ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Aspecte de drept comparat privind recrutarea si numirea judecatorilor instantelor supreme din diverse state europene
18.01.2010 | JURIDICE.ro, Diana MINCA


La data de 27 iulie 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis,  prin intermediul Biroului Permanent al Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, un chestionar privind procedura de selecţie şi numire a judecătorilor instanţelor supreme din statele  din care fac parte membrii şi observatorii Reţelei. Întrebările adresate s-au referit la procedura  de selecţie a judecătorilor instanţelor supreme,  instituţiile implicate/responsabile pentru această selecţie, criteriile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească candidaţii, precum şi criteriile de evaluare a candidaţilor.

Până la termenul limită – 10 septembrie 2009, au răspuns acestor întrebări membrii Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare din Irlanda, Olanda, Polonia, Malta, Scoţia, Spania, Lituania  şi  Danemarca, procedura de selecţie şi numire judecătorilor instanţelor  supreme din aceste state  corespunzând diversităţii şi trăsăturilor specifice ale  diferitelor  sisteme judiciare din statele respective.

În continuare,  prezentăm pe scurt elementele definitorii ale procedurii de recrutare şi numire a judecătorilor  instanţelor supreme din statele menţionate mai sus:

Polonia

În ceea ce priveşte procedura de selecţie, preşedintele Curţii Supreme  va anunţa în Monitorul Oficial numărul posturilor vacante, care sunt stabilite în prealabil de către Colegiul Curţii Supreme. Candidaturile sunt prezentate preşedintelui Curţii Supreme. După ce se verifică dacă candidaţii întrunesc condiţiile necesare, preşedintele va prezenta candidaturile secţiei competente a Curţii.  După aceea, va fi convocată Adunarea Generală a Curţii Supreme care va analiza candidaturile depuse, urmând ca decizia sa fie luată prin vot.  Curtea Supremă va transmite apoi propunerea de numire către  Consiliul Judiciar.  La numire, judecătorul va depune un jurământ în faţa Preşedintelui Republicii, acesta fiind momentul numirii formale a judecătorului în funcţie.

După verificarea îndeplinirii condiţiilor formale de eligibilitate, preşedintele Curţii Supreme  va solicita preşedintelui secţiei unde va fi ocupat postul vacant să desemneze un judecător care va efectua evaluarea candidatului.  Preşedintele Curţii Supreme, poate solicita, în vederea efectuării evaluării,   documente şi referinţe de la alte instituţii competente. În vederea efectuării evaluării, judecătorul desemnat va lua în considerare o serie de instrucţiuni emise de către Consiliul Judiciar din Polonia. Candidaţii vor fi invitaţi la un interviu în faţa membrilor secţiei Curţii Supreme pentru care candidează, iar Adunarea  Generală a judecătorilor Curţii îşi va exprima opinia prin vot secret. Rezultatele votului vor fi comunicate Preşedintelui Curţii Supreme.

Rezultă că instituţiile implicate în numirea judecătorilor Curţii Supreme  sunt:  Curtea Supremă – preşedintele şi Adunarea generală a judecătorilor Curţii Supreme, Consiliul Judiciar din Polonia şi Preşedintele statului.

Pentru numirea în funcţie ca judecător la Curtea Supremă trebuie îndeplinite următoarele criterii de eligibilitate:
– candidatul trebuie să aibă cetăţenie poloneză şi să aibă exerciţiul drepturilor civile;
– candidatul trebuie sa aibă integritate;
– candidatul sa fie absolvente al unei facultăţi de drept;
– candidatul s ase fi distins  prin cunoştinţe juridice temeinice;
– candidatul să fie apt din punct de vedere medical;
– timp de cel puţin 10 ani candidatul să fi exercitat funcţia/profesia de judecător, procuror, avocat, consilier juridic sau notar.

Olanda

Judecătorii Curţii Supreme sunt numiţi prin decret regal la propunerea  Camerei Reprezentanţilor (a doua camera a Parlamentului), iar candidatul va fi ales  dintr-o listă de 6 propuneri, înaintate de către Curtea Supremă. În caz de vacantare a unui post la Curtea Supremă, aceasta va notifica Camera Reprezentanţilor, propunând o listă de 6 candidaţi.   Candidatul având numărul 1 în listă reprezintă propunerea fermă a Curţii Supreme cu privire la numirea acestuia conform  nevoilor şi dorinţelor sale.  Curtea Supremă va justifica alegerea sa,  fiind comunicate şi CV-urile tuturor candidaţilor, in extenso. Această notificare şi documente sunt înaintate  Comisiei Juridice din Camera Reprezentanţilor, din acest moment, aceste documente devenind publice.

Preşedintele Curţii Supreme şi Procurorul General sunt invitaţi la Comisia Juridică pentru a da explicaţii pentru propunerile făcute. De regulă,  Comisia Juridică va intervieva toţi candidaţii,cu precădere pe aceia care sunt nou intraţi pe listă (este posibil ca un judecător să fie nominalizat de mai multe ori).  Comisia Juridică va propune o listă cu 3 candidaţi , ce va fi transmisă Camerei Reprezentanţilor şi care este obligatorie.  Lista este transmisă de Camera Reprezentanţilor la Ministrul Justiţiei şi,  după consultarea Guvernului, este numit un candidat de pe listă (de regulă acela care apare la poziţia nr. 1), iar numirea formală se realizează prin decret regal. Ceilalţi 5 candidaţi vor face parte din lista pentru următorul post vacant la Curtea Supremă.

Astfel, în procedura de numire a judecătorilor la Curtea Supremă sunt implicate toate cele 3 puteri în stat:  Curtea Supremă – rolul principal, Parlamentul şi Guvernul.

Pentru a fi numiţi în această funcţie, candidaţii trebuie să aibă cetăţenie olandeză şi  diplomă universitară în drept. În urma numirii, judecătorul nu mai poate practica în calitate de  avocat, notar sau membru al Parlamentului.  În plus, selecţia presupune evaluarea abilităţilor juridice  şi a experienţei profesionale:  este nevoie de o minte creativă şi dezvoltată din punct de vedere juridic. Candidaţii trebuie să dovedească o implicare activă în sânul societăţii. Integritatea  este un aspect important.  Curtea Supremă încearcă  să acorde egalitate de şanse  atât acelor practicieni specializaţi în anumite domenii cât şi avocaţilor cu o orientare mai generală.  În plus, candidatul trebuie să aibă experienţă în  domeniul de specializare al  secţiei, la care se află postul vacant.

Spania

Numirea judecătorilor la instanţa supremă din Spania se realizează de către Consiliul Judiciar din Spania – Consiliul General al Puterii Judiciare, decizia fiind luată de către Plenul Consiliului,  o majoritate de 3/5 fiind necesară pentru luarea acestei decizii.

Instanţa supremă este compusă din 5 secţii, iar preşedintele fiecărei secţii este numit pe o perioadă de 5 ani, fiind recrutat din rândul judecătorilor instanţei supreme  cu activitate la acea instanţă de cel puţin  3 ani.

Ceilalţi judecători ai instanţei supreme sunt numiţi  pe o perioadă neterminată, astfel:  în cadrul secţiilor instanţei supreme, din cinci  posturi vacante de judecător, patru vor fi ocupate de către  judecători seniori  cu vechime în funcţia de judecător de cel puţin 10 ani si cu o vechime în profesia juridică de cel puţin 15 ani, iar  un post va fi ocupat de către candidaţi recrutaţi  din rândul avocaţilor  sau alţi practicieni  cu reputaţie şi activitate bine cunoscute şi cu experienţă în profesia juridică de cel puţin  15 ani.

Danemarca

Ca şi ceilalţi judecători din Danemarca, judecătorii Curţii Supreme sunt numiţi de către Ministrul Justiţiei, la recomandarea unui organism independent şi specializat – Consiliul de numiri judiciare. Acest Consiliu este compus dintr-un judecător  de la Curtea Supremă, un judecător de înaltă curte, un judecător de la instanţele districtuale, un avocat şi 2 reprezentanţi ai publicului general. După anunţarea publică a posturilor vacante, Consiliul de numiri judiciare va recomanda un candidat pentru numire. Acesta va trebui să ia parte  în cel puţin 4 dosare la Curtea Supremă şi să îşi exprime punctul de vedere, fiind astfel evaluat  de către un judecător special desemnat. În urma aprobării  de către ceilalţi judecători ai Curţii Supreme, candidatul va fi numit în funcţie de către Ministrul Justiţiei.   Decretul de numire în funcţie este emis de către Regina Danemarcei.

Judecătorii sunt numiţi la Curtea Supremă, ca urmare a unei evaluări a  calificării profesionale şi personale a acestora.  Va fi luată în considerare  experienţa profesională a candidaţilor, prin raportare la aspiraţia generală de a aduce în sistem persoane cu un istoric profesional diferit.

În principal, sunt implicate în această procedură: Consiliul de numiri judiciare şi Curtea Supremă.  Implicarea  Ministrului justiţiei este una pur formală, de acceptare a  recomandării Consiliului de numiri judiciare.

Criteriile de eligibilitate pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea Supremă sunt reglementate de  Legea privind administrarea justiţiei, capitolul 4. Conform acestor prevederi accesul în funcţia judiciară presupune promovarea unui examen.

Lituania

Administraţia Naţională a Instanţelor  procesează candidaturile persoanelor în vederea numirii la instanţa supremă  şi transmite datele privind dosarele profesionale ale acestora Preşedintelui Republicii.

Preşedintele  va solicita punctul de vedere al Consiliului Judiciar cu  privire la candidaţi, Consiliul putând să recomande/propună  anumiţi candidaţi pentru această numire şi  să îşi manifeste dezacordul cu privire la anumiţi candidaţi, în mod individual.

Preşedintele Republicii va prezenta propunerile de numire in Parlament, acesta din urmă luând decizia privind numirea unei anumite persoane ca judecător la Curtea Supremă.

Instituţiile responsabile pentru numirea judecătorilor la instanţa supremă sunt: Preşedintele Republicii, Consiliul Judiciar, Administraţia Naţională a Instanţelor  şi Parlamentul.

Criteriile de eligibilitate a candidaţilor, în vederea numirii la Curtea Supremă sunt:
– calitatea de judecător la o instanţă administrativă regională, sau un judecător la o instanţă regională  cu cel puţin 8 ani ca vechime în funcţia de judecător;
– judecător la Curtea Supremă Administrativă  sau judecător la Curtea de apel cu  cel puţin 5  ani ca vechime în funcţia de judecător la aceste instanţe;
– titlu de doctor în drept – ştiinţe sociale  cu o vechime de cel puţin 15 ani ca profesor universitar şi deţinător al unui certificat medical.

Selecţia judecătorilor  presupune analizarea/evaluarea următoarelor aspecte:  calitatea activităţii ca judecător, vechime în profesie,  caracteristici obiective şi personale,  aptitudini organizaţionale,  avantaje preferenţiale,  intensitatea activităţilor de formare profesională, cunoştinţe de limbă străină, etc.

În cazul candidaţilor ce au titlul de doctor în drept, următoarele aspecte sunt analizate:  caracteristicile personale, vechime în funcţie pedagogică,  direcţiile urmate în munca academică,  specializarea candidatului,  cunoaşterea  unor limbi străine, participări la stagii de pregătire, forme de pregătire internaţionale sau la  grupuri de lucru internaţionale, etc.

Scoţia

Numirea în funcţie la instanţa supremă (Court of  Session)  este realizată de către Regina Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Recomandările în vederea numirii sunt realizate de către Primul Ministru al Scoţiei, cu luarea în considerare obligatorie a opiniei/recomandărilor Colegiului de numiri şi cu consultarea Lordului – Preşedinte al instanţei supreme.

Colegiul de numiri din Scoţia este responsabil pentru procedura de recrutare prin organizarea concursurilor ce  presupun: depunerea unor candidaturi scrise, referinţe profesionale şi evaluare prin interviu.

Numirea în funcţie la instanţa supremă (Court of  Session)  este realizată de către Regina Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Recomandările în vederea numirii sunt realizate de către Primul Ministru al Scoţiei, cu luarea în considerare obligatorie a opiniei/recomandărilor Colegiului de numiri şi cu consultarea Lordului – Preşedinte al instanţei supreme.

Colegiul de numiri din Scoţia este responsabil de procedura de recrutare prin organizarea concursurilor care  presupune depunerea unor candidaturi scrise, referinţe profesionale şi evaluare prin interviu.

Colegiul de numiri este un organ reglementat prin lege, compus din membri din cadrul puterii judecătoreşti,  din cadrul profesiei juridice în general şi membri laici. Consiliul este prezidat de către un membru laic. Activitatea principală a acestui organ este de a propune/recomanda  ministrului numirea în funcţii judiciare.

Sunt eligibili pentru a  fi numiţi la instanţa supremă a Scoţiei: avocaţi cu drept de a pleda la instanţa supremă cu vechime în profesie de  5 ani; membri ai societăţii „Writers of the Signet”  care au susţinut examenul în drept civil cu 2 ani înainte de numire; judecători şefi „ sheriff principal” ai provinciilor legale numite  „ sheriffdoms”; judecători  „ sheriffs” de la instanţele de al doilea nivel , denumite instanţele şerifilor „sheriff courts”, cu o vechime în profesie de 5 ani şi  avocaţi cu drept de  a participa la şedinţele  instanţei supreme de cel puţin 5 ani.

Se impune precizarea  că  pentru a fi numiţi  ca judecători  la instanţele şerifilor, fie în calitate de judecător sau judecător şef, avocaţii din cele 2 categorii existente în Scoţia trebuie să aibă o vechime în profesie de cel puţin 10 ani.

Selecţia judecătorilor pentru instanţa supremă a Scoţiei  se realizează exclusiv pe bază de merit, iar recomandarea instituţiilor implicate în vederea numirii poate fi dată numai dacă persoana demonstrează un caracter potrivit. Cunoştinţele  juridice, competenţa profesională şi abilităţile candidaţilor sunt  evaluate numai de către membrii Colegiului ce fac parte din cadrul profesiei juridice.

Putem menţiona cu titlu de exemplu o serie de criterii  – abilităţi profesionale ce se au în vedere pentru numirea în funcţia de judecător la instanţele şerifilor elaborate de către Colegiul de numiri din Scoţia:  nivel înalt al cunoştinţelor juridice şi al experienţei profesionale, abilitatea de a aplica aceste cunoştinţe şi experienţă în luarea unor decizii sustenabile, abilitatea intelectuală şi analitică,  capacitate sănătoasă  de decizie şi abilitatea de a se comporta cu discreţie în mod efectiv,  abilităţi de comunicare şi de bun ascultător, abilitatea de a impune respect în faţa justiţiabililor, abilitatea de a soluţiona dosarele cu celeritate şi în mod efectiv, etc. Iar din punctul de vedere al abilităţilor personale, candidaţilor li se solicită să manifeste:  integritate şi independenţă, independenţa intelectuală şi curaj moral,  imparţialitate şi spirit de dreptate, înţelegerea societăţii şi oamenilor, atitudine matură şi temperament moderat,  politeţe, determinare, conştientizare şi diligenţă.

Malta

Judecătorii şi magistraţii instanţei supreme sunt numiţi în funcţie de către Preşedintele Republicii la recomandarea primului ministru şi a ministrului justiţiei. Numirea acestora  are la bază dosarul profesional al candidaţilor, recrutaţi din rândul avocaţilor.

Sunt implicaţi în procedura de recrutare şi numire a judecătorilor la instanţa supremă numai  primul ministru şi ministrul justiţiei. Aceştia pot consulta, la nivel informal, Cabinetul de Miniştri (Guvernul) sau Comisia pentru administrarea justiţiei   – instituţie similară unui Consiliu Judiciar. Judecătorii sun recrutaţi din rândul avocaţilor cu  vechime în profesie de cel puţin 12 ani.

În ceea ce priveşte existenţa unor criterii de evaluare, nu există o serie de criterii predefinite, dar vor fi agreaţi acei avocaţi care prin dosarul profesional demonstrează experienţa profesională, buna reputaţie, cunoştinţe juridice temeinice şi eficienţa în activitatea desfăşurată: de asemenea vor fi avute în vedre aspecte precum: reputaţia candidatului, situaţia familială, stilul de viaţă, onestitatea profesională.

Irlanda

Deşi criteriile de eligibilitate  pentru numirea judecătorilor în funcţie diferă în funcţie de instanţa la care doreşte numirea, procedura de numire este uniformă, indiferent de gradul instanţei la care se doreşte numirea.
Astfel, o persoană care doreşte  să ocupe o funcţie judiciară va transmite o cerere scrisă Colegiului consultativ pentru numiri, înfiinţat prin  Legea privind instanţele şi personalul instanţelor din anul 1995. Misiunea acestui Colegiu este de a identifica  candidaţii pentru funcţii judiciare şi de a propune Guvernului numirea acestora.  Colegiul  va anunţa vacantarea unor posturi în sistem, va solicita candidaţilor să îşi completeze cererile de candidatură, punând la dispoziţia candidaţilor formulare necesare (există formulare distincte pentru fiecare  nivel de instanţe), va invita nominal anumite persoane să candideze pentru aceste funcţii şi  va asigura intervievarea candidaţilor.  Lista candidaţilor propuşi de către Colegiu este înaintată Ministrului justiţiei, egalităţii şi reformei judiciare. Colegiu are atribuţia de a recomanda/propune o listă formată din 7 candidaţi spre analiză Ministrului.

Judecătorii sunt apoi numiţi în funcţie de către Preşedintele Republicii,  la propunerea Guvernului.

Atribuţiile principale cu privire la selectarea judecătorilor pentru Curtea Supremă aparţin Colegiului consultativ pentru numiri  judiciare. Numirea  în funcţie se realizează de către Preşedintele republicii, la propunerea Guvernului (în special a Ministrului Justiţiei).

Criteriile de eligibilitate pentru numirea în funcţie la Curtea Supremă sunt:
– vechime şi experienţă ca avocat pledant de cel puţin 12 ani;
– vechime în funcţia de judecător la instanţele de circuit de cel puţin  4 ani.

Nu există cerinţe minime de vârstă pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea Supremă.

Colegiul consultativ pentru numiri judiciare va recomanda Ministrului Justiţiei numirea unei persoane în funcţia de judecător dacă:
– candidatul a demonstrat în activitatea sa de avocat pledant sau de avocat fără drept de a pleda un nivel de competenţă şi de probitate  adecvate şi suficiente  numirea în funcţia respectivă;
– demonstrează cunoştinţe adecvate  cu privire la deciziile instanţelor judecătoreşti,   are cunoştinţe şi experienţă  adecvate cu privire la procedura şi practica instanţei supreme;
– candidatul este potrivit din punctul de vedere al caracterului şi al temperamentului;
– este potrivit din alte puncte de vedere.

Din punctul de vedere al instituţiilor responsabile pentru procedura de selecţie  a judecătorilor instanţelor supreme pare să domine  implicarea unor organisme specializate  pentru recrutarea şi numire în funcţie judiciară (Irlanda, Danemarca, Scoţia), în timp ce un rol important revine Consiliilor Judiciare în această procedură în  numai două state: Spania şi Lituania, un rol consultativ având în această procedură Comisia pentru administrarea justiţiei  din Malta – instituţie similară  unui Consiliu Judiciar.

Implicarea executivului în această procedură este semnificativă în state precum: Malta şi Irlanda.

De asemenea, se observă că un rol important în această procedură este atribuit chiar instanţelor supreme  care se pronunţă  asupra candidaţilor fie în Adunare Generală şi prin evaluarea candidaţilor – Polonia,  fie  prin transmiterea unei liste de propuneri  – Olanda,  fie prin evaluarea candidaţilor  – Danemarca.

Demnă de remarcat este  şi diversitatea criteriilor  de evaluare,  însă cu titlu general, se poate afirma că evaluarea candidaţilor are în vedere atât calificarea profesională a acestora (experienţă profesională, un nivel adecvat al cunoştinţelor juridice, competenţă profesională) cât şi calificarea personală a acestora (integritate, probitate, reputaţie, spirit de dreptate, etc.).

Diana MINCA, consilier juridic
Direcţia  Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe

* multumim Justitia in actualitate

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate