Autori: prof. univ. dr. Lucian Săuleanu, avocat Dragoș Nicu
Ministerul Finanțelor Publice a postat la data de 07.08.2017 Proiectul Ordonanței privind modificarea Codului fiscal și Nota de fundamentare în care la articolul 60 (contribuabilii scutiți de la plata impozitului pe venit), se introduce un nou punct cu următorul cuprins:
„5. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor precum și din activități independente din exercitarea profesiei de medic, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului finanțelor publice.”
Așadar, se urmărește instituirea unui regim fiscal favorabil medicilor inclusiv pentru veniturile realizate de aceștia din activitățile independente.
Fără a fi înțeles greșit și nu cu scopul de a leza interesele medicilor, cred că avocații ar trebui să aibă un punct de vedere față de această propunere, care, în esență, creează o discriminare în rândul celor care realizează venituri din profesii liberale, în condițiile în care Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1/2016 la pct. 6.8 enumeră ca făcând parte din această categorie: medicii, avocații, notarii publici, executorii judecătorești, experții contabili, arhitecții etc.
Nimic nu împedică Guvernul în cadrul politicii sale fiscale să scutească anumite categorii de persoane fizice de la plata impozitului pe venitul realizat din salarii, însă în măsura în care scutirea vizează veniturile realizate din profesii liberale fie trebuie să existe o fundamentare suficient de solidă pentru a accepta discriminarea celorlalte categorii de liber profesioniști, fie identificarea unor soluții fiscale pentru optimizarea sistemului de impozitare în acord cu realitățile fiecărei profesii liberale.
Că nu există o fundamentare pentru modificarea propusă s-ar putea susține că nici nu este foarte important, odată ce sistemul sanitar românesc prăbușit oferă justificare în sensul stimulării medicilor, însă măsura nu vizează exclusiv acest sector și intră în sfera profesiilor liberale, așa încât pentru aceleași argumente, doar de Guvern știute, trebuie să accepte că și avocatura ca profesie liberală reclamă o îmbunătățire a fiscalității.
De altfel, măsura de politică fiscală propusă prin Programul de guvernare 2017-2020, anume de reducere a impozitului pentru toate activitățile independente la cota de 10%, pare cu mult mai potrivită decât cea de avantajare a unei singure categorii de liber profesioniști: „Tot pentru încurajarea mediului de afaceri reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10% și a contribuțiilor de la 39,25% la 35% începând cu 1 ianuarie 2018” (pagina 21, a se vedea aici).
Așadar, soluția care ar trebui susținută de avocați prin organele profesiei în această perioadă cât timp Proiectul de Ordonanță este supus dezbaterii publice (10 zile de la publicare), ar fi de respectare a Programului de guvernare 2017-2020, măsură care și-ar atinge scopul declarat și asumat, de încurajare a mediului de afaceri și ar face inutile orice interpretări privind favorizarea anumitor categorii de liber profesioniști.
În schimb, dacă nu este îmbrățișată această variantă, implicit Guvernul nu face decât să folosească intrumentele de politică fiscală în scopuri electorale, odată ce nu există o fundamentare a propunerii.
Există rațiuni puternice ca scutirea de la impozitul pe venit să privească: a) veniturile realizate de avocați cu titlu de onorarii cuvenite pentru prestațiile avocațiale de asistență judiciară și asistență extrajudiciară, atât timp cât valoarea acestor onorarii este redusă și sunt suportate de Ministerul Justiției în baza unui Protocol încheiat cu UNBR și b) veniturilor realizate în calitate de curatori speciali.
În același sens, se poate avea în vedere o eventuală scutire plafonată, în sensul scutirii de la plata impozitului pe venit a avocaților cu venituri mai mici de o anumită valoare (spre exemplu 5.000 lei), caz în care într-adevăr aceasta ar fi o măsură de sprijin și protecție pentru avocații cu venituri mici, care se justifică dacă avem în vedere situația specifică a avocaturii: valoarea redusă a onorariului net al avocatului după achitarea impozitului pe venit, CASS, cotă barou, cotă UNBR, fond solidaritate, la care se adăugă cheltuielile lunare de funcționare, dar și luarea în considerare a naturii serviciului prestat în sensul că avocații nu pot reduce baza de impozitare nici la TVA, nici la impozit, nefiind intermediari pe lanț economic.
Trebuie susținută îmbunătățirea sistemului de impozitare al avocaților în condițiile în care în mod real numărul avocaților s-a diminuat tocmai datorită dificultăților financiare întâmpinate, iar reorientatarea către alte profesii juridice sau chiar renunțarea la exercitarea profesiei, au devenit opțiuni din ce în ce mai des întâlnite.
Prof. univ. dr. Lucian Săuleanu
Avocat Dragoș Nicu
