Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Mediu
CărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Protejarea mediului natural. Cine stabileste site-urile de importanta comunitara
15.01.2010 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Comunicat CJUE: „Statele membre nu pot refuza să își exprime acordul cu privire la lista de situri de importanţă comunitară stabilită de Comisie decât pentru motive de protecţie a mediului

Lucrările de dragare ce se vor desfășura pe fluviul Ems după înscrierea anumitor părţi din acest fluviu pe lista siturilor de importanţă comunitară trebuie executate cu respectarea protecţiei generale rezultate din directiva habitate.

Prevăzută de directiva privind habitatele naturale (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, p. 7, Ediţie specială, 15/vol. 2, p. 109), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/105/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006 (JO L 363, p. 368, Ediţie specială, 15/vol. 18, p. 147), „Natura 2000” este o reţea ecologică europeană coerentă de arii speciale de conservare. Această reţea este formată din situri care adăpostesc tipuri de habitate naturale și habitate ale unor specii indicate în directivă. Ea trebuie să asigure menţinerea sau readucerea acestora la un stadiu corespunzător de conservare.

Potrivit directivei, fiecare stat membru transmite Comisiei o listă de situri care ar putea fi protejate ca situri de importanţă comunitară. Apoi, Comisia stabilește, pe baza unor criterii de mediu și în acord cu statele membre, lista siturilor de importanţă comunitară.

Orice plan sau proiect care poate să afecteze în mod considerabil o arie protejată trebuie să facă obiectul, la nivel naţional, al unei evaluări corespunzătoare a efectelor sale asupra sitului în cauză ţinând seama de obiectivele de conservare a acestuia. Autorităţile naţionale nu pot aproba decât planuri sau proiecte care nu aduc atingere integrităţii sitului respectiv.

Orașul Papenburg este un oraș portuar din landul Saxonia Inferioară (Germania) aflat pe malurile fluviului Ems și care găzduiește un șantier naval situat pe malurile fluviului. Pentru a permite navelor mari să navigheze între șantierul naval și Marea Nordului, fluviul Ems trebuie adâncit prin lucrări de dragare. În 1994, orașul Papenburg a fost autorizat să efectueze lucrări de dragare a acestui fluviu. Această autorizaţie este definitivă și implică faptul că viitoarele lucrări de dragare necesare sunt considerate autorizate.

Comisia a înscris părţi din fluviul Ems situate în aval faţă de teritoriul orașului Papenburg în proiectul de listă a siturilor de importanţă comunitară și a solicitat acordul Germaniei în această privinţă.

Orașul Papenburg a formulat, în faţa Verwaltungsgericht Oldenburg (Tribunalul administrativ din Oldenburg), o acţiune care urmărește să împiedice ca Germania să își dea acordul în această privinţă și să asigure că lucrările de dragare necesare menţinerii caracterului navigabil al fluviului Ems nu vor fi supuse în viitor, în mod individual, unei evaluări a efectelor în sensul directivei.

Instanţa germană solicită Curţii de Justiţie să clarifice în ce condiţii un stat membru poate să refuze să își exprime acordul în privinţa proiectului de listă a siturilor de importanţă comunitară. De asemenea, ea ar dori să știe dacă lucrările de dragare ce urmează să se desfășoare pe fluviul Ems, autorizate de autorităţile germane anterior expirării termenului de transpunere a directivei, trebuie supuse evaluării prevăzute de aceasta.

Curtea constată, mai întâi, că criteriile de evaluare a importanţei comunitare a unui sit au fost definite în funcţie de obiectivul de conservare a habitatelor naturale sau a faunei și a florei sălbatice indicate în directivă, precum și în funcţie de obiectivul de coerenţă a reţelei „Natura 2000”. Aceste obiective privesc protecţia mediului.

În consecinţă, statele membre nu pot refuza să își exprime acordul cu privire la înscrierea unui sit pe lista de situri de importanţă comunitară stabilită de Comisie decât pentru motive de protecţie a mediului. Criteriile economice, sociale și culturale, precum și particularităţile regionale și locale nu pot servi drept temei pentru un astfel de refuz.

În continuare, Curtea arată că faptul că lucrări de dragare pe fluviul Ems au fost definitiv autorizate în temeiul dreptului german anterior expirării termenului de transpunere a directivei nu constituie, ca atare, un obstacol ca aceste lucrări să fie considerate, cu ocazia fiecărei intervenţii în șenalul navigabil, ca fiind proiecte distincte. În acest caz, fiecare din aceste proiecte, în măsura în care poate afecta situl respectiv în mod considerabil, trebuie supus unei evaluări a efectelor conform directivei.

Cu toate acestea, dacă, și având în vedere în special recurenţa, natura sau condiţiile de executare a lucrărilor de întreţinere în cauză, se poate considera că acestea constituie o operaţiune unică, în special atunci când au ca obiectiv să menţină adâncimea șenalului navigabil prin intermediul unor lucrări de dragare regulate și necesare în acest scop, aceste lucrări pot fi considerate un proiect unic în sensul directivei. În acest caz, un astfel de proiect, dacă a fost autorizat anterior expirării termenului de transpunere a directivei, nu ar fi supus evaluării prealabile a efectelor proiectului asupra sitului respectiv.

Totuși, din momentul în care un sit figurează pe lista siturilor de importanţă comunitară stabilită de Comisie, executarea oricăror lucrări va fi supusă unei obligaţii generale rezultând din directivă, care constă în evitarea deteriorării habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și a perturbării speciilor pentru care au fost desemnate respectivele arii protejate.

În sfârșit, Curtea precizează că, din momentul în care un sit figurează pe o listă naţională transmisă Comisiei în vederea înscrierii pe lista siturilor de importanţă comunitară, un astfel de sit nu ar trebui supus unor intervenţii care riscă să compromită grav caracteristicile ecologice ale acestuia.”

Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.