorul lucru si un sistem pe care l-am vazut functionand. Repet este o dezbatere si o invitatie la eliberarea de idei, comentarii.
Ce ar fi daca, am adopta sistemul american? La ICCJ sa ramana doar 9 judecatori care sa fie desemnati de Presedintele tarii, in echivalenta sistemului practicat la Curtea Constitutionala, iar Curtile de Apel sa devina – dupa modelul Curtilor Supreme din statele membre ale SUA – instante supreme la nivelul regiunilor pe care le reprezinta, judecatorii acestora urmand sa fie alesi de catre Adunarile generale ale judecatorilor sau alesi direct de catre cetateni?
ICCJ ar urma, dupa modelul CSJ a SUA, sa se ocupe doar de unificarea practicii judiciare, actionand ca un filtru extrem de selectiv pentru deciziile date de Curtile de Apel. Nu credeti ca astfel am face un pas mai rapid si extrem de hotarat in vederea trecerii la sistemul jurisprudentei ca izvor de drept?
Imi pun aceasta problema intrucat in dezbaterea Comisiei de analiza a proiectului de Cod de procedura civila am ajuns la sectiunea dedicata unificarii practicii judiciare; principiul gandit de prof. Ciobanu este acela ca in momentul in care intr-un proces una din parti observa ca acesta se indrepta intr-o directie in care, pe un caz similar este deja data o decizie judecatoreasca (sa vedeti ce important va deveni Jurindex!), se va putea adresa ICCJ. Problema este ca am calculat si am vazut ca este posibil ca ICCJ sa fie asaltata de sute de mii de cazuri, adica pe scurt vreau sa spun ca nu va fi in stare sa faca fata unei asemenea avalanse de cereri. Sunt de parere ca in loc sa adoptam un sistem care nu are sanse sa fie unul viabil, mai bine ne gandim de zece ori si luam decizia corecta.
Curtile Supreme de justitie ale statelor membre ale SUA dau la randul lor decizii care se inscriu in izvorul jurisprudentei statale (acolo se poate urmari inclusiv evolutia jurisprudentei personale a fiecarui judecator) si doar atunci cand doua Curti Supreme ale unor state diferite trateaza diferit o decizie de speta se apeleaza la CSJ a SUA.
In SUA sistemul prin care Curtile Supreme de Justitie a statelor membre (echivalentul Curtilor noastre de Apel) functioneaza. Forul suprem, adica CSJ a SUA este unul extrem de eficient. Intr-un asemenea sistem, promovarea judecatorilor valorosi se va face dupa criterii mult mai riguroase. Trebuie spus ca in SUA CSJ are atributii si in materie de constitutionalitate, insa in 33 de state americane judecatorii de la Curtile Supreme ale statelor (echivalentul Curtilor noastre de Apel) sunt alesi de catre cetateni. Se creeaza astfel o relatie si o legatura deosebita intre cetatean si actul de justitie, gratie caruia deciziile adoptate sunt mai usor acceptate, se realizeaza un act de justitie apropiat cetateanului si sunt promovate valorile.
De ce oare un asemenea sistem nu ar putea functiona in Romania?
In asteptarea reactiilor la aceasta provocare a unei dezbateri, invit la citirea analizei facute de Adrian Neacsu, una pertinenta si realista.
Iulian URBAN, senator
Vicepresedinte al Comisiei Juridice a Senatului Romaniei
