Dintotdeauna în istoria societății justiția, deopotrivă ca valoare și instituție (statală), a avut un rost bine definit și a jucat un rol major în organizarea și desfășurarea raporturilor – individuale și colective – interumane. Astăzi, în vâltoarea (de)mondializării, sub impactul crizelor globale și în contextul reașezărilor europene și internaționale, problemele sale dobândesc noi dimensiuni și semnificații așa încât fac obiectul unor dezbateri profunde și aprinse, precum cele din ultima perioadă, aferente tensiunilor intervenite între jurisdicțiile europene și cele interne –… Citește mai multDespre rostul și rolul justiției într-o lume în mișcare sau (posibile) gânduri la o aniversare

Survenită în atmosfera tensionată generată pe fundalul unor atitudini contradictorii în dialogul jurisdicțiilor, prevestitoare de criză profundă în sfera „statului de drept” la nivel unional-european, aniversarea a trei decenii de la constituirea și de funcționare a Curții Constituționale a României (CCR) [1992–2022] reprezintă prilejul, deopotrivă, al unui bilanț al evoluțiilor de până acum, de reflecție asupra rolului său în garantarea ordinii legale și a mijloacelor cuvenite de asigurare a îndeplinirii lui și, nu în ultimul rând, de prezență în proiectul… Citește mai multNoi provocări ale dialogului jurisprudență-doctrină în cadrul constituționalismului contemporan

Când în urmă cu șapte ani împărtășeam (oficial) ideea profesorului Iosif. R. Urs, președintele Universității „Titu Maiorescu” din București, de a iniția împreună elaborarea și publicarea Enciclopediei Juridice Române (EJR), o amplă lucrare de tip dicționar care să expună într-o formulă specială și unitară noțiunile și conceptele dreptului (român, unional-european și internațional) și, în același timp, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române (ICJ sau Institutul) înțelegea să adauge emblema sa academică acestui mai puțin obișnuit, prin amploarea sa, proiect,… Citește mai multEnciclopedia Juridică Română (EJR) – vol. II și III (literele D – Î). Un veritabil „tratat” de cultură juridică generală

Deși în plan european nașterea dreptului urbanismului e plasată în timp imediat după Primul Război Mondial, putându-se vorbi astfel de o ramură de drept deja centenară, în țara noastră el se configurează în sensul propriu-zis al noțiunii, abia în ultimele trei decenii, adică concomitent cu faza contemporană de evoluție generală a sa. Un atare decalaj se explică mai ales prin rațiuni ținând de contextul istoric al dezvoltării, dar nu se mai justifică prin nimic astăzi, cel puțin pe fondul abordării… Citește mai multDileme noi și metehne vechi în dreptul urbanismului