Secţiuni » Arii de practică » Business » Concurenţă
Concurenţă
DezbateriCărţiProfesionişti

Bilant Consiliul Concurentei – 2009
12.01.2010 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Concurență, Content
JURIDICE - In Law We Trust

Comunicat Consiliul Concurentei: „Numărul investigaţiilor declanşate în anul 2009[1] s-a dublat faţă de anul 2008. în funcţie de modalitatea de deschidere, un procent de aproape 90% sunt investigaţii deschise din iniţiativa Consiliului Concurenţei. Dacă avem în vedere obiectul investigaţiei, aprox. două treimi reprezintă posibile înţelegeri anticoncurenţiale.

Dintre domeniile pentru care s-au deschis investigaţii în anul 2009, subliniem: industria alimentară (6 investigaţii), industria farmaceutică (5 investigaţii), telefonie mobilă (2 investigaţii).

Este de menţionat că mai mult de jumătate din totalul investigaţiilor deschise pentru posibile practici anticoncurenţiale sunt investigaţii declanşate pentru posibila încălcare a legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniul concurenţei, în baza competenţelor[2] dobândite de Consiliul Concurenţei după data aderării. Prin comparaţie, în anii 2008 şi 2007 astfel de investigaţii au reprezentat 20% din totalul investigaţiilor deschise pentru practici anticoncurenţiale.

O atenţie sporită a fost acordată activităţii de monitorizare pro-activă a pieţelor, în anul 2009 fiind declanşate 5 investigaţii sectoriale faţă de doar 2 în anul 2008 şi una singură în anul 2007. Pieţele selectate pentru analiză în anul 2009 sunt: serviciile de transport maritim, comercializarea laptelui în stadiul economic producător-procesator, piesele de schimb pentru automobile, distribuţia angro de medicamente şi energia electrică.

Din anii anteriori au fost finalizate 3 investigaţii sectoriale în domenii cu un impact deosebit asupra consumatorilor: grâul de panificaţie, comerţul cu amănuntul al produselor agroalimentare şi piaţa imobiliară şi a serviciilor conexe tranzacţiilor imobiliare. în urma finalizării acestora, Consiliul Concurenţei a formulat recomandări şi a intervenit la nivelul instituţiilor publice competente în aceste domenii, în principal, pentru:

Piaţa grâului de panificaţie: îmbunătăţirea funcţionării pieţei, prin operaţionalizarea Fondului de garantare al certificatelor de depozit, prin luarea unor măsuri privind limitarea pieţei negre a acestui produs, cât şi pentru creşterea transparenţei şi a concurenţei în activitatea de împrospătare/împrumut de grâu de panificaţie, efectuată de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat – primele două recomandări au fost puse deja în practică de către Guvernul României: prin O.G. 7/2009, Fondul de garantare a fost alimentat de la bugetul de stat cu suma de 42 milioane lei şi prin O.U.G. 93/2009 s-au luat unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri.

Comerţul cu amănuntul al produselor agroalimentare: eliminarea taxelor pentru care nu se poate observa o legătura directă şi imediată cu contraprestaţia comercianţilor, eliminarea clauzei clientului celui mai favorizat din relaţiile comerciale dintre comercianţi şi furnizori, având în vedere existenţa taxelor de raft, responsabilitatea alocării spaţiului la raft să rămână în sarcina comerciantului, pentru a garanta tratamentul egal al furnizorilor. Raportul acestei investigaţii a fost transmis Ministerului Agriculturii.

Piaţa imobiliară şi a serviciilor conexe: eliminarea restricţiilor privind numărul de notari publici, a grilelor privind onorariile minime ale acestora în domeniul tranzacţiilor imobiliare, a restricţiilor privind publicitatea şi a celor legate de alocarea teritorială a posturilor,  reducerea nivelului minim al onorariilor cu 15% prin utilizarea de contracte standardizate, eliminarea limitelor minime şi maxime pentru servicii cadastrale, având ca finalitate înscrierea în cartea funciară a terenurilor agricole şi forestiere.

Menţionăm şi faptul că derularea investigaţiilor sectoriale vizând distribuţia angro de medicamente, respectiv comercializarea cu amănuntul a produselor alimentare, a permis deschiderea unor investigaţii privind posibila încălcare a legislaţiei de concurenţă.

· Amenzi

|In anul 2009 au fost aplicate amenzi în valoare de 8.755.512 lei, din care 90% reprezintă amenda aplicată în urma investigaţiilor în cazurile  „şcoli de şoferi” şi „piaţa pâinii”. Au fost sancţionaţi 80 de agenţi economici şi o asociaţie pentru înţelegeri privind fixarea de preţ/tarif.

Numărul agenţilor economici sancţionaţi în anul 2009 pentru implicarea în înţelegeri anticoncurenţiale, dar şi pentru omisiunea sau punerea în practică a unor operaţiuni de concentrare economică a fost de 87 şi o asociaţie, comparativ cu 20 agenţi economici în anul 2008 şi doar 3 în anul 2007.

· Taxe autorizare concentrări economice

Valoarea taxelor[3] de autorizare aplicate în cazurile de concentrări economice (43) a fost de 8.577.085 lei.

· Politica de clemenţă

In vederea depistării şi sancţionării celor mai grave încălcări ale legislaţiei de concurenţă (înţelegerile anticoncurenţiale orizontale de tip cartel), Consiliul Concurenţei a iniţiat procesul de organizare a unui program de clemenţă.

Programul îşi propune să pună în practică politica de clemenţă, revizuită după modelul Reţelei Eeuropene de Concurenţă (ECN).

In acest scop, în luna august 2009, au fost revizuite şi puse în aplicare Instrucţiunile privind condiţiile şi criteriile de aplicare a politicii de clemenţă. Reglementarea transpune în legislaţia de concurenţă din România noile prevederi comunitare în domeniu. în plus, prin aceste instrucţiuni, aria de aplicare a politicii de clemenţă este extinsă şi asupra anumitor înţelegeri anticoncurenţiale verticale.

In esenţă, prin politica de clemenţă, companiile implicate în astfel de practici anticoncurenţiale au posibilitatea de a beneficia de imunitate totală la amenzi sau de o reducere a cuantumului acestora. Pentru a putea beneficia de acest tratament preferenţial, aceste companii trebuie să iniţieze colaborarea cu autoritatea română de concurenţă, să-i pună la dispoziţie toate informaţiile deţinute şi să o sprijine până la finalizarea cazului.

La sfârşitul anului, Consiliul Concurenţei a înfiinţat Modulul de Clemenţă, cu rolul de a asigura interfaţa dintre autoritatea de concurenta şi agenţii economici care depun solicitări pentru clementă în conformitate cu Instrucţiunile privind aplicarea politicii de clementă.

· Raportul privind politica de concurenţa în sectoare cheie ale economiei româneşti

Pentru prima dată de la înfiinţarea sa, Consiliul Concurenţei a elaborat împreună cu un organism al societăţii civile – Societatea Academică din România – un raport asupra politicii de concurenţă în sectoare cheie ale economiei româneşti.

Obiectivul acestui raport a fost de a identifica problemele din şapte domenii importante: bancar, energetic, concesiuni – resurse minerale, farmaceutic, profesii liberale, servicii de transport (taximetrie) şi comerţ cu amănuntul, din perspectiva relaţiei concurenţă – competitivitate – bunăstare consumator final.

Acest raport se doreşte a deveni un demers anual prin care să facem cunoscut decidenţilor din diverse domenii care este gradul de concurenţă existent, precum şi modificările ce trebuie avute în vedere pentru creşterea acestuia.

· Creşterea capacităţii de analiză economică

In vederea îmbunătăţirii activităţii de aplicare a regulilor de concurenţă, prin utilizarea unei abordări axate pe analiză economică aprofundată, la nivelul Consiliului Concurenţei s-a iniţiat un grup de analiză economică, ale cărui prime acţiuni importante au fost:

Aplicarea metodelor de analiză economică şi econometrică în cadrul investigaţiilor sectoriale derulate

Un exemplu îl reprezintă analiza realizată în cadrul investigaţiei sectoriale pe piaţa grâului, ce a fost finalizată în 2009. Cercetările întreprinse s-au bazat atât pe analiza cadrului legislativ, cât şi pe analiza datelor şi informaţiilor disponibile din surse publice. în plus, au fost colectate informaţii, prin intermediul unor chestionare, de la principalii operatori economici din sector şi de la un eşantion reprezentativ de producători agricoli individuali. De asemenea, au fost utilizate diferite metode econometrice, relevante pentru evidenţierea anumitor fenomene economice.

Realizarea unui sistem de evaluare a eficienţei autorităţii de concurenţă

Membrii grupului de analiză au cercetat modalităţile în care se evaluează eficienţa unei autorităţi de concurenţă. Metoda identificată, denumită benchmarking de rezultate, este foarte larg răspândit şi are ca obiectiv identificarea activităţilor sau a proceselor a căror performanţă trebuie îmbunătăţită. Utilizând surse de informaţii ale ECN, OECD ş.a., a fost construit un model valid de evaluare a instituţiei, similar cu cel utilizat de alte autorităţi de concurenţă sau organisme în domeniu.

Estimarea prejudiciului provocat consumatorilor, realizată în cazul cartelului pe piaţa pâinii din judeţul Vrancea

Cazul a fost iniţiat în anul 2007. în urma investigaţiei s-a demonstrat punerea în aplicare a unui cartel de fixare a preţului de comercializare a pâinii de către agenţii economici care operează în judeţul Vrancea. Au fost analizate datele disponibile în cazul a 14 dintre societăţile participante la înţelegere. Ulterior, rezultatele au fost extrapolate la nivelul tuturor participanţilor la cartel. De asemenea, a fost luat în calcul şi efectul de propagare a efectelor cartelului (efectul de contagiune), prin estimarea prejudiciului cauzat consumatorilor la nivelul tuturor producătorilor din judeţul Vrancea. Prejudiciul a fost estimat la o valoare minimă de 8.338.061,876 lei şi la o valoare maximă de 11.117.415,835 lei.

Beneficii potenţiale ale măsurilor propuse în urma investigaţiei utile pentru cunoaşterea pieţei imobiliare şi a serviciilor conexe

Consiliul Concurentei estimează ca potenţiale surse de beneficii pentru consumatorii români

Eliminarea posibilităţii apariţiei unor grile cu tarife minime pe piaţa serviciilor cadastrale, menţine beneficiul actual reprezentat de diferenţa dintre tariful mediu în UE şi cel din România (beneficiu total estimat – aproximativ 150 milioane euro anual).

Eliminarea restricţiilor anticoncurenţiale din profesia de notar public poate genera un beneficiu estimat pentru consumatori de 60-120 milioane de euro anual în funcţie de volumul pieţei imobiliare.

Doar eliminarea “redactării contractului” din componenţa onorariilor duce la o scădere cu 15% a acestora, ceea ce generează un beneficiu estimat pentru consumatori de aproximativ 40 milioane de euro anual.

Adoptarea măsurilor propuse poate genera un beneficu pentru consumatorii români de aproximativ 250-300 milioane de euro anual, sumă care variază în funcţie de volumul pieţei imobiliare.

Varianta finala a raportului investigatiei utile pentru cunoaşterea pieţei imobiliare şi a serviciilor conexe, observaţiile părţilor interesate şi Nota Consiliului Concurenţei cu privire la observaţiile formulate vor fi publicate în scurt timp pe site-ul instituţiei. Varianta finală a acestui raport urmează a fi trimisă autorităţilor şi instituţiilor implicate.

AJUTOR DE STAT

· Programul ReNAS (Reţeaua Naţională de Ajutor de Stat)

Programul are ca scop crearea unui „colectiv de lucru” la nivel naţional, care să grupeze experţii în ajutor de stat din cadrul Consiliului Concurenţei şi pe cei angajaţi în cadrul instituţiilor furnizoare de ajutor de stat, în scopul întăririi colaborării dintre aceştia.

Programul ReNAS are ca scop şi acordarea de asistenţă tehnică permanentă, la nivel informal, instituţiilor cu atribuţii în implementarea ajutoarelor de stat din România.

Programul a fost creat pe o bază multi-anuală, demarând efectiv în a doua parte a anului 2008. Terminarea Programului este programată pentru data de 31 decembrie 2010, existând posibilitatea de prelungire a acestuia, în funcţie de nevoile instituţiei.

în anul 2009 au fost realizate următoarele acţiuni importante în cadrul celor 4 proiecte ale programului:

lansarea aplicaţiei informatice a reţelei;

pregătire profesională continuă a experţilor Consiliului Concurenţei şi a reprezentanţilor furnizorilor şi beneficiarilor de ajutor de stat;

5 reuniuni ale Grupului interministerial pe probleme de ajutor de stat, organizate împreună cu furnizorii de ajutor de stat;

editarea de publicaţii de specialitate în domeniul ajutorului de stat.

· Indeplinirea rolului de autoritate naţională de contact cu executivul comunitar şi de punct naţional de informare în domeniul ajutorului de stat

In acest sens, în anul 2009 s-a continuat activitatea privind:

– acordarea de asistenţă de specialitate continuă pentru furnizorii de ajutor de stat în cadrul reuniunilor de lucru (circa 150) şi scrisorilor de clarificare (peste 300);

– avizarea notificărilor şi informărilor de ajutoare de stat (13);

– notificarea ajutoarelor de stat prin SANI;

– monitorizarea şi raportarea ajutoarelor de stat.

Suplimentar îndeplinirii obligaţiilor în domeniul ajutorului de stat, asumate odată cu aderarea la Uniunea Europeană, Consiliul Concurenţei a realizat un Raport privind monitorizarea ajutoarelor de salvare-restructurare acordate firmelor in dificultate, ce cuprinde:

date şi informaţii referitoare la modul de implementare a programelor de restructurare care au fost finalizate in perioada 2007 – 2008;

o trecere în revistă a stadiului de implementare a programelor de restructurare cu termen de finalizare în anul 2009.

In Romania,  în anul 2009, bugetul total alocat măsurilor de ajutor de stat elaborate este de 8,126 mld Euro, urmând să beneficieze de sprijin aproximativ 61.000 agenţi economici.

Nu trebuie inteles că toţi aceşti bani vor fi acordaţi în anul 2009, schemele întinzându-se pe mai mulţi ani ca şi aplicabilitate dar, trebuie avute in vedere şi schemele emise în anii trecuţi şi care sunt valabile şi în anul 2009.

Mare majoritate a acestor măsuri de ajutor vizează dezvoltarea regională – realizarea de noi investiţii productive care vor avea ca rezultat crearea şi menţinerea de locuri de muncă, precum şi formarea profesională

Astfel, pe parcursul anului 2009, în România, au fost elaborate 28 măsuri de sprijin (din fonduri naţionale şi comunitare) atât în cadrul reglementarilor temporare emise în contextul crizei, cât şi în cadrul reglementărilor comunitare obişnuite:

– 6 scheme şi 3 decizii individuale autorizate de Comisia Europeană: buget de 4,9 mld Euro, 1746 agenţi economici beneficiari;

– 4 scheme exceptate de la notificarea Comisiei Europene: buget de 1,7 mld Euro, 5.137 agenţi economici beneficiari;

– 14 scheme de minimis: buget de 1,5 mld Euro, aproximativ 54.000 agenţi economici beneficiari;

– 1 schemă de servicii de interes economic general: buget 26,336 mil. Euro, 100 agenţi economici beneficiari.

In contextul crizei economico-financiare, în România s-au implementat:

ø  o schemă de ajutor de stat, schema Eximbank-ului prin care se acorda garanţii agenţilor economici, având un buget de aproximativ 5 milioane Euro;

ø   o schemă prin care s-a creat cadrul naţional general pentru acordarea de ajutoare de stat în suma de până la 500.000 Euro pentru un agent economic (bugetul schemei este de aproximativ 220 milioane Euro);

şi

ø   a fost acordat Ford o garanţie de 320 milioane Euro, pentru un credit contractat de societate pe o perioada de 5 ani.

INTĂRIREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONAL ADMINISTRATIVE

Măsuri organizatorice în vederea accelerării finalizării unor  investigaţii în domeniul concurenţei: reorganizarea unor investigaţii care durează de mult timp, schimbarea unor raportori, întărirea unor echipe de investigaţie.

Modificarea Legii concurenţei nr. 21/1996 – proiectul de modificare urmăreşte în principal ca legea naţională în domeniul concurenţei să fie deplin armonizată cu reglementările comunitare în domeniu, respectiv cu prevederile Regulamentulu (CE) nr. 1/2003 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă.

Modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei, în scopul eficientizării activităţii instituţiei.

CRESTEREA COOPERĂRII INTERINSTITUŢIONALE

ø  Promovarea unui HG de înfiinţare a comitetului inteministerial în domeniul ajutorului de stat

S-a decis reînfiinţarea unui comitet interministerial în domeniul ajutorului de stat, cu scopul de a asigura o mai bună colaborare precum şi aplicarea unitară a principiilor în domeniul ajutorului de stat de către toate instituţiile implicate, având în vedere atât obligaţiile asumate de Români, în calitate de stat membru precum şi statutul Consiliului Concurenţei, recunoscut de Comisia Europeană, de autoritate naţională de contact

Actul normativ a fost aprobat în sedinţă de Guvern în luna decembrie 2009, urmând a fi publicat în Monitorul Oficial într-un viitor foarte apropiat (în această lună)

ø  Promovarea unui HG privind amenndarea HG 1361/2006 privind instrumentele de prezentare şi motivare a actelor normative în şedinţele de Guvern

Acest act normativ prevede ca în Notele de fundamentare a actelor normative să existe elemente distincte ce trebuie completate de autorităţile care iniţiază proiecte de acte normative atunci când acestea conţin măsuri din domeniul ajutorului de stat sau care pot avea un impact anticoncurenţial.

In acest sens au fost introduşi paşii filtrului OECD cu privire la concurenţă, iar în domeniul ajutorului de stat, elementele specifice legislaţiei naţionale şi comunitare.

Actul normativ urmează să fie supus aprobării Executivului în cel mai scurt timp.

PROMOVAREA CULTURII CONCURENŢEI

Şi această activitate a fost în centrul atenţiei Consiliul Concurenţei, prin organizarea/participarea la peste 1000 de acţiuni specifice, constând în conferinţe, mese rotunde, seminarii, care au fost destinate anumitor segmente ţintă:

– mediul de afaceri;

– autorităţile publice locale şi centrale;

– mediul judecătoresc;

– mediul academic (acţiuni organizate în cadrul unui proiect distinct derulat la nivelul instituţiei).

ACTIVITATE IN PLAN INTERNAŢIONAL

ø  Comitetul de Concurenţă a OCDE a înaintat un aviz favorabil Consiliului OCDE cu privire la solicitarea României de reînnoire a statutului de observator la lucrările Comitetului pentru Concurenţă OCDE

Comitetul de Concurenţă a OCDE a apreciat eforturile susţinute ale Consiliului Concurenţei din România pentru îmbunătăţirea continuă a activităţilor sale de promovare şi aplicare eficientă a politicii concurenţei în vederea dezvoltării unui mediu competitiv sănătos în România şi a recomandat Consiliului OCDE reînnoirea statutului de observator al tării noastre la structurile de lucru ale OCDE cu atribuţii în domeniul concurentei până la sfărşitul anului 2011.

Consiliul Concurenţei va continua să participe la toate activităţile ce se vor desfăşura în  domeniul concurenţei sub egida acestei importante organizaţii a ţărilor dezvoltate. DE asemenea, autoritatea eomână de concurenţă îşi va intensifica relaţiile bilaterale stabilite cu instituţii similare de concurenţă din ţările membre ale OCDE.

Reamintim că România a fost acceptată să participe în calitate de Observator la lucrările Comitetului pentru Concurenţă a OCDE pentru prima dată, la 15 decembrie 2005.

ø  Consiliul Concurenţei a depus o ofertă pentru proiectul de Twinning al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Concurenţei din Republica Moldova

In data de 3 decembrie 2009, la invitaţia Delegaţiei Comisiei Europene, Consiliul Concurenţei a avut ocazia să prezinte oferta pentru proiectul de Twinning al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Concurentei din Republica Moldova ”Support to Implementation and Enforcement of Competition and State Aid Policy”.

[1] La 31 decembrie 2009 sunt în curs de desfăşurare 55 de investigaţii, dintre care 31 declanşate în anul 2009, iar 24 în anii anteriori.

[2] Aplicarea aplicarea directă a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene (versiune consolidată a Tratatului de instituire a Comunităţii Europeene). Articolul 101 alin. (1) din Tratatul CE interzice înţelegerile între întreprinderi, precum şi practicile concertate, care pot aduce atingere comerţului între statele membre sau care au ca obiect sau ca efect, împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei în interiorul pieţei comune. Articolul 102 din Tratatul CE interzice folosirea în mod abuziv, de către una sau mai multe întreprinderi, a poziţiei dominante deţinute pe piaţa internă sau pe o parte semnificantă a acesteia, în măsura în care poate fi afectat comerţul între statele membre.

[3] Sumele reprezentând tarife, taxe şi amenzi sau alte sancţiuni aplicate de Consiliul Concurenţei se fac venit la bugetul de stat, în conditiile Legii concurentei (art. 25 alin. 3). Acestea se virează direct la bugetul de stat de către debitori.”

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti