Integritatea în spaţiul public şi privat – prevenţie şi necesitate în asigurarea încrederii în raporturile sociale

ESSENTIALS-Aida-Rodica-PopaSocietatea românească în prezent se preocupă constructiv în ceea ce priveşte o componentă a eticii, şi anume integritatea în diverse sectoare de activitate.

În consolidarea statului de drept, integritatea individuală se reflectă la nivel global în modul în care au loc raporturile sociale, generând nevoia de a se stabili standarde transparente cu privire la aceasta, în ceea ce priveşte recrutarea în profesii în general, în cele juridice în special, în desfăşurarea activităţii funcţionarilor publici, interacţiunea acestora cu mediul privat, sesizarea unor disfuncţii cu privire la cumulul de funcţii, care atrag incompatibilităţi, proceduri şi modalităţi de prevenire a conflictului de interese şi abuzul în serviciu, nevoia de conformitate, programe şi cursuri speciale de formare, integritatea arbitrilor în arbitraj, a funcţionarilor bancari.

Aşadar, volumul cuprinde pentru prima dată o abordare multidisciplinară în cele două spaţii public şi privat, considerând că între acestea există o convergenţă prin nevoia unor abordări unitare, asupra criteriilor, modalităţilor de lucru, măsurilor de prevenţie, remediilor încălcării normelor care prevăd integritatea la nivelul unei reglementări.

Această lucrare a apărut urmare a unui ciclu de conferinţe ce s-au desfăşurat în cadrul unui proiect iniţiat de reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni şi coorganizat cu Facultatea de Drept Bucureşti, din cadrul Universităţii din Bucureşti şi Societatea de Ştiinţe Juridice şi JURIDICE.ro.

Proiectul a fost orientat spre o abordare diversă a integrităţii în spaţiul public, pornind de la existenţa Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, proiecţiile viitoare asupra profesiei de magistrat, a jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra incriminărilor conflictului de interese şi abuzului în serviciu, iar pe de altă parte care sunt standardele în spaţiul privat, ce reprezintă conceptul de conformitate, conceptul de compliance, care sunt măsurile de prevenţie în companiile private, modul de avertizare, reglementările acestora, impactul asupra procesului de recrutare, a modului de desfăşurare a activităţii sub imperiul reglementărilor Uniunii Europene, dar şi internaţionale, programele de formare.

Autorii s-au preocupat la nivel ştiinţific de a defini conceptele şi a face distincţiile între etică, deontologie, etică juridică, cu aspecte din doctrina europeană, precum şi aspectele specifice domeniilor de activitate.

Domnul Bogdan Dima a făcut o sinteză asupra integrităţii prin prisma jurisprudenţei Curţii Constituţionale din perspectiva conflictului de interese, incompatibilităţi, standardelor instanţei de contencios constituţional, declaraţiile de avere şi interese, noţiunea de funcţionar public, ocuparea sau pierderea mandatului de demnitate parlamentară.

Doamna Rodica Aida Popa s-a preocupat asupra actualei reglementări a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, prin prisma recomandărilor Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, respectiv Avizelor nr. 3, 4, 10, 11, 12, 15, 16, a nevoii a unui altfel de instrument etic decât codul, şi anume o colecţie de principii etice însoţită de bune practici comentate ce a evidenţiat nevoia reformării actualei reglementări, propunând elaborarea unei Carte etice a judecătorilor şi procurorilor structurată pe enunţarea principiilor etice specifice fiecărei funcţii, precum şi a valorilor etice care le guvernează, care interferează cu principiile etice ale altor profesii juridice, respectiv avocaţi, executori, notari, dar şi cu celelalte autorităţi ale statului, legislativă şi executivă şi societatea civilă. Această Cartă etică urmează să fie susţinută de o Colecţie de bune practici etice al cărei conţinut detaliază principiile etice consacrate în Cartă, explicându-le prin comentarii şi cazuri practice, ceea ce permite o actualizare rapidă în funcţie de aspectele concrete care au condus la înţelegeri diferite ale principiului şi soluţiei găsite.

Domnul Cristian Ducu prin studiul său sistematic şi fundamentat analizează conceptul de etică şi deontologie, distincţiile, nevoia instituţionalizării etice, situaţia eticii aplicate în România, etica în contextul programelor universitare şi formării magistraţilor, neajunsurile Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, provocări în etică, infrastructura etică în instanţe şi parchete, consilierul de etică în magistratură şi în administraţia publică.

Domnul Ştefan Deaconu a abordat integritatea arbitrilor, posibile situaţii de conflicte de interese la arbitrii, tipuri de fapte pe care arbitrii le aduc la cunoştinţa părţilor.

Domnul Ianfred Silberstein a tratat integritatea în domeniul bancar, evidenţiind nevoia de a fi respectate reglementările secundare şi terţiare ale Băncii Naţionale a României, ale instituţiilor de credit, raporturile dintre Banca Naţională a României şi celelalte entităţi, din perspectiva respectării eticii, a sancţiunilor care pot fi aplicate.

Domnul Mihai-Adrian Hotca a abordat conceptul de integritate în raport cu relaţiile de serviciu, mai multe infracţiuni de serviciu, respectiv delapidarea, purtarea abuzivă, abuzul în serviciu, folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, conflictul de interese.

Doamna Rodica Aida Popa a evidenţiat aspecte privind individualizarea sancţiunii în vechea şi actuala reglementare a Codului penal, stabilirea sancţiunii în cadrul procedurii de recunoaştere a vinovăţiei, precum şi în procedura simplificată, în cazul infracţiunilor de conflict de interese şi abuz în serviciu, aspecte de jurisprudenţă privind procesul de individualizare a pedepselor pentru fapte comise anterior intrării în vigoare a Codului penal, fiind evidenţiate şi aspectele de lege penală mai favorabilă.

Doamna Maria Maxim a făcut un examen asupra programului de conformitate în mediu privat, evidenţiind aspecte privind departamentul de conformitate sau ofiţerul de conformitate, funcţia de prevenţie şi conştientizare, politici de conformitate, exerciţiul de evaluare a riscurilor de conformitate, programe de training, clauzele de conformitate, funcţia de detecţie, prin canalele de avertizare, raportările anonime, auditurile interne sau externe, funcţia de răspuns – răspunsul organizaţiei în caz de neconformitate.

Domnul Mihai Popa a făcut o analiză asupra politicilor de conformitate şi modul de implementare a acestora ca parte a măsurilor de prevenire, cum se creează şi se adoptă politicile de conformitate, publicarea, care sunt principalele direcţii trasate în companie prin intermediul politicilor de conformitate, guvernanţa corporativă, codurile de etică şi de conduită, implementarea politicilor de conformitate.

Doamna Oana-Raluca Bănăţeanu în studiul său a abordat trainingul şi comunicarea în organizaţie pentru prevenirea riscurilor de conformitate, identificarea nevoilor de trening de conformitate, scopul instruirilor de conformitate, conţinutul training-urilor, identificarea corectă a destinatarilor instruirilor de conformitate, metoda de instruire, trainingul şi comunicarea, evaluarea periodică, un exemplu practic.

Domnul Mihai Acsinte în studiul său a aprofundat aspectele tehnic şi juridice privind sistemele de avertizare etică – whistleblowing, detaliind conceptele şi abordările, obligaţia de a implementa un sistem de avertizare, componentele sistemului de avertizare, fiabilitatea şi performanţa sistemului de avertizare.

Lucrarea conţine, pe lângă valoroasele contribuţii ale autorilor, şi extrase din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind integritatea.

O altă noutate a volumului este editarea sa trilingvă în engleză, franceză şi germană, ceea ce îi conferă multiculturalitate şi deschidere către spaţiul european şi internaţional reflectând preocupări ale specialiştilor din România asupra conceptului de integritate.

Judecător Rodica Aida Popa