5,310 citiri

Pentru un nou Cod comercial, în condițiile sistemului unitar (monist) de reglementare al Codului civil  

1. În anul 2009 a fost adoptat noul Cod civil român. Noutatea fundamentală a acestei reglementări o constituie reformarea sistemului de reglementare a raporturilor de drept privat; sistemul dualist existent, bazat pe Codul civil (1864) și Codul comercial (1887), a fost înlocuit cu sistemul unitar (monist), întemeiat pe noul Cod civil.

Prin actele de punere în aplicare a Codului civil a fost abrogat Codul comercial, iar denumirile tradiționale, proprii raporturilor juridice comerciale (societate comercială, contract comercial etc.) au fost înlocuite cu denumirile proprii raporturilor juridice civile (societate, contract etc.).

2. În privința consecințelor consacrării prin Codul civil a sistemului unitar de reglementare, în doctrină au fost exprimate opinii diferite.

În opinia autorilor proiectului Codului civil, reglementarea unitară a raporturilor juridice de drept privat are ca semnificație „civilizarea” raporturilor juridice comerciale, transformarea raporturilor juridice comerciale în raporturi civile, supuse dispozițiilor Codului civil.

Această opinie se întemeiază pe dispozițiile art. 3 C. civ. care prevede:

(1) „Dispozițiile prezentului cod se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice alte subiecte de drept civil.

(2) Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere.

(3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.”

În opinia noastră, împărtășită de majoritatea autorilor care s-au pronunțat asupra problemei, ceea ce și-a propus și a realizat noul Cod civil a fost schimbarea cadrului legal al raporturilor de drept privat.

Având în vedere existența, în prezent, ca și în trecut, a două categorii distincte de raporturi juridice, cele la care participă simpli particulari, și cele la care participă cei care desfășoară activități cu caracter profesional, noul Cod civil a dispus că și raporturile destinate activităților cu caracter profesional (rebotezate raporturi între profesioniști) sunt supuse Codului civil.

(De reținut că și în trecut, raporturile comerciale erau supuse, conform art. 1 C. com., Codului civil).

Schimbând cadrul legal de reglementare, noul Cod civil a schimbat și criteriile de delimitare între raporturile juridice la care participă simpli particulari și raporturile la care participă cei care desfășoară activități cu caracter profesional; în trecut, în sistemul dualist, bazat pe Codul civil și Codul comercial, delimitarea se realiza pe baza conceptelor de acte de comerț și comerciant; în prezent, în sistemul unitar (monist) delimitarea are în vedere conceptele de întreprindere și profesionist, consacrate de Codul civil.

3. Așa cum s-a observat, reglementarea unitară instituită de noul Cod civil este total insuficientă pentru raporturile la care participă persoanele care desfășoară activități cu caracter profesional, raporturile dintre profesioniști. În realitate, reglementarea unitară a Codului civil este limitată; ea privește statutul general al persoanei (Cartea I, Titlul I Persoana fizică și Titlul IV Persoana juridică), precum și materia obligațiilor (Cartea a V-a).

Neputând ignora un anumit specific al raporturilor juridice la care participă profesioniștii, însuși Codul civil cuprinde dispoziții derogatorii de la regulile unitare, dispoziții preluate din Codul comercial.

Principalele aspecte ale reglementării raporturilor juridice la care participă profesioniștii, sunt cuprinse în legile speciale (Legea nr. 26/1990; Legea nr. 31/1990; Legea nr. 85/2014 etc.).

4. Constatându-se această stare a lucrurilor, în mediul academic și în rândul practicienilor dreptului, s-a avansat ideea necesității adoptării unui nou Cod comercial.

Realizarea acestui deziderat impune, înainte de toate, stabilirea unei opțiuni privind sistemul de reglementare.

O posibilitate ar fi o întoarcere la trecut, o revenire la sistemul dualist; un Cod civil care să privească raporturile dintre simpli particulari (raporturile civile) și un Cod comercial rezervat raporturilor dintre comercianți, întemeiat pe conceptele tradiționale, actele de comerț și comerciant.

În prezent, o atare posibilitate nu ar avea nicio șansă de reușită. Este greu de imaginat că s-ar accepta aducerea de modificări Codului civil.

O altă posibilitate, cu șanse de a deveni realitate și mai aproape de actualitate, ar putea fi adoptarea unui nou Cod comercial, având ca bază sistemul unitar (monist) de reglementare, consacrat de Codul civil în vigoare.

Este vorba de un Cod comercial de tip „consolidare legislativă”, de inspirație europeană.

Un atare Cod comercial ar trebui să cuprindă toate reglementările esențiale din legile speciale în vigoare, referitoare la raporturile juridice la care participă cei care realizează activități cu caracter profesional.

Pentru delimitarea domeniului de aplicare a noului Cod comercial, ar trebui avute în vedere criteriile reglementate de Codul civil, conceptele de întreprindere și profesionist. Se impune însă o mai bună determinare a acestor concepte, pentru a asigura o delimitare între întreprinderea economică (comercială) și întreprinderea civilă, respectiv între profesionistul comerciant și profesionistul necomerciant.

Un loc important în noul Cod comercial trebuie să îl aibă reglementările privind statutul special al participanților la raporturile juridice destinate activităților cu caracter profesional, societățile comerciale (Legea nr. 31/1990, adusă la zi) și profesioniștii comercianți persoane fizice (OUG nr. 44/2008, adusă la zi).

Noul Cod comercial ar trebui să rețină reglementările privind contractele și garanțiile specifice activităților cu caracter profesional (contractul de leasing, contractul de franciză, contractele și garanțiile bancare), precum și reglementările privind titlurile de credit (Legile nr. 58 și 59/1934, aduse la zi).

Din noul Cod comercial nu ar trebui să lipsească reglementarea procedurii insolvenței, adusă la zi pentru toate domeniile de activitate cu caracter profesional.

În sfârșit, este de reflectat dacă nu ar fi oportun ca noul Cod comercial să cuprindă și reguli privind jurisdicția comercială.

***

Comunicare prezentată la Conferința Națională „Dreptul comercial și sistemul unității dreptului privat român”, organizată de Universitatea Româno-Americană și Universitatea „Nicolae Titulescu”, în ziua de 15 septembrie 2017.

Prof. univ. dr. Stanciu D. Cărpenaru
Universitatea „Nicolae Titulescu” din București