ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Revista de note şi studii juridice (RNSJ)
Condiţii de publicareDespre revistă
 
JURIDICE
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Pasi catre managementul calitatii in sistemul de Justitie din Romania. Rezultatele unui proiect pilot de evaluare externa a activitatii judecatorilor
05.02.2010 | JURIDICE.ro, Alexandrina RADULESCU


Aşa cum se arată în Raportul Grupului de lucru al Reţelei Consiliilor Judiciare Europene privind Managementul Calităţii, calitatea nu poate fi experimentată într-o instanţă decât în legătură cu aşteptările utilizatorilor şi a altor persoane interesate. “Atunci când organizaţia ce furnizează produsul sau serviciul este un serviciu public, utilizatorii şi persoanele interesate sunt cetăţenii. Un cetăţean poate fi utilizatorul unui anumit serviciu şi fiecare cetăţean este, spre exemplu, plătitor de taxe, deci o persoană interesată de serviciile oferite”.

Rezultatul lanţului de activităţi profesionale realizate de toţi membrii unei instanţe – felul în care este percepută funcţionarea diferitelor sectoare destinate publicului, modul în care este organizată informaţia cu privire la procesele aflate pe rol, jurisprudenţa, etc. – este determinat de nivelul de interes pe care preşedinţii de instanţe îl arată faţă de ceea ce nemulţumeşte publicul în funcţionarea unei instanţe, precum şi de implicarea lor în corectarea situaţiilor care pot afecta funcţionarea instanţei şi percepţia publică despre aceasta.

În ultimul deceniu al secolului trecut, în ţările din vestul şi nordul Europei cetăţenii şi societatea civilă au formulat cereri diverse cu privire la serviciile furnizate de sistemul judiciar. Acestă atenţie crescută din partea societăţii şi a cetăţenilor faţă de funcţionarea instanţelor a dus la considerarea atitudinii şi a comportamentului judecătorilor şi procurorilor ca elemente ale calităţii sistemului de justiţie. Subiecte precum imparţialitatea şi integritatea, unitatea practicii judiciare, calificarea profesională, oportunitatea şi claritatea deciziilor, precum şi buna comunicare cu utilizatorul justiţiei sunt importante în acest context. În Olanda, de exemplu, instruirea şi evaluarea colegilor (peer review) sunt iniţiative utilizate în strategia de asigurare a calităţii pentru a îmbunătăţi performanţa judecătorilor şi a procurilor. În cadrul acestei evaluări judecătorii discută comportamentul lor profesional în audieri cu alţi judecători, dar şi cu un expert extern. Această iniţiativă are în vedere şi favorizarea unei atmosfere deschise în instanţe.

Pe lângă calitatea profesională a judecătorilor şi a procurorilor, calitatea obiectivelor de organizare, a strategiei, a proceselor, a aspectelor materiale, a personalului şi cooperarea cu magistraţii pentru asigurarea calităţii în instanţe constituie o consecinţe ale redefinirii scopurilor şi a instrumentelor de calitate destinate instanţelor. Gestionarea reclamaţiilor, auto-evaluarea funcţionării organizaţiei, precum şi evaluarea făcută de persoanele din exterior interesate de bunul mers al instanţelor reprezintă partea de feed-back a instanţei, dar şi a sistemului de justiţie. Acestea sunt în acelaşi timp şi instrumentele raţionale prin care lumea exterioară poate observa calitatea, ca o condiţie a asumării acesteia. Procedura privind reclamaţiile, de exemplu, ar trebui să aibă ca rezultat posibilitatea ca justiţiabilii să-şi poată înainta reclamaţiile şi ca aceste reclamaţii să ducă într-adevăr la îmbunătăţirea organizaţiei.

Astăzi, în tot mai multe state din Europa preocuparea pentru calitatea sistemelor judiciare primeşte din ce în ce mai multă atenţie: Grupul de lucru din cadrul Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare privind Managementul calităţii are o nouă tema pentru anul 2010, şi anume accesul la justiţie.

I. Evaluarea externă ca mijloc de imbunătăţire a imaginii sistemului de justiţie

În ultimii ani sistemul judiciar românesc a făcut eforturi importante pentru a stabili standarde pentru profesia de judecător. Discuţiile îndelungi, dar deosebit de valoroase purtate de judecătorii de la diferitele grade de jurisdicţie au stat la baza elaborării în anul 2006 a Profilului magistratului din România şi, mai apoi, a Ghidului de evaluare a magistratului pentru criteriile: eficienţă, integritate, calitate şi pregătire profesională continuă.

Prin intermediul legislaţiei secundare şi a unui ghid, Consiliul Superior al Magistraturii a orientat, în urmă cu trei ani, procesul de evaluare individuală a magistraţilor către atingerea scopului principal al evaluării, anume îmbunătăţirea activităţii magistraţilor. Această singură pârghie de evaluare aplicabilă judecătorilor se dovedeşte a fi insuficientă pentru atingerea acestui scop. În mod natural, o îmbunătăţire a activităţii magistraţilor ar fi trebuit să fie regăsită în nivelul de percepţie al utilizatorilor şi al societăţii în general. Ori, în ultimii ani, în România încrederea publicului în justiţie a scăzut constant.

Una din cauzele acestui fenomen, ieşită cu uşurinţă la iveală în ultimii doi ani, este aceea că sistemul judiciar românesc a primit evaluări externe fără să fie pregătit pentru acest lucru. Mass-media s-a dovedit cea mai interesată de explorarea fără margini a acestui teritoriu lăsat liber chiar de sistemul de justiţie. Aceste evaluări au îmbrăcat forma unor subiecte controversate de presă, care îşi propuneau să pună la îndoială conduita unor magistraţi. Acestor atacuri din afară nu i s-au putut opune ca răspuns decât apărări contextuale din interior, prin intermediul magistraţilor. Acesta este un exerciţiu important al democraţiei, aparent incomod pentru magistraţi, dar valoros pentru societate.

Refuzul sistemului însuşi de a explora acest teritoriu al evăluarii din afară a sistemului de justiţie a îngustat forţa de apărare a imaginii magistraţilor. Simplele reacţii la atacurile mediatice s-au dovedit, de asemenea, ineficiente. În mare parte, credibilitatea scăzută a sistemului judiciar s-a datorat articolelor şi reportajelor denigratoare din mass media. Chiar dacă în cea mai mare parte Consiliul Superior al Magistraturii a apărat reputaţia judecatorilor, dovedind lipsa de adevăr din multe acuzaţii apărute în mass-media, acestea au fost creatoare de imagine negativă.

Este incontestabil că sistemul românesc de justiţie nu se poate sustrage unei evaluări din afară. Până acum judecătorii au permis ca aceste judecăţi să aibă loc doar la iniţiativa altora, după criterii conjuncturale, aliniate diferitelor interese. Sistemul de justiţie nu va avea niciodată destule argumente pentru apărarea credibilităţii instanţelor româneşti şi a actului de justiţie dacă nu creează un sistem transparent, obiectiv de evaluare externă.

Evaluările externe cu privire la acţiunile concrete ale conducătorilor şi la comportamentul judecătorilor dintr-o instanţă se constituie în repere corecte cu privire la credibilitatea instanţei şi a sistemului de justiţie, dar pentru aceasta ele trebuie realizate şi puse la îndemâna societăţii şi a celor interesaţi.

O apărare reală a imaginii sistemului românesc de justiţie presupune ca obiectivele de calitate asumate şi apărate public de magistraţi să se ancoreze şi să se dezvolte în legătură cu aşteptările utilizatorilor serviciului de justiţie, ale cetăţenilor şi ale societăţii.

În urma acestei caracterizări a problemelor de azi din sistemul de justiţie a ieşit la iveală nevoia de a încerca şi alte metode, mai cu seamă din perspectiva utilizării instrumentelor de evaluare calitativă a activităţii magistraţilor, pentru a face ca instanţele să reacţioneze mai bine, mai eficient la nevoile utilizatorilor. La acest moment instanţele sunt pregătite să înveţe să măsoare în mod formal nivelul de mulţumire al persoanelor interesate de calitatea serviciului judiciar şi trebuie să facă acest lucru cel puţin pentru a fi siguri că eforturile judecătorilor din instanţe sunt corect orientate către creşterea calităţii.

II. Descrierea proiectului şi a rezultatelor lui

Programul pe care îl voi prezenta poate fi un exemplu de bună intenţie a judecătorilor de a deschide o nouă poartă către societate dar şi către o nouă viziune cu privire la nevoia actuală de dezvoltare profesională. Participanţii sunt judecători clujeni, membrii ai Asociaţiei Magistraţilor din România – Filiala Cluj şi avocaţi din Baroul Cluj. Acest program nu s-ar fi putut realiza fără sprijinul Seminarului Pro Etica al Universităţii Babeş Bolyai care a găzduit întâlnirile şi asigurat medierea dintre judecători şi avocaţi.

De ce judecătorii au invitat în acest program doar avocaţi? Poate fi o întrebare legitimă atâta timp cât, aşa cum am arătat în partea de început a lucrării, aceste aprecieri de calitate trebuie să fie rezultatul percepţiei tuturor utilizatorilor unei instanţe.

Această alegere s-a datorat atingerii următoarelor obiective:

a) S-a dorit ca primul feedback extern asupra performanţelor judecătorilor să fie luat de la profesioniştii cei mai apropiaţi de viata instanţelor. Avocatul este persoana cu care judecătorul cazului ar trebui să interacţioneze cel mai uşor din perspectiva utilizării limbajului profesional, a parteneriatului pe care trebuie să îl aibă pe durata soluţionării unui caz. Astfel, programul îşi propune ca rezultat o mai bună înţelegere a rolurilor şi a aşteptărilor fiecărei categorii profesionale. Un argument care a întărit această alegere a fost acela că avocaţii din Baroul Cluj cunosc judecătorii instanţelor evaluate pentru că au participat de mai multe ori la şedinţele acestora, acest lucru reprezentând o cerinţă pentru aprecierea nominală a judecătorilor.

b) Ne propunem o îmbunătăţire a percepţiei asupra muncii judecătorului aşa încât cu acest program ne-am concentrat atenţia asupra primei verigi din lanţul comunicării externe a unei instanţe (relaţia judecător – avocat). Dacă privim procesele din instanţă din punct de vedere al rolurilor comunicaţionale putem spune că avocatul reprezintă “cureaua de transmisie” între instanţă şi părţile implicate într-un proces. Din această perspectivă putem spune că avocatul cauzei poate influenţa chiar decisiv felul în care este percepută instanţa de către litiganţi.

Cele doua categorii profesionale au fost reprezentate de câte 10 judecători şi 10 avocaţi în cadrul unui focus-grup care a elaborat şi dezbătut cele 31 de afirmaţii care priveau conduitele profesionale publice ale judecătorilor.

Cele două sesiuni de dezbateri au avut loc in lunile ianuarie şi februarie 2009, fost moderate de Conf. Dr. Ion Copoeru de la Universitatea Babeş-Bolyai. Participanţii la focus grup au căzut de acord ca aceste evaluări de percepţie trebuie să să fie făcute cu privire la un judecător şi nu la un grup, pentru că feedback-ul în acest caz poate folosi în parte judecătorilor. Din totalul de 32 de judecători de la Judecătoria Cluj Napoca doar 17 au dorit să primească rezultatul evaluării de percepţie, aceştia fiind interesaţi mai ales de punctele critice pe care profesioniştii din afara instanţei le percep în legătură ca activitatea judecătorilor.

În data de 27 martie 2009 au fost distribuite 400 de chestionare la 200 de avocaţi din Baroul Cluj şi fiecare avocat a completat două chestionare cu acelaşi conţinut de afirmaţii. Diferenţa dintre cele două a constat în faptul că pentru primul chestionar (varianta A), respondentul trebuia să nominalizeze judecătorul pe care îl apreciază cel mai mult, iar pentru cel de al doilea chestionar (varianta B) pe judecătorul pe care îl apreciază cel mai puţin.

Au fost utilizate patru variante de răspuns pentru fiecare afirmaţie/item: întotdeauna (I); aproape întotdeauna (AI); aproape niciodată (AN); niciodată (N).

S-au întors completate în aceeaşi zi un număr de 361 chestionare şi au fost validate astfel:
– 216 chestionare pentru Judecătoria Cluj-Napoca
– 99 chestionare pentru Tribunalul Cluj
– 9 chestionare pentru Tribunalul Comercial Cluj

Au fost invalidate 27 de chestionare.

Au fost aleşi de către avocaţi pentru a fi apreciaţi astfel:

La Judecătoria Cluj-Napoca: 28 de judecători (din totalul de 32) din care 10 judecători au primit aprecieri de percepţie A; 7 judecători au primit aprecieri de percepţie B; 11 judecători au primit aprecieri de percepţie A şi B.

La Tribunalul Cluj: 25 de judecători (din totalul de 29); 16 judecători au primit aprecieri de percepţie A; 4 judecători au primit aprecieri de percepţie B; 5 judecători au primit aprecieri de percepţie A şi B.

La Tribunalul Comercial Cluj: 5 judecători (din totalul de 6); 2 judecători au primit aprecieri de percepţie A; 2 judecători au primit aprecieri de percepţie B; un judecător a primit aprecieri de percepţie A şi B .

Categoria cea mai exigentă în aprecieri asupra activităţii judecătorilor o înregistrează avocaţii cu experienţă între 7 şi 15 ani, secondaţi de cei cu experienţa cea mai mică, iar cei care au dat cele mai multe aprecieri pozitive sunt avocaţii cu cea mai mare experienţă.

Interpretarea acestor date se grupează în patru categorii de apreciere şi anume: expertiza judecătorilor, eficienţa judecătorilor, aparenţa de imparţialitate a judecătorilor, competenţa de comunicare a judecătorilor.

>> continuare

jud. Alexandrina RADULESCU
membru CSM

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Pasi catre managementul calitatii in sistemul de Justitie din Romania. Rezultatele unui proiect pilot de evaluare externa a activitatii judecatorilor”

  1. prahoveanca spune:

    Interesant!Si corect!Da,acestea sunt raspunsurile! Ca judecator trebuie sa stii sa comunici si sa stii sa-ti respecti interlocutorii!Dar atunci cand stai rasturnat pe scaunul de magistrat sfidandu-i pe cei din sala, dispunand masuri dupa bunul plac, profitand de puterea ta desi de-abia ai invatat cum te cheama, fara sa-ti pese de impresia cu care cetateanul pleaca din sala de judecata,de varsta si de stresul partilor dar si de munca avocatilor, cum sa mai crezi ca faci bine sistemului?Multi sunt insa prea plini de ei ca sa se recunoasca macar intre judecatorii „rai”, cei de la punctul „B” la care se refera studiul si chiar daca se recunosc, cred cu tarie ca aroganta lor demonstreaza impartialitatea lor si ca, umilirea partilor dar si a avocatilor constituie reteta sigura de succes in cariera!In opinia mea, C.S.M. ar trebui sa introduca obligatoriu in metodologia de apreciere si acordare a calificativelor magistratilor,printre altele , expertiza externa despre care vorbeste d-na Radulescu! Macar asa cei in cauza ar deveni constienti de faptul ca atitudinea lor …conteaza!Si in acest fel acei magistrati care se cred mici Dumnezei nu ar mai putea sa le strice reputatia adevartilor judecatori, cei care muncesc din greu straduindu-se sa tina sus steagul acestei profesii.Sa nu ma intelegeti gresit!Respect mult munca judecatorilor precum si pe multi din cei care o fac insa unii chiar nu merita acel scaun si sarcina C.S.M.-ului principala ar fi sa se ocupe de acestia din urma,sa-i identifice, sa-i invete modestia si respectul dar si stiinta de a transmite un mesaj corect publicului!Sigur in aceasta privinta sunt multe de spus! Ma limitez insa la observatiile anterioare sperand ca acest studiu sa fie citit si inteles corect de toti cei carora li se adreseaza!

  2. piti spune:

    Nu cunosc structura chestionarului si nici obiectivul ori managementul Survey-ului (daca asa ceva s-a dorit a fi).
    Ce pot eu sa spun, este ca in calitatea avuta de reprezentant national pentru serviciile de eGuvernare pe langa Comisia Europeana (DIGIT), am pus concluzii la un prim set de chestionare cu informatii colectate din mediul juridic national pentru programul eJustice. Studiul este condus de Deloitte -Belgia, continua si in prezent, ca de altfel si implicarea mea, iar scopul este de a colecta informatii pertinente si impartiale calate pe un set criterial de buna calitate, pentru fiecare modul al Survey-uli.
    In calitate de repondent dar si de expert pe langa Comisie (la Directoratul IT -DIGIT) pe linia implementarii serviciilor electronice -inclusiv in mediu de justitie-trebuie sa arat ca raportul intermediar este extrem de descurajant pentru mentalitatea din mediul juridic RO, transparenta si CALITATEA acestuia. Cel mai criticat aspect a fost acela ca sistemul de justitie din RO, NU beneficiaza de sistem de feed-back real si coerent, NU este dispus in a accepta corectiile calitative necesare (inclusiv prin facilitatile neutre ale tehnologiei electronice/digitale) si mai ales este refractar la un audit periodic independent, urmat de o certificare europeana a functionarii institutiilor sale.
    Nu intrebari de genul „Cum percepeti Judecatorul de la instanta X, cu varianatele Bun/ Rau sau Capabil/Incapabil”, pentru ca se pare ca s-a alunecat spre un studiu psihologic cu obiectiv relational intre subiecti si repondenti (cu totii din grupul major specializat -cu pregatire juridica) si care posibil sa fi intrat in mod repetititv in raporturi juridice directe in cadrul cauzelor judecate.
    Ce ar putea rasunde de exemplu un avocat care a „aranjat” mai mute cauze cu judecatorul – pana la momentul raspunsurilor- dar ulterior a fost surprins si anchetat pentru infranctiunea de dare de mita?
    Ce ar putea raspunde Avocatii despre judecatorul Aradean arestat si pe care acesta i-a ajutat de-a lungul timpului?
    Dar cum ar raspunde avocatii spre exemplu la initiativa instalarii in instanta a unui dispozitiv de 10.000 de USD care identifica declaratiile mincinoase prin analiza undelor vocale??
    Dar daca la acest dispozitiv ar fi OBLIGATI TOTI MEMBRII INSTANTEI SA DECLARE LA DESCHIDEREA SEDINTEI DE JUDECATA CA NU AU INTERES IN CAUZELE DIN ZIUA RESPECTIVA? Iar aceasta sa fie prevazuta in toate C.Proc. sub sanctiunea nulitatii?
    Doar ca Dl.Ministru, CSM, ICCJ, dar si alte bresle NU CONSIMT LA ACESTA?
    De ce oare? De ce nu sunt certificate/acreditate din punct de vederea al calitatii – in mod independent- nici pana acum Instantele RO? Si nici nu s-a prevazut asa ceva.
    Fluxuri administrative haotice, coliziuni procedurale la tot pasul, Decizii ale CSM ce nu se respecta (a se vedea Numarul Unic National, ori consemnarea in clar a numelor judecatorilor in Sentinte/Decizii/Hotarari) toate acestea am fost nevoit a le avea in vedere la sinteza prezentata reprez. MCV in RO.
    Din pacate mai toate aceste neconformaitati au un suport si o motivatie ascunsa ce se regaseste in interiorul institutiilor de Justitiei din RO.
    Pot sa va marturisesc ca prin trecerea Doamnei Comisar Reding -de la Socieatea Informationala la portofoliul Justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie si cu care am conlucrat direct, digitalizarea activitatii de Justitie va avea un ritm mult mai alert.
    Pentru ca am fost intrebat la Comisie si intre si pe orabilii membrii ai institutiilor juridice din RO, de ce spre exemplu in Justitie NU SE FOLOSESTE SEMNATURA ELECTRONICA IN ACTELE PROCEDURALE SI PE DOCUMENTELE INTERNE ADMINISTRATIVE?

    Legea nr. 455/ 2001 este…de aproape 10 ANI!!!
    CUI II ESTE FRICA DE TRASABILITATEA ELECTRONICA?? Si de CE??
    Am aflat din pacate si rasunsurile.
    ..si acesta este doar un marunt exemplu!
    La CSM, nu trebuia sa existe o ENORMA dezbatere daca apare pe incheierea instantei numele membrilor completului, ci trebuia introdusa obligativitatea utilizarii Certificatului Digital Calificat in forma ce permite vizualizarea numelui utilizatorului pe documentul ce este accesat.
    F.F Simplu!
    Ideea este: SE VREA?? Rasunsul va invit sa-l aflati singuri.

    Cu scuzele de rigoare pentru timpul rapit…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate