Fără a ascunde faptul că, poate și sub influența unor frământări proprii generate de experiența personală care, cu siguranță, cândva, vor trece pragul tăcerii precaute spre scena cunoașterii publice, mai ales pentru istorie, m-am încumetat să evoc în rândurile de mai jos, „prin ricoșeu francez”, un fenomen care este prezent și la noi, desigur, cu păstrarea proporțiilor necesare! Este vorba, mai precis, de acele denunțuri publice-manevră și, mai ales, de așa-zisele „procese-căluș” declanșate artificial și țintit spre a pune frâne… Citește mai mult„Denunțurile-manevră” și „procesele-căluș” în ecuația dintre drept și știință

”Există o tragedie care a început la începutul vremurilor și care încă nu a ajuns la sfârșit. O tragedie misterioasă și înspăimântătoare, ai cărei spectatori sunt puțini, chiar și printre creștini. Are numai trei mari teatre: Empireul, Pământul și Hăul. Are numai trei protagoniști: Dumnezeu, Satana, Omul. Are, ca toate tragediile, cinci acte. Actul Întâi: Satana se răzvrătește împotriva Creatorului. Actul al Doilea: Satana este învins și azvârlit în Hău. Actul al Treilea: Satana, pentru a se răzbuna, îl seduce… Citește mai multSub semnul curcubeului, sub semnul mândriei

Un (posibil) proiect juridic național În manualele de introducere în studiul dreptului (la noi denumite pretențios și „teorii generale”) jurisprudența e definită de obicei, din motive de accesibilitate și comoditate, ca fiind ansamblul hotărârilor pronunțate de jurisdicții și i se acordă, printre izvoarele dreptului, locul unei simple „autorități”. Această perspectivă minimală prezintă însă inconvenientul de a asimila justiția cu jurisprudența; aceasta din urmă nu ar fi altceva decât suma practicilor judecătorilor și forța sa s-ar confunda cu independența autorității judecătorești… Citește mai multReviriment jurisprudențial și schimbări doctrinare. Spre o teorie concretă a izvoarelor dreptului românesc de azi

După ce la 23 iunie 2021, într-o fază preliminară, Curtea de Casație a Franței a studiat condamnările celor 16 „decroșori de portrete” ale președintelui Emmanuel Macron, stabilite în mod definitiv, după judecățile în fond și apel, la 22 septembrie a.c. aceeași instanță supremă urmează a se pronunța asupra recursului declarat de preveniți. Dincolo de interesul juridic deosebit al cauzei constând, în principal, în a statua dacă alertarea asupra urgenței climatice reprezintă o situație de stare de necesitate care înlătură caracterul… Citește mai multProces politic ori protest democratic, sau despre o nouă dilemă legalitate-legitimitate

Mai mult ignorat ca avocat și mai ales prețuit ca director al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române am participat, zilele trecute, efectiv la o aniversare a profesiei și oficial, ca invitat, la congresul anual al avocaților, prilej cu care îmi permit să-mi exprim un punct de vedere asupra unora dintre frământările actuale ale „meseriei” și a destinului al avocatului. Dincolo de pasagerele, accidentalele și străveziile rezonanțe ale unei refulări punctuale apar la suprafață străvechi dileme ale profesiei, încercări… Citește mai mult„Apărarea apărării” ca apărare a persoanei și încrederea în trăinicia Baroului