Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT
4 comentarii

Mona Pivniceru: Florica Bejinariu si Gratiana Isac sunt suspendate din functie


26.01.2010 | JURIDICE.ro
Secţiuni: Content
JURIDICE - In Law We Trust

Prof. univ. dr. Mona Maria Pivniceru, presedintele AMR, a declarat luni, 25 ianuarie 2010, pentru EvZ ref. efectele actiunii in contencios declansata de AMR cu privire la conducerea CSM: ” Din momentul in care am inregistrat sesizarea, pana la solutionarea contestatiei, Florica Bejinariu si Gratiana Daniela Petronela Isac sunt suspendate din functie, conform legii conteciosului-administrativ. In aceste conditii nu ne afecteaza faptul ca termenul stabilit este foarte indepartat. Eu, in numele AMR o sa sustin punctul de vedere al Asociatiei, in fata magistratilor de la Curtea Suprema. Dana Garbovan, presedinte UNJR, a afirmat ca va face cere de interventie si ca va sustine pozitia AMR. Vineri, dupa ce s-a stabilit termen la Curtea Suprema am trimis o notificare la CSM unde anuntam ca in conformitate cu articolul 20, aliniatul 2 din Legea Conteciosului Administrativ, Florica Bejinariu si Gratiana Daniela Petronela Isac sunt suspendate din functie, pana la solutionarea definitiva a cauzei. Mai vreau sa spun ca Legea Conteciosului este mai dificila, si ca, uneori, este mai greu de inteles.”

Jud. Cecilia Morariu, purtator de cuvant al CSM, a declarat: “Consecvent atitudinii de rezerva pe care toti magistratii trebuie sa-l manifeste, Consiliul Superior al Magistraturii considera ca instanta de judecata este singura indreptatita sa califice cele doua hotarari contestate de AMR, ca fiind sau nu hotarari care vizeaza cariera magistratilor. In raport de calificarea data de instanta va opera sau nu suspendarea de drept a celor doua hotarari.”

* * *

Textul integral al recursului AMR impotriva hotararilor CSM de alegere a noii conduceri a CSM:

„AMR nr. 16 / 22.01.2010

DOMNULE PREŞEDINTE,

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), organizaţie neguvernamentală, apolitică, naţională şi profesională a judecătorilor şi procurorilor, cu sediul în municipiul Bucureşti, B-dul Regina Elisabeta nr.53, sector 5, reprezentată de judecător prof.univ.dr. Mona Maria Pivniceru, în calitate de preşedinte al Asociaţiei,

În contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea Plevnei nr. 141B, sector 6,

În temeiul prevederilor art.29 alin.(7) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formulează prezentul

R E C U R S

1. Împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.1 din 11 ianuarie 2010, solicitând anularea acesteia.

2. Împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.2 din 11 ianuarie 2010, solicitând anularea acesteia.

I. Aspecte prealabile

1. Actele contestate

Prin Hotărârea Plenului CSM nr.1 din 11 ianuarie 2010, începând cu data de 12 ianuarie 2010, doamna Florica Bejinariu, judecător la Tribunalul Mehedinţi, a fost aleasă în funcţia de preşedinte al CSM, pentru un mandat de un an.

Prin Hotărârea Plenului CSM nr.2 din 11 ianuarie 2010, începând cu data de 12 ianuarie 2010, doamna Graţiana Daniela Petronela Isac, procuror la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost aleasă în funcţia de vicepreşedinte al CSM, pentru un mandat de un an.

Hotărârile au fost adoptate în temeiul prevederilor art.23 alin.(3) şi (4) şi art.24 alin.(1) din Legea nr.317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora:

„Art.23. – (3) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercită activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi suspendă activitatea de judecător, respectiv de procuror, referitoare la prezenţa judecătorilor în complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activităţii îşi reiau activitatea de judecător sau procuror.

(4) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Opţiunea se exprimă în scris, la preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 24.(1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 3 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.”

2. Calificarea juridică a actelor contestate

Hotărârea Plenului C.S.M. nr.1 din 11 ianuarie 2010 şi Hotărârea Plenului C.S.M. nr.2 din 11 ianuarie 2010 sunt hotărâri privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, în sensul dispoziţiilor art.29 alin.(5) din Legea nr.317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora:

„Art.29. – (5) Hotărârile plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată.”

Calificarea juridică a hotărârilor este justificată de faptul că doamna Florica Bejinariu şi doamna procuror Graţiana Daniela Petronela Isac, numai în calitate de judecător, respectiv procuror, pot deveni membri ai C.S.M. pentru ca, ulterior, să poată candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al C.S.M., ambele calităţi, respectiv cea de membru şi cea de preşedinte/vicepreşedinte al C.S.M., fiind indisolubil legate de noţiunea de „carieră”.

În sensul celor susţinute sunt dispoziţiile art.3 lit.a), art.7 alin.(1) şi art.24 alin.(1) din Legea nr.317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora:

„Art. 3. – Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:

a) 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, care compun cele două secţii ale Consiliului, una pentru judecători şi una pentru procurori;

Art. 7.(1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României.”

Art. 24.(1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 3 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.”

Astfel fiind, rezultă fără dubiu faptul că orice judecător sau procuror are dreptul de a fi ales ca membru în C.S.M. şi, subsecvent, de a candida şi de a fi ales în funcţia de preşedinte/vicepreşedinte al C.S.M., astfel că hotărârile adoptate de Plenul C.S.M., care fac obiectul prezentului recurs, sunt hotărâri care privesc drepturile şi carierea judecătorului, respectiv procurorului în cauză.

3. Calea de atac împotriva hotărârilor contestate

Întrucât sunt hotărâri ce privesc drepturile şi carierea judecătorilor şi procurorilor, hotărârile Plenului C.S.M. prin care au fost aleşi preşedintele şi vicepreşedintele C.S.M. pot fi contestate în condiţiile art.29 alin.(5) şi (7) din Legea nr.317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora:

„Art.29.

(5) Hotărârile plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndata…

(7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu recurs, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

În raport cu dispoziţiile citate, Hotărârea Plenului C.S.M. nr.1 din 11 ianuarie 2010 şi Hotărârea Plenului C.S.M. nr.2 din 11 ianuarie 2010 pot fi atacate cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

4. Cadrul legal referitor la controlul de legalitate

Întrucât cele două hotărâri pot fi atacate numai cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, devin aplicabile dispoziţiile Legii nr.554/2004.

Asociaţia Magistraţilor din România este atât persoană interesată în sensul prevederilor art.29 alin.(7) din Legea nr.317/2004, cât şi organism social interesat – asociaţie care are ca obiect de activitate protecţia drepturilor magistraţilor – în sensul art.2 alin.(1) lit.s) din Legea nr.554/2004.

Vătămarea produsă prin actul contestat urmează a se aprecia în raport cu dispoziţiile art.1 şi art.2 alin.(1) lit.r) Legii nr.554/2004.

5. Calitatea procesuală activă a Asociaţiei Magistraţilor din România în promovarea recursului împotriva hotărârii Plenului C.S.M. de alegere a preşedintelui C.S.M.

Potrivit Statutului său, Asociaţia Magistraţilor din România are drept scop „reprezentarea intereselor magistraţilor în raporturile cu celelalte subiecte de drept pe plan intern şi internaţional” (art.5 din Statut).

Pentru realizarea scopului său constitutiv, Asociaţia are ca obiective:

  1. să promoveze libertatea şi demnitatea profesiei, să apere statutul magistraţilor în statul de drept şi a independenţei justiţiei faţă de celelalte puteri ale statului (art.6 pct.2 din Statut);
  2. să apere libertatea, demnitatea şi statutul profesional al magistraţilor; în acest sens, AMR îşi exprimă poziţia faţă de deciziile luate de organele de justiţie, astfel cum sunt prevăzute în legea de organizare judiciară, în ceea ce priveşte profesia de magistrat şi cei ce o exercită (art.6 pct.4 din Statut).

Având în vedere atribuţiile ce revin preşedintelui CSM, conform art.24 alin.(3) din Legea nr.317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi rolul constituţional fundamental conferit CSM de a fi garantul independenţei justiţiei (art.133 alin.(1) din Constituţie şi art.1 alin.(1) din Legea nr.317/2004), se justifică interesul major pe care AMR, prin prisma scopului său constitutiv, îl are în ceea ce priveşte persoanele alese să asigure conducerea CSM, prin exercitarea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte.

Interesul manifestat de AMR în promovarea prezentului recurs derivă în mod evident din expunerea ulterioară a argumentelor referitoare la alegerea doamnei judecător Florica Bejinariu în funcţia de preşedinte al CSM, respectiv a doamnei procuror Graţiana Daniela Petronela Isac în funcţia de vicepreşedinte al CSM.

II. Motive de nelegalitate a hotărârilor contestate

1. Sub aspectul formei: lipsa motivării, ce atrage nulitatea actului

Conform prevederilor art.29 alin.(4) din Legea nr.317, republicată:

Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motivează”.

Or, hotărârile prin care au fost aleşi preşedintele şi vicepreşedintele C.S.M. sunt hotărâri ale Plenului, aşa cum se prevede expres în cuprinsul art.24 alin.(2) din Legea nr.317/2004, republicată, conform cărora:

„Art.24.

(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia”.

Cele două hotărâri sunt acte administrative în sensul prevederilor art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr.554/2004, întrucât sunt adoptate de o autoritate publică şi produc efecte juridice.

Pe cale de consecinţă, în raport cu aceste dispoziţii, rezultă fără echivoc faptul că hotărârile prin care Plenul C.S.M. alege preşedintele şi vicepreşedintele C.S.M. trebuie să cuprindă o motivare de natură a reliefa argumentele care au determinat acest organ colegial să aleagă pe unul sau altul dintre candidaţii care şi-au depus candidatura pentru ocuparea celor două funcţii.

Existenţa motivării actului este justificată şi prin faptul că, în cadrul controlului de legalitate, instanţa învestită trebuie să cunoască motivele care justifică adoptarea actului.

Fiind acte administrative cu caracter individual, atât Hotărârea Plenului C.S.M. nr.1 din 11 ianuarie 2010, cât şi Hotărârea Plenului C.S.M. nr.2 din 11 ianuarie 2010 se supun principiilor actelor administrative.

Or, sub aspectul formei sale, este unanim acceptat faptul că actul administrativ cu caracter individual trebuie să fie motivat.

Sub acest aspect, în plus faţă de reglementarea expresă din cuprinsul art.29 alin.(4) din Legea nr.317/2004, invocăm următoarele reglementări interne şi comunicare:

– art.17 pct.2 din Recomandarea (2007)7 a Comitetului de miniştri al Statelor Membre referitoare la o bună administraţie, conform cărora:

„Actele individuale trebuie să fie motivate adecvat cu indicarea motivelor de fapt şi de drept pentru care a fost adoptat, cel puţin în situaţiile în care acestea afectează drepturi individuale.”;

– principiul IV din Rezoluţia (77)31 a Comitetului de Miniştri al Statelor Membre privind protecţia individului în raport cu actele administraţiei, conform cărora:

„Atunci când un act este de natură a aduce atingere drepturilor, a libertăţilor sau intereselor individului, persoana interesată este informată cu privire la motivele care au stat la baza emiterii actului. Acest lucru se face fie prin indicarea motivelor în cuprinsul actului, fie, la cererea  persoanei interesate, prin comunicare în scris într-un termen rezonabil”.

La o simplă lectură, se poate constata însă că nici Hotărârea Plenului C.S.M. nr.1 din 11 ianuarie 2010 şi nici Hotărârea Plenului C.S.M. nr.2 din 11 ianuarie 2010 nu sunt motivate, cerinţă expres prevăzută de dispoziţiile art.24 alin.(2) din Legea nr.317/2004, republicată.

Astfel, se poate constata că hotărârile cuprind numai următoarele:

– expunerea împrejurării care justifică alegerea noului preşedinte/vicepreşedinte al C.S.M. (încetarea mandatului fostului preşedinte/vicepreşedinte);

– enumerarea laconică a membrilor C.S.M. care şi-au depus candidatura pentru funcţia de preşedinte/vicepreşedinte;

– îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art.24 alin.(2) din Legea nr.317/2004, republicată. Singura condiţie prevăzută de acest text de lege se referă la prezenţa a cel puţin 15 membri ai Plenului C.S.M..

Principiul motivării actului administrativ, impunea ca în Hotărârea Plenului C.S.M. nr.1 din 11 ianuarie 2010, respectiv în Hotărârea Plenului C.S.M. nr.2 din 11 ianuarie 2010, să regăsim care sunt motivele care au determinat Plenul să opteze pentru unul sau altul dintre candidaţii care s-au înscris pentru funcţia de preşedinte/vicepreşedinte al C.S.M..

Considerăm că simpla invocare a votului secret nu este de natură a înlătura cerinţa motivării actului adoptat de Plenul C.S.M., cu atât mai mult cu cât au existat mai multe candidaturi şi au fost efectuate 4 tururi de scrutin.

În concluzie, atâta timp cât controlul de legalitate al hotărârii contestate nu poate fi realizat de către instanţă din cauza absenţei unei motivări care să permită cenzurarea actului în raport cu dispoziţiile legale aplicabile, apreciem că se impune anularea celor două hotărâri ale C.S.M. pentru acest viciu de formă.

2. Sub aspectul fondului cu referire la Hotărârea Plenului C.S.M. nr.1 din 11 ianuarie 2010: lipsa de probitate morală a persoanei alese în funcţia de preşedinte al C.S.M. vatămă interesul legitim public, în sensul art.2 alin.(1) lit.r) din Legea nr.554/2004, cu referire la ordinea de drept, garantarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi realizarea competenţei autorităţilor publice

Potrivit art.6 şi art.7 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată:

„Art. 6.(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică.

(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.

(3) Dispoziţiile Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică se aplică în mod corespunzător.

Art. 7.(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.”

Potrivit art.7 alin.(5) din Legea nr.317/2004, republicată: „(5) Nu pot fi aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.”

Potrivit Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr.328/2005:

„Art. 7. – Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.

Art. 8. – Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să respecte egalitatea cetăţenilor în faţa legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, să respecte şi să apere demnitatea, integritatea fizică şi morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare.

Art. 9.(1) Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe.

(2) Judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor.

Art. 17. – Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie şi în societate.”

Faţă de aceste dispoziţii legale, aducem următoarele critici Hotărârii nr.1 din 11 ianuarie 2010 a Plenului C.S.M. cu privire la alegerea doamnei judecător Florica Bejinariu în funcţia de preşedinte al C.S.M.:

– probitatea morală a oricărui judecător este profund afectată în ipoteza în care asupra persoanei sale planează suspiciuni, confirmate prin acte oficiale, cu privire la calitatea de colaborator al fostei Securităţi;

– suspiciunile de colaborator al fostei Securităţi, care planează asupra doamnei judecător Florica Bejinariu, au fost dezbătute pe larg în mass-media încă din cursul anului 2006, când, în urma dezvăluirilor făcute de CNSAS a devenit publică existenţa colaborării sale cu fosta Securitate.

– în prezent, împrejurarea că doamna judecător invocă permanent în apărarea sa ca „argument suprem” faptul că este în posesia unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, prin care se reţine că nu a făcut „poliţie politică”, nu este de natură a înlătura suspiciunile puternice care planează asupra moralităţii sale ca judecător, întrucât doamna Florica Bejinariu nu a contestat nici existenţa şi veridicitatea angajamentului încheiat cu fosta Securitate, nici faptul că a întocmit note informative cu privire la activitatea diverselor persoane şi nici perioada în care a desfăşurat aceste activităţi. Astfel fiind, rezultă fără dubiu că, potrivit art.7 alin.(5) din Legea nr.317/2004, doamna judecător Florica Bejinariu nu are nici dreptul de a fi membru al CSM;

– în prezent, alegerea făcută de Plenul CSM în ceea ce priveşte funcţia de preşedinte al acestui organism este puternic contestată în mass-media din România, dovadă în acest sens fiind articolele din presa scrisă (prezentate în anexa nr.2);

– mult mai grav este faptul că percepţia mass-mediei din România cu privire la doamna judecător Florica Bejinariu este aceeaşi cu percepţia din presa internaţională, dovadă fiind articolul publicat în cotidianul francez „Le Monde” din 19 ianuarie 2010 (prezentat în anexa nr.2) sub titlul „În România, în sistemul judiciar sunt infiltraţi foşti agenţi ai poliţie politice comuniste”;

– existenţa unor asemenea acuzaţii este de natură a creea cu privire la doamna Florica Bejinariu serioase suspiciuni ce impietează în primul rând asupra calităţii de judecător pe care o deţine, subsecvent, asupra calităţii de membru al CSM şi, cu atât mai mult, asupra calităţii recent dobândite de preşedinte al CSM;

– cu alte cuvinte, suspiciunile care planează asupra probităţii morale a doamnei judecător Florica Bejinariu, în condiţiile în care nu a fost înlăturată evidenţa fostei sale activităţii de colaborator al fostei Securităţi, sunt transpuse, ca urmare a Hotărârii Plenului CSM nr.1 din 11 ianuarie 2010, asupra instituţiei care, constituţional, este chemată să confere întregii puteri judecătoreşti o imagine demnă de înaltă probitate morală;

– se constată faptul că suspiciunile în privinţa probităţii morale a doamnei judecător se răsfrâng asupra întregului corp al magistraţilor din România, deoarece, se susţine în presa scrisă că „alegerea Floricăi Bejinariu demonstrează că CSM şi, prin extensie, întregul corp de magistraţi pe care îl reprezintă, sunt nu doar incapabile să se reformeze, ci nostalgice după un trecut glorios şi profitabil pentru mulţi împărţitori ai legii” (citat din articolul „Justiţia securiştilor şi dinozaurilor” publicat la 12 ianuarie 2010 în „Revista 22”, prezentat în anexa nr.2).

– mai mult decât atât, în perspectiva procedurii în curs de desfăşurare la CSM pentru desemnarea persoanei care va fi propusă Preşedintelui României pentru numirea în funcţia de judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, suspiciunile care planează asupra probităţii morale a doamnei judecător Florica Bejinariu vor imprima fatalmente o conotaţie negativă de ordin moral asupra procesului de desemnare a conducătorului Instanţei Supreme, ca prim-magistrat al Statului Român.

Una dintre cele mai puternice critici pe care înţelegem să le aducem hotărârii atacate constă în faptul că cei pe care doamna Florica Bejinariu ar trebui să îi reprezinte, să le apere şi să le promoveze drepturile şi interesele legitime, şi anume magistraţii din România, îi contestă în majoritate şi cu vehemenţă moralitatea, aşteptând din partea domniei sale gestul demn de a demisiona din funcţia de preşedinte al CSM. Dovadă în acest sens, sunt poziţiile exprimate atât de AMR, cât şi de filiale teritoriale ale AMR, prezentate în anexa nr.1.

În consecinţă, se ridică întrebarea retorică: Oare cum va putea preşedintele CSM să aducă la îndeplinire atribuţiile de reprezentare ce îi revin dacă cei pe care trebuie să îi reprezinte nu doresc să fie reprezentaţi de persoana domniei sale?

Considerăm că suspiciunile care planează asupra probităţii morale a doamnei judecător Florica Bejinariu din cauza colaborării sale necontestate cu fosta Securitate în perioada regimului comunist aduc un grav prejudiciu de imagine în primul rând CSM, ca organism căruia îi revine sarcina fundamentală de a fi garantul independenţei justiţiei şi care are obligaţia legală de a promova drepturile şi interesele magistraţilor şi, subsecvent, întregului corp al magistraţilor, prin acuzaţiile care se aduc judecătorilor şi procurorilor în cadrul a numeroase dezbateri de dată recentă din spaţiul public ocazionate de nemulţumirea şi chiar indignarea manifestate în legătură cu alegerea făcută de Plenul CSM.

Pentru aceste motive, în condiţiile în care probitatea morală a persoanei, alese să conducă organismul ce trebuie să fie garantul independenţei puterii judecătoreşti în raporturile cu celelalte două puteri ale statului de drept, afectează grav imaginea corpului magistraţilor şi îndeplinirea actului de justiţie, AMR invocă vătămarea interesului legitim publicprin atingerea pe care hotărârea contestată o aduce în ceea ce priveşte:

– statul de drept, care nu poate funcţiona în condiţii optime atâta vreme cât înfăptuirea actului de justiţie este serios periclitată prin contestarea publică a persoanei preşedintelui CSM;

– garantarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, prin faptul că preşedintele CSM nu este în măsură de a asigura din cauza ştirbirii probităţii sale morale nici reprezentarea corpului magistraţilor şi nici garanţii suficiente justiţiabililor cu referire la calitatea actului de justiţie;

realizarea competenţei autorităţii publice – CSM  din cauză că preşedintele CSM nu este în măsură să asigure realizarea atribuţiilor de reprezentare internă şi internaţională din moment ce este public şi vehement contestat chiar de către cei pe care trebuie să îi reprezinte.

Faţă de cele arătate, concluzionăm:

Hotărârea Plenului CSM nr.1 din 11 ianuarie 2010 este o hotărâre care priveşte drepturile şi cariera doamnei judecător Florica Bejinariu.

Hotărârea este supusă recursului în temeiul art.29 alin.(7) din Legea nr.317/2004 care se judecă de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Sunt incidente dispoziţiile Legii nr.554/2004,

Hotărârea contestată:

– este lovită de nulitate întrucât nu cuprinde motivele care fundamentează opţiunea Plenului C.S.M.;

– aduce o gravă atingere interesului legitim public, în sensul art.2 alin.(1) lit.r) din Legea nr.554/2004, cu referire la autoritatea judecătorească care reprezintă pârghia de echilibru în orice stat de drept.

3. Sub aspectul fondului în ceea ce priveşte Hotărârea Plenului C.S.M. nr.2 din 11 ianuarie 2010: neîndeplinirea de către doamna procuror Graţiana Daniela Petronela Isac a condiţiilor necesare pentru alegerea în funcţia de vicepreşedinte al C.S.M.

Potrivit art.24 alin.(1) din Legea nr.317/2004, republicată, „Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 3 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit”.

Or, doamna procuror Graţiana Daniela Petronela Isac a mai deţinut funcţia de vicepreşedinte al C.S.M. începând cu data de 12 ianuarie 2008, în baza Hotărârii Plenului C.S.M. nr.2 din 10 ianuarie 2008.

Astfel fiind, rezultă fără echivoc faptul că alegerea doamnei procuror Graţiana Daniela Petronela Isac pentru un al doilea mandat de vicepreşedinte al C.S.M. încalcă dispoziţiile art.24 alin.(1) din Legea nr.317/2004, republicată.

–––––––––

În concluzie, Asociaţia Magistraţilor din România solicită instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună, pentru motivele arătate, anularea Hotărârii Plenului C.S.M. nr.1 din 11 ianuarie 2010 şi a Hotărârii Plenului C.S.M. nr.2 din 11 ianuarie 2010.

În temeiul art.242 alin.(2) din Codul de procedură civilă, solicităm judecarea cauzei în lipsă.

Depunem prezentul recurs în două exemplare, din care unul pentru instanţă şi unul pentru intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Depunem dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei şi timbrul judiciar în valoare de 0,3 lei.

Preşedintele

Asociaţiei Magistraţilor din România

Judecător,

prof. univ. dr. MONA MARIA PIVNICERU”

A se vedea si AMR a contestat la ICCJ alegerea noii conduceri a CSM

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

4 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro