14,643 citiri

Gheorghe Florea: Legea nr. 51/1995 este într-o cursă contra cronometru cu realitățile sociale și legislative

ESSENTIALS-Gheorghe-FloreaAlina Matei: Mulțumesc, stimate domnule Președinte Gheorghe Florea, pentru că ați acceptat să acordați un interviu cititorilor JURIDICE.ro. Tema Congresului Avocaţilor din acest an a fost Avocatul şi accesul la justiţie. S-a constituit Congresul într-un punct de pornire pentru ca să se întâmple ceea ce se arată în raportul privind activitatea Consiliului UNBR, respectiv barourile și avocații trebuie sa identifice și să pună în aplicare proiecte apte să găsească soluțiile cele mai potrivite pentru a se ajunge, cu suferințe sociale minime, la o nouă mentalitate și o altă disciplină de gândire a accesului la justiție? Sau sunt barouri și avocați cu starturi mai bune, dar și codași?

Gheorghe Florea: Încă de la început vă spun că rostul acestui demers nu a fost acela de a face un clasament al barourilor, ci de a-i implica pe confrați în rezolvarea unor probleme comune, desprinse din centralizarea chestionarelor online și din rapoartele barourilor pe tematica accesului la justiție. Precizez că mă refer acum la problemele comune, întrucât problemelor individuale, care, din păcate,  sunt uneori generalizate, le corespund  soluțiile individuale.

Organizarea Congresului Avocaților 2017 sub tema centrală, ”Avocatul și accesul la justiție”a fost practic o provocare profesională, care rămâne deschisă în continuare. Am reușit, într-adevăr, să ”colectăm”, într-un mod mai organizat, noile probleme care apar tot mai frecvent, dar și idei fundamentate pentru soluționarea acestora. Avem, de la barouri, multe materiale bine structurate, gândite mai riguros. Punându-le cap la cap, vom găsi căi de rezolvare pentru problemele comune care reies din aceste materiale. De asemenea, din astfel de materiale scrise, organizate, se desprind și altfel de concluzii, cum ar fi tendințele de aplicare practică a noii legislații care conține garanțiile accesului la justiție. Trebuie să avem în vedere că lucrurile nu mai sunt ca înainte, în sensul că rezolvi o problemă și o vreme ai liniște. Așa cum se vede din rapoartele barourilor, avocații au semnalat extrem de multe probleme cu privire la accesul la justiție atât în procedurile penale, cât și în cele civile. Este logic că problemele sunt mai multe și apar continuu, deoarece și evoluția legislativă e mult mai rapidă și mult mai complexă. Accesul la justiție este un drept fundamental care a cunoscut o evoluție accelerată în ultima vreme, dată de modificările legislative în plan european, de tehnologizarea instanțelor, de tendințele de impunere a modalităților de soluționare alternativă a litigiilor. Prin urmare, acest drept capătă continuu noi dimensiuni și în consecință apar tot felul de încălcări pe care trebuie să le monitorizăm în mod organizat și să găsim modalități de rezolvare dinamice.

Alina Matei: Congresul Avocaților 2017 a adoptat 7 Hotărâri. În cea mai mare parte se referă la rapoarte și proiecte de bugete. Cum rămâne cu celelalte propuneri? Au fost o sumedenie. Unele sunt chiar de mare actualitate și răscolitoare, precum deposedarea avocaților de telefoane la unele unități de parchet stabilită prin Ordin administrativ, după cum am regăsit și unele propuneri cărora nu le înțeleg demersul precum stoparea detașărilor magistraților români la grefa Curții Europene a Drepturilor Omului. Da, ele se vor trimite Consiliului UNBR din iunie. Adică a fost un Congresul un colector ale problemelor avocaților, dând de lucru Consiliului?

Gheorghe Florea: După cum știți, Congresul Avocaților poate adopta hotărâri numai în conformitate cu atribuțiile sale, stabilite de art. 64. (1) din Legea nr. 51/1995, care în mare parte se referă la rapoarte și bugete. Congresul are obligația să analizeze și să aprobe raportul anual, bugetul anual al Casei de Asigurări a Avocaţilor, bugetul anual al U.N.B.R. şi execuţia bugetară anuală a acestora. Deci, astfel de hotărâri sunt adoptate la fiecare Congres și, ca atare, par majoritare. Tot Congresul are competența de a adopta hotărâri în materia propunerilor legislative privind profesia, modificării statutelor, precum și în materia relațiilor dintre barouri, a perfecţionării pregătirii profesionale şi a deontologiei.

Fac aceste precizări cu privire la competența Congresului de a adopta hotărâri, deoarece constat an de an că aceste competențe nu sunt bine cunoscute ori înțelese de către unii confrați. Congresul nu poate hotărî cu privire la ordinea internă a altor instituții. Desigur, dacă o hotărâre a unei astfel de instituții afectează avocații, UNBR poate adopta o poziție publică sau procedează de la caz la caz. Nu are competență și nici nu are de ce să adopte o hotărâre în Congres, care oricum nu ar putea fi opozabilă acestor instituții.

Așa cum ați observat și dumneavoastră, la Congresul Avocaților mai sunt propuneri, exact de genul celor despre care am spus mai devreme, cărora nu le înțelegeți demersul. Din păcate, persistă o mentalitate potrivit căreia organele de conducere trebuie să rezolve absolut totul, chiar dacă UNBR sau Baroul nu au vreo competență legală să se implice și nici instrumentele necesare. În majoritatea cazurilor, avocatul individual are la îndemână instrumentele legislative pentru soluționarea situației.

Alina Matei: Și pentru că vorbeam adineauri de cum procedează unele parchete, nu pot să nu mă refer la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ privind modificarea Protocolului UNBR-MJ din 2015 prin introducerea ca parte a Protocolului și a Ministerului Public. De ce nu unul separat? De ce s-ar cere Ministerul Public ”introdus în cauză”, ca să vorbim în termeni de procedură civilă?

Gheorghe Florea: Noul Cod de procedură penală reglementează includerea în bugetul Ministerului Public a sumelor necesare asigurării remunerării asistenței judiciare în faza urmăririi penale. Practica a demonstrat că impactul unei astfel de reglementări a fost pur și simplu refuzul ordonanțării la plată a remunerațiilor cuvenite pentru asistența juridică din oficiu, la urmărirea penală de către unii președinți de tribunal. S-a modificat, corespunzător, Legea pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Astfel se explică ”introducerea în cauză” a unei a treia părți, respectiv Ministerul Public. Sperăm ca Ministerul Justiției să abordeze o poziție echilibrată în renegocierea acestui Protocol și chiar dacă, aparent, nu e logic să negociezi cu acuzarea onorariile avocaților în materie de apărare, nu este exclus ca Ministerul Public, în raport de alocarea bugetară de care dispune, să fie atent când este vorba despre asigurarea accesului la justiție prin asigurarea în cuprinsul Protocolului a unor onorarii rezonabile pentru avocați, diferențiate în raport de tipul de prestații profesionale corespunzătoare activităților specifice de urmărire penală. Cel puțin, în Congresul avocaților, Ministerul Public a dat un astfel de semnal! Un protocol ”tripartit” este mai greu de negociat cu Ministerul Justiției, care s-a dovedit și se dovedește consecvent unei soluții atipice, ca și alte instituții din sistemul de justiție să fie introduse în acest ”protocol”!

Alina Matei: Anul trecut în perioada aceasta intra în vigoare Legea privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Legea prevedea ca în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii să fie elaborate și aprobate Statutul CAA și Regulamentul CAA. Având în vedere răspunsul Monitorului Oficial cum că nu se poate publica în Partea I Statutul CAA, așa cum se arată în Raportul privind activitatea CAA (pag. 28), cum se va proceda? Dar până la Monitor, care este stadiul Regulamentului CAA în condițiile în care însăși Comisia Permanentă a constatat că există neînțelegeri între UNBR, prin vicepreședinte, și CAA (pag. 28 din Raport care a fost aprobat de Congres)?

Gheorghe Florea: Congresul a validat legislația secundară de punere în aplicare a noii legislații și a stabilit că ”monitorizarea” eventualelor efecte secundare cu impact negativ se va face și de reprezentanții barourilor care au  exprimat rezerve și care au datoria să ofere și soluții pentru aplicarea corectă a legii! Au existat sincope în comunicare, inclusiv în comunicarea instituțională. Se generează și se întrețin suspiciuni, se alimentează tensiuni. Există chiar și un interes nedezvăluit totdeauna pentru astfel de situații. Este important că unele au fost identificate și, în consecință, credem că nu se mai pot repeta!

Alina Matei: Complexul balnear de la Techirghiol pentru avocați este adus în discuția fiecărui Congres de când a fost dat el în folosință (1 septembrie 2012), precum nicio masă fără pește. Anul acesta despre ce a fost vorba?

Gheorghe Florea: Sunt eforturi de a se construi altfel raporturile dintre avocați și cei aleși să administreze, temporar, treburile conducerii Casei de Asigurări a Avocaților. Transparența decizională bazată pe înlăturarea tuturor conflictelor de interese incomplet dezvăluite naște și va mai naște discuții în legătură cu această investiție. Dacă  dezbaterile sunt corecte, acest lucru este benefic!

Alina Matei: Impresia dumnevoastră după acest Congres care este? Cu aspecte pozitive și negative, vă rog.

Gheorghe Florea: Aspectele pozitive sunt mobilizarea barourilor și implicarea efectivă a mai multor avocați la rezolvarea problemelor ce frământă profesia, prin realizarea de rapoarte și materiale de specialitate extrem de importante în procesul decizional. În ceea ce privește aspectele negative, nu cred că au fost chestiuni importante. Totuși, se simte nevoia schimbării unor mentalități mai conservatoare, care, de altfel, se regăsesc destul de frecvent în lumea justiției. Un exemplu în acest fel ar fi abordarea avocaturii pro bono în contextul accesului la justiție. E greu de abordat acest subiect în contextul frustrărilor pe care le întâmpină avocații din punct de vedere financiar. Însă, pe termen mai lung, aduce beneficii. E vorba de imagine, de credibilitate, de îmbunătățirea relațiilor cu comunitatea. Sunt aspecte esențiale de supraviețuire în ziua de azi. Dacă nu vom face noi avocatura pro bono, o vor face roboții mai curând decât ne așteptăm. Pare imposibil, ceva exagerat, dar știrile ne spun că aceste lucruri se întâmplă deja. Lucrurile se schimbă și avem nevoie de mai multă flexibilitate pentru a ne adapta.

Alina Matei: Deși proaspăt apărută, doctrinarii și practicienii s-au pus pe treabă și au scris articole fundamentate – profesorii Mihai Hotca și Traian Briciu, iar JURIDICE.ro a organizat o conferință dedicată în exclusivitate modificărilor aduse Legii nr. 51/1995 privind organizarea profesiei de avocat, la care ați participat în calitate de speaker. Aşa cum arată acum, Legea nr. 51/1995 răspunde nevoilor actuale ale profesiei, ale avocaţilor, ale organelor de conducere, ale barourilor, ale justiţiabililor?

Gheorghe Florea: Pot să spun că Legea nr. 51/1995 este într-o cursă contra cronometru cu realitățile sociale și legislative, cu care trebuie să țină pasul. Reglementările stabilite prin Legea nr. 25/2017 clarifică aspecte devenite ambigue în tumultul relațiilor generate de noile realități. Este vorba de statutul profesional al avocatului în raporturile cu autoritățile, în special cu autoritatea judecătorească, de clarificarea rolului avocaților de ”parteneri indispensabili ai justiției, ocrotiți de lege, fără a putea fi asimilați funcționarilor publici”. Sunt măsuri menite să garanteze independența avocaților, dar impun acestora și responsabilități sporite.

Pe de altă parte, tehnologia, lupta anti-corupție, lupta împotriva terorismului au pus în pericol confidențialitatea comunicărilor avocat client și știți foarte bine ce eforturi s-au făcut pentru restabilirea acestui principiu prin legea privind organizarea și funcționarea profesiei de avocat.

În acest moment am reușit să actualizăm anumite aspecte ce au pus în dificultate principiul confidențialității comunicărilor avocat-client sau principiul independenței. Dar mâine va apărea altceva. Asta e sigur și nu depinde de noi. Ceea ce putem face este să ne adaptăm constructiv, în favoarea noastră și a justițiabililor, și nu a celor care atacă profesia în luptele dintre puteri. De asemenea, trebuie să cunoaștem tendințele și să acționăm proactiv.

Globalizarea, abordarea comercială a profesiilor liberale, inclusiv la nivelul legislației și a jurisprudenței europene, ne pun permanent în fața unor schimbări, care pot fi bruște. Stabilitatea legislativă a rămas un deziderat nostalgic, însă prin eforturi comune vom putea ține pasul cu schimbările.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.