Secţiuni « Articole » RNSJ
RNSJ - Revista de note şi studii juridice
Condiţii de publicareDespre revistă
Note de studiuStudii
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu RNSJ
7 comentarii

Solutionarea cu celeritate a cauzelor in proiectul Codului de procedura civila. Scurte consideratii cu privire la cererea reconventionala

12 ianuarie 2010 | JURIDICE.ro, Lucian-Cosmin Manoloiu

1. In Proiectul noului Cod de procedura civila observam ca a fost modificata structura textului care reglementeaza posibilitatea formularii unei cereri reconventionale in cadrul procesului civil, in vederea stimularii judecarii acestuia cu celeritate [1], stiut fiind ca in multe procese civile judecata se prelungeste si obiectul procesului primeste o mai mare complexitate prin incidenta unei cereri reconventionale, actualul art. 119 alin. 1 C. pr. civ. permitand paratului, care are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, sa faca cerere reconventionala [2].

2. In viitoarea reglementare, in forma de proiect trimisa spre dezbatere si eventual adoptare Parlamentului, s-a restrans spatiul de actiune in aceasta privinta, adica s-a prevazut ca daca paratul are, in legatura cu cererea reclamantului, pretentii derivand din acelasi raport juridic sau strans legate de aceasta, poate sa formuleze cerere reconventionala [3].

Aceasta reglementare trebuie insa corelata cu institutia conexitatii, care in proiect preia vechea reglementare in materie, din actualul Cod de procedura civila. Astfel, potrivit proiectului, pentru asigurarea unei bune judecati, in prima instanta este posibila conexarea mai multor procese in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre ele o stransa legatura [4].

3. Doua simple exemple ne pot oferi o imagine a modului in care functioneaza viitoarea reglementare a cererii reconventionale, care, la prima vedere va avea o incidenta de aplicare mai restransa decat cea in vigoare. Astfel, in cazul unei actiuni in revendicare formulata pe cale principala, daca paratul solicita despagubiri in raport de imbunatatirile efectuate asupra imobilului revendicat, se pune intrebarea daca, dupa viitoarea reglementare mai este sau nu admisibila formularea in cadrul aceluiasi proces a unei astfel de cereri reconventionale. Un posibil raspuns ar fi cel negativ, care s-ar intemeia pe observatia ca pretentia alegata nu deriva din acelasi raport juridic fixat de catre reclamant. Desigur, ar ramane de analizat incidenta tezei a doua a textului art. 198 alin. (1) din proiect care se refera la stransa legatura dintre pretentia formulata si cererea reclamantului.

In mod similar ne putem imagina si o alta situatie, respectiv cazul unui chirias ori al unui detentor precar, care a realizat unele investitii intr-un imobil apartinand inchirietorului, respectiv altei persoane, care solicita pe cale principala restituirea bunului.

Observand ca textul din proiect referitor la cererea reconventionala are o incidenta mai restransa decat textul in vigoare, daca vom aprecia ca pretentia paratului, in ambele exemple mentionate, nu poate fi formulata pe cale reconventionala, acesta va avea la dispozitie doar varianta unui proces distinct; insa in acest caz pot deveni incidente dispozitiile art. 239 din proiect, care reglementeaza institutia conexitatii.

4. In concluzie, ceea ce s-a realizat cu modificarea textului ce reglementeaza cererea reconventionala s-a pierdut prin preluarea textului care stipuleaza conditiile exceptiei de conexitate. Bineinteles ca aceasta ipoteza subzista numai in cazul in care paratul initiaza noul proces in timpul cat cel initial este pendinte. In caz contrar, nu mai suntem in aceasta situatie ipotetica, fiind fara relevanta reformularea textului art. 164 din actualul Cod de procedura civila.

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

JURIDICE by Night

Evenimente juridice

5. Credem ca restrangerea sferei de aplicare a textului care reglementeaza cererea reconventionala in proiectul Codului de procedura civila este o scapare a legiuitorului, care ar trebui corijata. In caz contrar asistam la o limitare a modalitatii de actiune a paratului in cadrul procesului civil, ce nu-si are acoperire in realitate, fiind in fapt o masura disproportionata fata de scopul urmarit si in detrimentul ansamblului mijloacelor sale de aparare. Apreciem ca cea mai buna solutie ar fi revenirea la forma initiala a institutiei cererii reconventionale.


[1] In expunerea de motive la proiect se arata ca, avand in vedere cazuistica Romaniei la C.E.D.O., desi se poate afirma ca durata procedurilor judiciare nu depaseste cu mult media europeana in acest domeniu, solutionarea proceselor intr-un termen rezonabil a reprezentat si reprezinta o problema reala si un motiv de preocupare pentru autoritati.[2] Art. 119 alin. (1) C. pr. civ.: ”(1) Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala.”

[3] Art. 198 alin. (1) din proiectul Codului de procedura civila: ”(1) Daca paratul are, in legatura cu cererea reclamantului, pretentii derivand din acelasi raport juridic sau strans legate de aceasta, poate sa formuleze cerere reconventionala.”

[4] Art. 239 alin. (1) din proiectul Codului de procedura civila: ”(1) Pentru asigurarea unei bune judecati, in prima instanta este posibila conexarea mai multor procese in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre ele o stransa legatura.” Pentru comparatie redam si textul art. 164 alin. (1) C. pr. civ.: ”(1) Partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o stransa legatura.”


Lucian Cosmin Manoloiu

Citeşte mai mult despre ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Au fost scrise până acum 7 de comentarii cu privire la articolul “Solutionarea cu celeritate a cauzelor in proiectul Codului de procedura civila. Scurte consideratii cu privire la cererea reconventionala”. Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare. Pe de altă parte, vă rugăm ca, înainte de a publica un comentariu, să citiţi cu atenţie politica de confidenţialitate JURIDICE.ro. În plus, vă rugăm să citiţi şi politica de confidenţialitate Akismet, plugin folosit de noi pentru a reduce comentariile spam.



  1. Voicu CHIȘIU spune:

    bufonerie tipic romanesca. o balmajeala inutila cu aceste coduri, nasite de neprofesionisti, de indivizi care nu au practicat efectiv niciodata, nici avocatura, nici magistratura.
    ce s-a cistigat din punct de vedere al celeritatii procedurii ? evident, nimic!
    a elabora un cod de o asemenea importanta, calauziti de un deziderat al simplificarii, modernizarii si accelerarii procedurii, incalcind insa drepturile procedurale ale uneia dintre parti mi se pare o risipa inutila de timp, bani, resurse… ne mai vorbind de incalcarea principiilor procedurii civile, aici, fiind vorba de cel al disponibilitatii, parca.
    in concluzie: nimic schimbat in esenta.
    si ma gandesc cite or mai fi din astea prin aceste noi coduri …
    si cite or fi neconstitutionale si cite condamnari la CEDO vom mai incasa

  2. INM spune:

    Din cate imi amintesc, la elaborarea proiectului noului cod de proc. civ., au participat, printre altii, marii profesori Boroi si Ciobanu, care au incasat sume frumoase de bani pentru acest lucru, parca 140000 de lei fiecare.

  3. Gheorghe-Liviu ZIDARU spune:

    Mi se pare ca se interpreteaza eronat prevederile proiectului.
    In exemplul cu contractul de locatiune, pretentiile deriva pana la urma din acelasi raport juridic care a transmis folosinta bunului a dat ocazia locatoriului sa realizeze investitiile respective. Daca dreptul de a face imbunatatiri era prevazut de contract, atunci in mod clar este vorba de pretentii ce izvorasc din acelasi raport juridic. În caz contrar, intr-o maniera foarte riguroasa se va retine ca pretentiile paratului izvorasc dintr-un fapt juridic extracontractual, fiind insa evident ca acest fapt juridic se afla intr-o stransa legatura cu raportul contractual initial; sunt asadar pretentii in stransa legatura cu raportul juridic pe care se intemeiaza cererea introductiva. Asadar, cererea reconventionala este admisibila.
    La fel in ce priveste exemplul cu revendicarea. Avem un raport juridic in continutul caruia intra dreptul (real, absolut) de proprietate si obligatia de a nu face nimic de natura a-i aduce atingere. In stransa legatura cu acest raport juridic se afla eventualele pretentii constand in c-val imbunatatirilor si eventualul drept de retentie. Si de aceasta data aplicarea corecta a textului implica admisibilitatea reconventionalei.
    Concluzia este ca textul, de altfel existent si de lege lata in art. 720 ind. 5 CPC intr-o forma chiar mai stricta (pretentii din acelasi raport juridic), este bine formulat, si trebuie interpretat si aplicat corect, nu rigid ori foarte restrictiv.
    Atunci unde este diferenta? Simplu, de lege lata, paratul poate opune compensatia judiciara pe calea cererii reconventionale, formuland pretentii din alt raport juridic (de ex. se cere plata chiriei, iar paratul formuleaza pretentii avand ca obiect pretul datorat in temeiul unei vanzari, deci a altui contract).
    Acum se poate formula o astfel de cerere – dar nu in materie comerciala – de lege ferenda nu se va mai putea, ceea ce mi se pare corect, tocmai pentru a nu temporiza excesiv judecarea cererii principale. Iar paratul nu este cu nimic prejudiciat, cererea sa (prin ipoteza ulterioara) se va judeca pe cale separata.

    • Lucian-Cosmin MANOLOIU spune:

      @georgezidaru

      In primul rand, tin sa mentionez ca in comentariul efectuat cu privire la incidenta cererii reconventionale in lumina proiectului noului cod de procedura civila am avut in vedere punctele de vedere exprimate in cadrul lucrarilor Comisiei de redactare a acestui codex, asa cum a fost prezentat de catre unul dintre membrii acestei comisii, respectiv dl prof univ dr Gabriel Boroi.

      Au fost expuse considerentele unora dintre membrii acestei comisii in privinta restrangerii ariei de incidenta a cererii reconventionale in contextul noului cod de procedura prin raportare la actualul cod.

      In aceste conditii, am inteles sa dau o interpretare teleologica sensului normei care cuprinde institutia cererii reconventionale in lumina noului cod, tinand cont de cele mai sus expuse si de principiul interpretarii normei legale in conformitate cu finalitatea urmarita de legiuitor la adoptarea acestui text de lege.

      In al doilea rand, trebuie definita notiunea de raport juridic, care, potrivit literaturii de specialitate (Gh Beleiu, Drept civil roman, Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, ed a XI-a, editura Universul Juridic 2007, pag 61 si urm) este o specie a raportului juridic si reprezinta o relatie sociala -patrimoniala ori nepatrimoniala- reglementata de norma de drept civil. Astfel, daca orice raport juridic civil este o relatie sociala, reciproca nu este intotdeauna valabila.

      Elementele constitutive ale raportului juridic civil sunt partile, obiectul si continutul. Aceste elemente trebuie intrunite in mod cumulativ pentru a fi in prezenta unui raport juridic civil (nu mai dezvoltam componenta acestor elemente luate ut singuli, intrucat nu prezinta utilitate practica in aceasta discutie).

      In doctrina (Gh Beleiu, op cit, pag. 94) s-a mentionat ca obiectul raportului juridic nu poate consta decat in actiunea sau abtinerea pe care subiectul activ (titularul dreptului) o poate pretinde subiectului pasiv (celui tinut la obligatie), fara a se deosebi dupa cum in continutul raportului intra un drept real sau de creanta.

      Pentru existenta insa a unui raport juridic civil concret, pe langa cele ce preced, mai este nevoie si de o imprejurare (act sau fapt juridic concret) de care legea civila sa conditioneze nasterea unui astfel de raport. Aceasta notiune poarta numele de izvor al raportului juridic civil.

      Raportul juridic civil concret trebuie si probat, respectiv este nevoie de mijlocul juridic de stabilire a existentei unui act sau fapt juridic (stricto sensu) si, prin aceasta, a dreptului subiectiv civil si a obligatiei civile (a se vedea, pentru dezvoltari Gh Beleiu, op cit, pag. 112).

      In felul in care se prezinta cererea reconventionala in contextul noilor reglementari se poate considera, prin absurd, ca aceasta nu mai are un caracter principal, ci este subordonata celei principale, preluand rolul unei cereri accesorii (asupra acestui aspect s-a pronuntat doctrina, in sens negativ, bineinteles, in urma cu multi ani, si anume D Radu, Este cererea reconventionala o cerere accesorie? in RRD nr. 3/1974, pag 71-75).

      In literatura de specialitate (M Tabarca, Gh Buta – Codul de procedura civila, comentat si adnotat…, editura Universul Juridic 2007, pag 425), s-a mentionat, vizavi de art. 119 alin. (1) din C.proc.civ., ca prin cererea reconventionala (in formularea anterioară cererea reconventionala era definita astfel: „Dacă pârâtul are pretenţii în legătură cu cererea sau cu mijloacele de apărare ale reclamantului, el poate să facă cerere reconvenţională”) paratul nu poate invoca orice pretentii impotriva reclamantului, ci numai acele pretentii care au legatura cu cererea de chemare in judecata. Nu este insa obligatoriu ca pretentiile celor doua parti sa fie intemeiate pe acelasi raport juridic, ci pot sa aiba ca temei cauze diferite.

      Cu titlu de exemplu, este citat cazul compensatiei judiciare, atunci cand paratul are de primit de la reclamant o suma de bani, iar creanta sa nu este certa, lichida si exigibila, astfel incat sa invoce compensatia legala prin intampinare. In aceeasi ordine de idei, in contextul actualelor prevederi legale, paratul, prin cerere reconventionala poate pune in discutie valabilitatea titlului exhibat de reclamant, precum si obtinerea unei obligari la plata a reclamantului.

      In acest sens, doctrina (I Deleanu, Tratat de procedura civila, volumul I, editura Ch Beck 2007) mentioneaza ca dacă pârâtul este el însuşi creditor al reclamantului, prin cererea sa reconvenţională evită riscul unei eventuale insolvabilităţi a „debitorului-reclamant”, întrucât, în afara compensaţiei legale (apărare în fond), el va putea cere compensarea judiciară a propriei creanţe cu cea a adversarului. Astfel, o creanţă incertă, nelichidă, neexigibilă, privind plata unei sume de bani sau a altor bunuri fungibile de acelaşi gen, devine – dacă se dovedeşte întemeiată – certă, lichidă şi exigibilă, operând compensaţia judiciară.

      Prin cererea sa reconvenţională, pârâtul poate pretinde daune-interese de la reclamant pentru introducerea intempestivă a cererii de chemare în judecată.

      Raportand cele de mai sus in considerarea si aplicarea noilor dispozitii legale incidente in materia cererii reconventionale, se constata ca spatiul de manevra al paratului in procesul civil este mult limitat, fiind „legat” foarte strans de litigiul deschis de catre partea adversa.

      Diferenta de substanta intre noua si vechea reglementare (in conditiile in care va fi pus in aplicare in actuala forma noul cod de procedura civila) consta in notiunea de „acelasi raport juridic”, care la actuala reglementare lipseste in materie civila, fiind, in schimb, prezenta in materia arbitrajului si in comercial (art. 357 alin. (1) si, respectiv art. 720/5 din C.proc.civ.).

      De ce? Simplu, pentru ca in actuala reglementare nu se cere ca pretentia alegata de parat sa derive din acelasi raport juridic, asa incat paratul poate invoca solicitari proprii ce provin din alte cauze, diferite de cele prezentate de reclamant (in acest sens, a se vedea VM Ciobanu, G Boroi, Drept procesual civil, Curs selectiv. Teste grila, ed a 4-a, editura CH Beck 2009, pag 203).

      Deci, asa cum s-a retinut si mai sus si cum au observat si autorii citati anterior, cererea reconventionala este admisibila cand tinde la o compensatie judiciara, chiar si atunci cand cele doua obligatii ar proveni din cauze diferite, precum si in cazul in care se pune in discutie insusi fundamentul pretentiilor reclamantului, solicitandu-se pronuntarea desfiintarii contractului pe care l-a incheiat cu reclamantul.

      Retinem, in concluzie, ca in actuala reglementare legala, legătura suficientă între cererea reconvenţională şi cererea principală nu trebuie confundată cu conexitatea. Cu titlu de exceptie, cererea reconventională este admisibilă chiar în absenţa oricărei legături cu cererea iniţială (e.g. cererea in compensatie judiciară), iar pe viitor nu mai putem spune acelasi lucru.

  4. Lucian-Cosmin MANOLOIU spune:

    Pentru a nu face un proces de intentie si a nu se blama nefondat anumite personalitati ale lumii juridice romanesti, inteleg sa fac un scurt comentariu asupra celor anterior spuse de antevorbitori, respectiv ca din Comisia de redactare a C.pr.civ. au facut parte mai multe personalitati din spectrul juridic, printre care si cei anterior mentionati, insa rezultatul muncii Comisiei nu trebuie sa fie aruncat numai in carca unei singure persoane/numai unora, avand in vedere ca lucrul in acea comisie de redactare a proiectului de Cod de procedura civila a presupus regula democratiei, in sensul ca textele finale au fost adoptate cu votul majoritatii.
    Legat de chestiunea cererii reconventionale tin sa fac o remarca, in sensul ca prof Boroi la cursul tinut la INM a mentionat acest aspect care m-a determinat sa fac acest scurt comentariu. Dansul a mentionat ca nu a fost de acord cu aceasta modificare a textului care reglementeaza cererea reconventionala, insa ceilalti membri ai Comisiei au votat pentru, iar rezultatul se vede cu ochiul liber.

    • Gheorghe-Liviu ZIDARU spune:

      Art. 198. – (1) Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenţii derivând din acelaşi raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvenţională.
      (2) În cazul în care pretenţiile formulate prin cerere reconvenţională privesc şi alte persoane decât reclamantul, acestea vor putea fi chemate în judecata ca pârâţi.

      Am redat textul din proiect pentru a fi mai usor de urmarit observatiile.
      Sunt pertinente trimiterile la doctrina existenta, cu privire la actuala formulare a textului.
      Noul text nu transforma cererea reconventionala intr-o cerere accesorie si nici nu ingradeste mijloacele de aparare (privite in sens larg, intrucat reconventionala nu o apărare de fond, ci o pretentie proprie).
      Nu trebuie insa ignorat ca cererea reconventionala este o cerere incidenta, formulata intr-un proces deja inceput, si numai o legatura stransa cu raportul juridic litigios justifica judecarea impreuna a celor doua cereri, judecare impreuna care va duce de regula si la o oarecare temporizare a judecarii cererii principale.
      Din formularea proiectului rezulta, dupa mine destul de limpede, ca si in viitor pot fi formulate pretentii in legatura cu raportul juridic litigios, precum exemplele propuse in textul aici comentat (chiriasul care cere contravaloarea imbunatatirilor aduse imobilului inchiriat, ori paratul in actiunea in revendicare, care solicita de asemenea contravaloarea imbunatatirilor necesare si utile).
      Totodata, consider ca noua formulare a textului permite paratului sa puna in discutie insasi valabilitatea ori eficacitatea actului juridic pe care se intemeiaza pretentiile reclamantului, invocand, spre exemplu, nulitatea ori rezolutiunea respectivului act, pe calea cererii reconventionale. Si asemenea pretentii sunt in mod vadit in stransa legatura cu raportul juridic litigios, astfel incat o judicioasa aplicare a textului impune concluzia ca ele sunt admisibile pe calea cererii reconventionale.
      Intr-adevar, proiectul nu mai permite compensatia judiciara, atunci cand pretentia se intemeiaza pe un alt raport juridic decat cel dedus judecatii, fara legatura cu acesta din urma (de exemplu, alt contract incheiat intre aceleasi parti, care nu se afla in legatura cu primul).
      Solutia proiectului, desi nu indispensabila, mi se pare judicioasa, tocmai pentru ca reconventionala este formulata intr-un proces deja inceput, ceea ce presupune o legatura cu cererea principala. Simplul interes al paratului de a obtine un titlu executoriu concomitent cu cel al reclamantului nu mi se pare suficient pentru a permite compensatia judiciara, in astfel de situatii fiind preferabila formularea unei actiuni pe cale separata. Nu trebuie ignorat ca paratul are intotdeauna la dispozitie calea actiunii separate, deci practic nu i se ingradeste nici un drept, daca nu i se permite formularea unei cereri incidentale cu privire la o cu totul alta situatie de fapt decat cea dedusa judecatii.
      De altfel, si de lege lata, art. 119 CPC impune ca paratul sa formuleze pretentii „in legatura cu cererea reclamantului”, si este totusi discutabil daca orice compensatie judiciara decurgand din alt raport juridic indeplineste aceasta cerinta. Era de dorit ca noul text sa explice mai clar ce inseamna „in legatura cu cererea reclamantului.”
      Sub un alt aspect, proiectul este mai generos decat reglementarea actuala, care – dupa parerea mea – nu permite introducerea in cauza a altor parati pe calea cererii reconventionale, ci numai formularea unei cereri impotriva reclamantului initial.
      Ceea ce vreau sa subliniez ca fara a fi infailibil, textul nu trebuie repudiat de plano.
      Mai mult, in ce priveste postarea lui „INM”, dar si completarea d-lui Manoloiu referitoare la aplicarea regulilor majoritatii, precizez ca proiectul a fost supus unei extensive dezbateri publice in 2008, fiind postat si pe site luni intregi, iar membrii comisiei au primit si analizat propunerile practicienilor (dupa cum cunosc din experienta proprie). Asa ca daca forma finala nu ne va multumi intrutotul – si nu cred ca are cum, din pacate – nu doar comisiei trebuie sa i se reproseze acest lucru.

  5. INM spune:

    Stimati colegi!
    Nu mi-a stat nicidecum in intentie a aduce vreo atingere personalitati ilustrilor dascali in ale dreptului. Ceea ce eu am dorit sa reliefez este faptul ca, desi s-a lucrat in echipa, la configurarea acestor proiecte de coduri au luat parte si oameni care nu au experienta juridica, de teren, desi sunt foarte mari teoreticieni. Eu stiu de mic copil, ca ptr. a iesi bine un lucru, trebuie sa fii bine pregatit teoretic, pregatire dublata de o anume experienta in domeniu. Imi pare rau astfel ca demersul meu a fost interpretat si, chiar daca se supara cineva pe mine, eu imi pastrez cu tarie convingerea mea, subliniata mai sus.
    Cu stima si consideratie… INM

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories