Secţiuni » Noutăţi
Flux noutăţi
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

Conferinta „Normarea muncii in instante. Necesitate, reglementare, consecinte” – Cum a fost
01.02.2010 | JURIDICE.ro

Asa cum informam, vineri, 29 ianuarie 2010, in Aula INM, s-a desfasurat conferinta “Normarea muncii in instante. Necesitate, reglementare, consecinte”, organizata de Revista Forumul Judecatorilor, Societatea de Stiinte Juridice, Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane si Editura Universitara.

Moderatorul conferintei a fost jud. Dragos Calin de la Curtea de Apel Bucuresti.

Conferinta s-a desfasurat in doua parti:
– prima, dedicata prezentarii unor lucrari, o parte dintre ele publicate in Revista Forumul Judecatorilor nr. 4/2009
– a doua, pentru discutii.

Au sustinut prezentari:

jud. Lucia ZAHARIA, vicepresedinte Judecatoria sectorului 5, a prezentat o traducere a unui material intitulat „Detereminarea gradului de complexitate al cauzelor – folosirea datelor detinute in vederea administrarii instantelor” (autori: James E. McMilian, consultant principal IT in cadrul Centrului National pentru Curtile Statale si Carolyn E. Temin, judecator in cadrul Judecatoriei Philladeplhia, Pennsylvania, SUA).

Studiul a fost facut pe instante districtuale, cu distinctia aferenta intre cauzele penale si cauzele civile. In esenta, “cu cat o cauza este mai complexa, cu atat durata pentru a o judeca si solutiona mai mare”.

Au fost detaliate cauzele care puteau fi folosite ca instrumente de masurare, defalcate pe cauze penale si cauze civile. Astfel:

A. In cauzele penale:
1. numarul si gravitatea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea in judecata
2. numarul de fapte ce fac obiectul rechizitoriului sau care au fost conexate in acelasi dosar
3. numarul de inculpati
4. cazierul judiciar
5. numarul de documente prezentate ca mijloace de proba
6. numarul de martori
7. disponibilitatea martorului
8. tipul de relatii existent intre inculpati, partile vatamate si martori
9. complexitatea relatiilor dintre inculpati, partile vatamate si martori
10. numarul de mijloace de proba propuse
11. problemele de drept
12. durata in timp a unui litigiu
13. prestatia apararii
14. necesitatea unui interpret
15. necesitatea traducerii actelor dosarului
16. modul de compunere a completului
17. disponibilitatea salii de judecata
18. inculpati care se apara singuri
19. probleme organizatorice
20. probleme de drept noi
21. necesitatea administrarii probei cu expertiza
22. numarul expertilor implicati
23. situatiile in care este necesara ascultarea expertilor.

B. In cauzele civile:
1. valoarea obiectului litigiului
2. obiectul dosarului
3. numarul partilor
4. parti care se apara singure
5. tipul de relatii existent intre parti si martori
6. complexitatea relatiilor dintre parti si alti participanti
7. numarul de inscrisuri propuse ca mijloace de proba
8. numarul de mijloace de proba propuse
9. probleme noi de drept
10. durata in timp a litigiului
11. un istoric al partilor litigante
12. un istoric al aparatorilor
13. necesitatea unui interpret
14. necesitatea traducerii actelor dosarului
15. necesitatea administrarii probei cu expertiza
16. numarul expertilor implicati
17. situatiile in care este necesara ascultarea expertilor
18. capacitatea financiara a partilor.

Concluzia studiului: gradul de complexitate nu se stabileste in abstracto, ci pe fiecare dosar in parte. “Cred ca punctul lor de vedere e unul pertinent. La noi au fost stabilite gradele in abstract si aceasta nu reflecta adevarata munca pe care o depui in dosar.”

Jud. Paula COTOVANU, Curtea de Apel Pitesti a prezentat, in rezumat, materialul judecatorului Ciprian COADA, vicepresedinte Tribunalul Constanta (care din motive  meteo, nu a fost prezent) intitulat „Preocupari recente in domeniul normarii muncii magistratilor si dimensionarii corespunzatoare a schemelor de personal”:

– normarea muncii judecatorilor trebuie privita din perspectiva muncii judecatorilor si a termenului rezonabil, “nu putem judeca atat de multe cauze astfel incat aceasta sa vina in detrimentul calitatii actului de justitie”.

Sunt enumerate cauzele care conduc la dezechilibre in activitatea judiciara, sub aspectul incarcaturii diferentiate a completelor de judecata:
– diversificarea inutila a cailor de atac si motivelor de casare
– lipsa unui filtru de admisibilitate in materia cailor de atac sau inexistenta unei proceduri prealabile in materie civila, cu caracter obligatoriu, in cauzele reduse ca importanta (exemplu pozitiv cu efecte in materia dreptului procesual penal constituindu-l abrogarea dispozitiilor legale privind necesitatea introducerii plangerii prealabile la instanta)
– consacrarea unor solutii mai putin inspirate prin Constitutie (de genul prevazut in art. 21 alin. 4 potrivit caruia “jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite”)
– existenta unui dezechilibru in stabilirea competentei materiale a instantelor (cu repercusiuni asupra incarcaturii acestora, in special in ceea ce priveste tribunalele ca instante de fond, apel si recurs)
– procedura anevoioasa, preponderent orala si nemijlocita
– inexistenta unei proceduri diferentiate, pe tipuri de cauze, stabilita in functie de complexitatea obiectului.

S-a insistat asupra directiilor de actiune:
– limitarea cailor de atac si introducerea unui filtru de admisibilitate in materia cailor de atac, dupa modelul oferit de sistemele norvegian, suedez sau francez
– elaborarea unei strategii de resurse umane
– reglementarea arbitrajului, medierii si concilierii (dupa modelul spaniol in materia dreptului muncii)
– reglementarea justitiei de proximitate dupa modelul francez sau spaniol
– reasezarea competentei materiale a instantelor
– perfectionarea programului de repartitie ECRIS prin asigurarea din punct de vedere tehnic a repartitiei distributive (“in evantai”) si schimbarea parametrilor sau modalitatilor de repartizare aleatorie.

Posibile solutii:
– includerea concomitenta a mai multor parametrii, cu prilejul repartitiei cauzelor la prim termen (respectiv gradul de efort, cumulativ cu numarul cauzelor)
– modificarea din punct de vedere tehnic a modului de functionare a aplicatiei electronice.

conf. univ. dr. Mihai SANDRU, seful Centrului de Studii de Drept European, presedinte Societatea de Stiinte Juridice

cum se vede la Luxemburg aceasta problema a normarii muncii judecatorilor, in special pentru judecatorii de acolo,
– judecatorii de la Luxembourg au statut special, diplomatic;
– judecatorii de la CJUE nu sunt toti judecatorii CJUE sunt de cariera, unii dintre judecatori sunt “profesori foarte cunoscuti, altii au avut functii administrative”
– pentru judecatorii CJUE/TUE nu exista o normare a muncii lor, o normare directa;
– “nefiind un stres al incarcaturii judecatorului in sine, munca este preluata de referendar, care are un rol extrem de important in cabinetul judecatorului”
– ref. legatura dintre munca judecatorilor si deliberare: “instantele europene nu au posibilitatea opiniei separate ceea ce conduce la o intarziere a redactarii hotararilor”
– judecatorii (in numar de 27) judeca in Plen, pentru cauzele importante, astfel ca “fiecare judecator vrea sa introduca in hotarare <<ceva>>. Aceasta munca de deliberare se transmite si la Camera, chiar daca solutia se pronunta de trei sau cinci judecatori.”
– desi judecatorii nu sunt normati propriu zis, acestia trebuie sa solutioneaze cat mai repede dosarele
– ref. intrebarile preliminare puse de judecatorul national: “judecatorul national o sa fie interesat
in curand de aceste intrebari preliminare. Vor afla avocatii de ele. Se suspenda dosarul pentru 19,8 luni (sunt anumite cauze care au durat 6 ani).”
– cu privire la 19.8 luni, acesta este termenul mediu de solutionare a unei cauze la CJUE, insa sunt cauze care sunt solutionate in cativa ani (mai ales acelea care sunt judecate de TUE si, in recurs de CJUE, in domeniul concurentei, marcilor, care ajung si la 4-5 ani)
Concluzii:
1. judecatorul national va trebui sa fie foarte atent cu aceasta procedura a intrebarii preliminare (ultimul cuvant il are CJUE) pentru ca ele pot, in mod nejustificat, sa prelungeasca termenul de solutionare a dosarului din statul respectiv. Romania nu are experinte semnificative (Jipa si Tatu, iar in cazul Tatu, intrebarea nu a fost inregistrata inca in JOUE)
2. modificarea sistemului national, insa si reforma insasi a sistemului european
3. sa se judece mai repede si bine (sunt hotarari criticabile, de ex. in care Curtea apreciaza interventia unei parti (a unui stat, de obicei) intr-o cauza, fara sa se stie care a fost textul interventiei acelei parti (stat). De ex. cauzele C-392/04 & C-422/04, C-392/04 etc  [J. Komárek, „In the Court(s) We Trust?’ On the need for hierarchy and differentiation in the preliminary ruling procedure”, 32 ELR (2007), 467, la p. 482-3. citat de Michal Bobek („On the Application of European Law in (Not Only) the Courts of the New Member States: ‘Don’t Do as I Say’?” în Catherine Barnard (ed.), Cambridge Yearbook of European of Legal Studies, vol. 10, 2007-2008, Hart Publishing, Oxford şi Porland-Oregon, 2008, 1-34); studiul d-lui M. Bobek va fi publicat in traducerea lui Mihai Banu in RRDC]
4. impartirea cauzelor la CJUE in importante si mai putin importante. Chestiune foarte discutata si discutabila, avand in vedere si precedentul in materie (a dat exemplu, cauza Feryn, C-54/07 despre care in doctrina s-a considerat ca ar fi trebuit tratatat drept „importanta” – http://curia.europa.eu/jurisp/cgi-bin/form.pl?lang=ro&alljur=alljur&jurcdj=jurcdj&jurtpi=jurtpi&jurtfp=jurtfp&numaff=54/07&nomusuel=&docnodecision=docnodecision&allcommjo=allcommjo&affint=affint&affclose=affclose&alldocrec=alldocrec&docor=docor&docav=docav&docsom=docsom&docinf=docinf&alldocnorec=alldocnorec&docnoor=docnoor&radtypeord=on&newform=newform&docj=docj&docop=docop&docnoj=docnoj&typeord=ALL&domaine=&mots=&resmax=100&Submit=Rechercher)
A invitat participantii la conferinta prof. univ. dr. Valerius Ciuca, judecator la Tribunalul Uniunii Europene organizata in data de 12 februarie 2010, de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, cu tema Realizările Tribunalului Uniunii Europene în primele două decenii de funcţionare şi perspectivele acestei instanţe.

–  cum se vede la Luxembourg aceasta problema a normarii muncii judecatorilor, in special pentru judecatorii de acolo

– judecatorii de la Luxembourg au statut special, diplomatic

– judecatorii de la CJUE nu sunt toti judecatorii CJUE sunt de cariera, unii dintre judecatori sunt “profesori foarte cunoscuti, altii au avut functii administrative”

– pentru judecatorii CJUE/TUE nu exista o normare a muncii lor, o normare directa

– “nefiind un stres al incarcaturii judecatorului in sine, munca este preluata de referendar, care are un rol extrem de important in cabinetul judecatorului”

– ref. legatura dintre munca judecatorilor si deliberare: “instantele europene nu au posibilitatea opiniei separate ceea ce conduce la o intarziere a redactarii hotararilor”

– judecatorii (in numar de 27) judeca in Plen, pentru cauzele importante, astfel ca “fiecare judecator vrea sa introduca in hotarare <<ceva>>. Aceasta munca de deliberare se transmite si la Camera, chiar daca solutia se pronunta de trei sau cinci judecatori.”

– desi judecatorii nu sunt normati propriu zis, acestia trebuie sa solutioneaze cat mai repede dosarele

– ref. intrebarile preliminare puse de judecatorul national: “judecatorul national o sa fie interesat in curand de aceste intrebari preliminare. Vor afla avocatii de ele. Se suspenda dosarul pentru 19,8 luni (sunt anumite cauze care au durat 6 ani).”

– cu privire la 19.8 luni, acesta este termenul mediu de solutionare a unei cauze la CJUE, insa sunt cauze care sunt solutionate in cativa ani (mai ales acelea care sunt judecate de TUE si, in recurs de CJUE, in domeniul concurentei, marcilor, care ajung si la 4-5 ani).

Concluzii:

1. judecatorul national va trebui sa fie foarte atent cu aceasta procedura a intrebarii preliminare (ultimul cuvant il are CJUE) pentru ca ele pot, in mod nejustificat, sa prelungeasca termenul de solutionare a dosarului din statul respectiv. Romania nu are experinte semnificative (Jipa si Tatu, iar in cazul Tatu, intrebarea nu a fost inregistrata inca in JOUE)

2. modificarea sistemului national, insa si reforma insasi a sistemului european

3. sa se judece mai repede si bine (sunt hotarari criticabile, de ex. in care Curtea apreciaza interventia unei parti (a unui stat, de obicei) intr-o cauza, fara sa se stie care a fost textul interventiei acelei parti (stat). De ex. cauzele C-392/04 & C-422/04, C-392/04 etc  [J. Komárek, „In the Court(s) We Trust?’ On the need for hierarchy and differentiation in the preliminary ruling procedure”, 32 ELR (2007), 467, la p. 482-3. citat de Michal Bobek („On the Application of European Law in (Not Only) the Courts of the New Member States: ‘Don’t Do as I Say’?” în Catherine Barnard (ed.), Cambridge Yearbook of European of Legal Studies, vol. 10, 2007-2008, Hart Publishing, Oxford şi Porland-Oregon, 2008, 1-34); studiul d-lui M. Bobek va fi publicat in traducerea lui Mihai Banu in RRDC].

4. impartirea cauzelor la CJUE in importante si mai putin importante. Chestiune foarte discutata si discutabila, avand in vedere si precedentul in materie (a dat exemplu, cauza Feryn, C-54/07 despre care in doctrina s-a considerat ca ar fi trebuit tratatata drept „importanta”).

A invitat participantii la conferinta prof. univ. dr. Valerius Ciuca, judecator la Tribunalul Uniunii Europene organizata in data de 12 februarie 2010, de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Radulescu”, cu tema Realizarile Tribunalului Uniunii Europene in primele doua decenii de functionare si perspectivele acestei instanţe.

jud. Roxana Maria LACATUSU, Judecatoria sectorului 4 a prezentat rezultatele chestionarului privind statutul magistratilor – detasarea la alte institutii, reglementarea remunerarii, aplicarea unui cod deontologic si raspunderea magistratilor.

Chestionarul a fost adresat judecatorilor europeni si americani.

REF. detasarea in alte institutii

Austria – nu, numiri temporare la Ministerul Justitiei sau la institutii europene.

Marea Britanie – nu, separarea puterilor in stat fiind un element cheie al Constitutitiei, o persoana numita judecator va fi  intotdeauna judecator, daca vrea sa plece la MJ trebuie sa-si dea demisia.

SUA – demisie, daca vrea in alte institutii.

Italia- da, exista posibilitatea detasarii, se prevede un numar limitat (200-10.000), dar trebuie numiti in organe judiciare. Magistratii sunt numiti in autoritati publice ce nu au legatura cu functia de magistrat.

Cehia –da, e posibila la MJ ori la Academia de Justitie cu pastrarea tuturor drepturilor cuvenite judecatorilor.

REF. daca exista posibilitatea numirii la BEC si ONRC

Canada – situatia difera in functie de stat, judecatorii pot fi numiti sau nu la conducerea BEC.

SUA – un judecator din Louisiana, nu, doar daca chestiunea devine controversata pot interveni cu o parere sau o opinie. In Pennsylvania – judecatorii pot fi numiti in BEC (alegeri).

Franta, Spani, Italia, Grecia, Albania – pot fi numiti.

Germania, Austria, Marea Britanie, Turcia, Bosnia, Portugalia – judecatorii nu pot fi numiti sa desfasoare alte activititati decat cele judiciare. In Germania, de exemplu, judecatorul poate opera intr-un club de noapte sau poate fi agent de asigurari. In Italia, judecatorii nu prididesc cu tot felul de activitati altele decat cele judiciare.

REF. regelmentarile legale privind raspundera civila a judecatorilor si procurorilor

Toti judecatorii si procurorii intervievati au spus ca raspunderea civila revine judecatorilor in urma unei actiuni in regres, statul raspunde pentru erori judiciare.

Marea Britanie – judecatrorii nu poarta raspundere civila, au imunitate judiciara.

Dupa o pauza de 10 minute, s-a trecut la discutii.

Au fost prezenti membri care fac parte din Grupul de lucru al CSM care se ocupa de normarea muncii:

– Judecator Lucia UTA, Curtea de Apel Bucuresti, presedinte Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale

– Judecator Mariana FELDIOREANU, vicepresedinte Judecatoria sectorului 4

– Judecator Cristian IONITA, sef Birou Statistica Judiciara, CSM

– Psiholog Marius BABICI.

Cristian Ionita

– a subliniat ca doar CSM are competenta in normarea muncii iar instantele nu pot ele insele sa-si normeze munca.

– foarte multi judecatori se plang de volumul foarte mare de activitate, “nu mai au familie, case”

– calitatea hotararilor e indoielnica, sedintele se desfasoara in conditii neprielnice

– “veneau experti nemti la CSM si spuneau ca munca e multa, judecatorii sunt suficienti (de ex. judecatorii germani solutioneaza mult mai multe dosare decat cei romani)”

-“nicio tara nu a stabilit un volum optim, peste tot sunt experimente, si experimente am incercat si noi”

– “trebui sa avem imaginea finala”

– optim ar insemna ideal

– “am apreciat ca determinarea volumului optim sa se transforme, la final, intr-o cifra – un numar fix de dosare de genul pe care le judeca in mod constant instanta respectiva. Acest algoritm e o chestiune matematica, e compus din elemente variabile (numar de dosare, ponderea unui anumit tip de obiecte intr-o instanta din totalul instantelor, gradele de complexitate, numarul de judecatori)  si fixe (timpul de lucru intr-un an de lucru, 8x cate zile munceste un judecator pe an, timpul optim pentru solutionarea unui dosar)”

– ref. operatiunile de masurare in care sunt angrenate unele instante, s-a solicitat sa se determine timpul dar nu de cel acum, cand sedintele sunt aglomerate, ci cat le-ar lua judecatorilor daca nu ar avea atat de multe dosare ca si acum

– aplicatia Ecris 4 incearca sa determine gradul pe fiecare dosar (conform hotararii CSM, in functie de numarul partilor, numarul obiectelor secundare si se va face o medie). Acest program tinde sa se prelungeasca din cauza acestor masuratori, au fost identificate 1000 de obiecte.

Mariana Feldioreanu

– trebuie avute in vedere uneltele existente, respectiv Ecris 3 (Ecris 4 nu va putea fi disponibil anul acesta), o schema de personal fixa care nu poate fi sporita iar complexitatea a fost stabilita ca urmare a unui program prealabil, este rezultatul unei munci de 2 ani

– despre modul de calcul al formulei (3960 pe 44 de saptamani din 52) este rezonabil ca si perioada de lucru. Ecris 3 are inregistrate 4 milioane de dosare. S-a facut un studiu pe 50.000 de dosare si s-a constatat ca se inregistreaza o complexitate medie cam de 6. S-a considerat ca 15 dosare de complexitate medie pe sedinta sunt rezonabile. Consecinta a fost ca primul termen s-a dus foarte departe. “Sunt niste criterii imperfecte dar care pot functiona.”

Cristian Ionita

– a subliniat sa nu se faca vreo confuzie intre masuratoari si acest program de 3960, stabilit sa functioneze provizoriu.

Costel Galca, avocat

– este interesat daca se incearca o normare pe actuala procedura intrucat gradul de complexitate tine de procedurile greoaie

– “asteptam legea de implementare a Codului de procedura civila, astfel incat munca dumneavoastra nu se va mai reflecta in viitor. Daca procedura orala se va transforma intr-o procedura scrisa, vom avea diferente foarte mari.”

Mariana Feldioreanu

– “incercam sa determinam timpul optim alocat unui dosar”.

Octavia Spineanu Matei, judecator Inalta Curte de Casatie si Justitie

– intreaba daca nu s-a putut discloca un anumit numar de judecatori, “decat daca se face printre picaturi…”

Cristian Ionita

– e imposibil sa fie scosi din activitatea instantelor un numar mare de judecatori, solutia a fost “sa fie voluntari…, nu se ofera…”.

Magda Petre, judecator Curtea de Apel Bucuresti, ectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale

– “aceste criterii stufoase presupun timp indelungat”

– “am prins si perioada cand repartizam manual dosarele, nu greseam foarte mult, nu ne plangeam”

– propune, pentru a iesi dintr-o situatie de blocaj, niste criterii mai simple intrucat “tot noi raspundem pentru orice punct si orice virgula”.

Lucia Uta

– “de aceea facem masuratorile”

– la CSM au fost proiecte pilot de degrevare a judecatorilor si preluare de catre grefieri insa proiectul s-a blocat din cauza lipsei de personal.

Magda Petre

– instantele de fond sunt cele mai afectate

– anual s-au facut statistici in care se facea o medie pe tara, fara sa se ia in calcul dinamica legislativa si ca a crescut volumul de cauze. Acest criteriu a fost un fals indicator, media a crescut in fiecare an.

– schemele de personal nu au avut acel dinamism, “am constatat ca volumul a crescut si aici am ajuns in conditiile in care cauzele sunt din ce in ce mai complexe.”

Marius Babici

– ref. metodologia de lucru, “s-au facut chestionare privind timpii alocati pentru studiu, deliberare, redactare. Am constituit o baterie de teste psihologice. Saptamana a fost impartita in zi de sedinta si zi de birou. Concluziile – nivelul ridicat de solicitare iar principalele cauze ar fi repartizarea cauzelor fara a tine cont de gradele de complexitate. Sedinta de judecata era incarcata cu foarte multe dosare care aveau un grad de complexitate foarte mare. Printre consecinte se numara diminuarea capacitatii de concentrare, diminuarea stabilitatii emotionale si a autonomiei. Ca si concluzie – asigurarea stabilitatii prin numar maxim de dosare pe sedinta si de o anumita complexitate.”

– utile ar fi sedinte de training care sa vizeze managementul streseului, antrenament al unor abilitati.

Roxana Lacatusu

– la CAB (la Sectia penala) se ia in considerare un grad de complexitate stabilit prin alte criterii decat cele stabilite de CSM. A rezultat o incarcatura pe complet, nu pe judecator, care este mai mica. In continuare, Sectia penala aplica si criteriile din hotararea CSM si cele stabilie de Colegiul de Conducere.

– “colegii mei in materia penala au aflat si s-au intrebat cum e posibil.”

Lucia Uta

– am avut discutii, hotararea CSM e obligatorie. Am constatat, vin de la Sectia de Litigii de Munca, „ajungem la situatii aberante”

– masuratorile facute de CAB “sunt suplimentare, poate ajutam CSM”.

Mariana Feldioreanu

– toate masuratorile se discuta: sunt discutii pe obiectele secundare

– sunt mai multe incercari de a vedea ce rezultate se obtin.

Lucia Uta

– daca un dosar are complexitate 9 la fond, se mentine si in apel si in recurs.

Octavia Spineanu Matei

– “cred ca se intampla acum, ca discutam, suntem determinati de faptul ca avem o incarcatura aberanta”

– in 2004, s-a dat o statistica gresita de CSM, se calculase numarul de dosare intrate prin impartire la numarul de judecatori. “Parea ca suntem la fel de incarcati ca si cei din Germania, paream ineficienti.”

– strainilor, cand aud de sedinte cu 60 de dosare la Inalta Curte, nu le vine sa creada, “parem necredibili”

– “am ajuns sa cerem ingaduinta avocatilor, a partilor, ca sunt dosare 7-8 amanate de complet, restul nou intrate”

– “sunt suparata ca Inalta Curte nu e prinsa in proeict”.

Dragos Calin

– supraincarcare este si in Franta, Spania (de exemplu, in Spania sunt 4000 de judecatori la 40 milioane de locuitori)

– nu se foloseste medierea suficient

– Franta si Olanda desfiinteaza din instante.

Octavia Spineanu Matei

– “sa convingem oamenii sa apeleze la mediere”.

Dragos Calin

– “sunt state in care medierea e obligatorie (exemplu: Slovenia)”

– in Romania, partea nu are incredere in mediator, merge la avocat.

Costel Gilca

– propune ca “pe complexitate scazuta sa nu se vina la judecator (pentru un avertisment m-au judecat 4 oameni)”.

Dragos Calin

– “omul nu are incredere decat in judecator”.

Mariana Feldioreanu

– “e mai ieftin sa te judeci in instanta la partaj, de exemplu”.

Roxana Lacatusu

– intreaba daca la complexitatea gradelor s-a avut in vedere timpul de solutionare.

Cristian Ionita

– pe zi de lucru, s-au avut in vedere efectiv 6 ore

– masurand fiecare dosar in parte, se poate determina cate dosare intra in timpul celor 1200 de ore ale judecatorului

– “ce ne intereseaza e cat dureaza trecand prin cele usoare, medii si grele.”

Mariana Feldioreanu

– complexitatea e stabilita la nivelul anului 2006, completata anul trecut iar acel proiect s-a terminat

– s-a mers pe ideea stabilirii timpului.

Cristian Ionita

– “CSM a zis ca trebuie sa ne apropiem de 3960 de dosare”

– instantele care nu se apropie nu sunt afectate.

Marius Babici

– peste 40 de ore erau alocate in perioada vacantei.

Lucia Uta

– acest program reflecta diferentele de volum de munca.

Octavia Spineanu Matei

– “am avut 30-40 de dosare noi intrate, sunt dosare de recurs, foarte grele”.

Costel Gilca

– intreaba in ce stadiu este proiectul

Cristian Ionita

– “am demarat si ne vom replia” daca se va adopta Codul de procedura civila

– “suntem in faza de masuratoare efectiva, urmeaza determinarea algoritmului, crearea unei aplicatii care sa extraga din fiecare dosar din ecris.”

Dupa 3 ore de discutii, evenimentul s-a incheiat. Probabil si din cauza frigului din sala, de fapt  a vantului, cum spunea o judecatoare cu paltonul strans.

Pentru Juridice.ro, Alina Matei

A se vedea si Normarea muncii judecatorilor. Discutiile din CSM. Punctul de vedere al CSM


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.