8,060 citiri

Revizuirea Constituției. Unele sugestii de principiu

ESSENTIALS-Marin-Voicu1. In calitatea de membru al Uniunii Europene, Statul roman are obligatia sa transpuna in dreptul intern normele tratatelor – TUE si TFUE -, care includ si pe cele din Carta drepturilor fundamentale. Drept urmare, catalogul drepturilor si libertatilor fundamentale din Carta, intrat in vigoare la 1 decembrie 2009, ar putea fi introdus in Titlul I – Capitolul II, cu adaptarile si dezvoltarile adecvate dreptului constitutional roman.

2. Constitutia, in general, este codul si oglinda unei societati, care, se transforma substantial. Autonomia constitutionala a statelor membre ale Uniunii Europene, in raport cu dreptul Uniunii Europene si chiar cu dreptul european in ansamblu, isi pastreaza substanta sa, fondata pe osatura ordinii constitutionale, pe traditiile culturale si conservatoare nationale, astfel ca textele din art. 148, in redactarea din octombrie 2003, trebuie reformulate, luand ca repere, intre altele, deciziile Curtii Constitutionale, dar mai ales cele doua decizii ale Curtii Constitutionale a Germaniei privind efectele tratatele de la Maastricht si Lisabona in dreptul national german.

3. Romania, ca si celelalte state membre ale Uniunii Europene, a consacrat in Constitutie (art. 1) existenta “statului de drept, democratic si social”, organizat potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor (legislativa, executiva si judecatoreasca) in cadrul democratiei constitutionale.

3.1. Evolutiile factuale din statele Europei, ilustrate in doctrina constitutionala si in cea politica mostenite din secolul luminilor nu mai pune fata in fata o putere executiva, o putere legislativa si una judecatoreasca, ci prefigureaza o repartizare bipartita: puterea judecatoreasca si puterea politica.

3.2. Disfunctiile, uneori majore, si anumite excese ale puterii executive ivite in statele europene, ca si in Romania, cultivarea publica a unor confuzii privind statutul Ministerului Public in raport cu puterea executiva si cu puterea judecatoreasca, impun definirea clara si in acord cu noul context intern si international a rolului, locului si limitelor de competenta pentru fiecare dintre cele trei puteri ale statului, precum si a mecanismului constitutional de asigurare a echilibrului, controlului si colaborarii dintre ele.

3.3. In acest cadru, trebuie pus de acord cu art. 1 alin. (3) din Constitutie intregul ansamblu de norme privind terminologia din Titlul III, care sa fie denumit “Puterile Statului” (in locul expresiei “Autoritatile publice”). Drept urmare, Capitolul I se va putea numi “Puterea legislativa. Parlamentul”, Capitolul II “Puterea executive. Presedintele si Guvernul”, iar Capitolul III “Puterea judecatoreasca. Instantele judecatoresti si Consiliul Superior al Judecatorilor”.

3.4. In aceasta conceptie, Ministerul Public si Consiliul Superior al procurorilor, pot fi introduse intr-un capitol distinct din Titlul III “Puterile Statului”, fara ca dispoziile art. 131-132 privind statutul procurorilor sa fie modificate substantial.

4. Titlul V “Curtea Constitutionala” poate fi suprimat, iar dispozitiile privind Curtea Constitutionala pot forma obiectul ultimului capitol din Titlul III “Puterile statului”, dupa cel privind “Ministerul Public”. Totodata, pentru a limpezi si clarifica relatia Curtii Constitutionale cu puterea judecatoreasca este util a fi introdus in art. 147 un aliniat (penultim) prin care sa se prevada ca: “deciziile ICCJ, inclusiv cele date in interesul legii, si ale celorlalte instante judecatoresti, nu pot face obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate”.

5. Modificarea si completarea art. 126 din Constitutie pentru a reda Romaniei “Curtea de Casatie”, cu obiect de activitate numai CASATIA, atribuindu-se competenta de justitie penala curtilor de apel, pentru judecarea inculpatilor demnitari sau a altor persoane asimilate.

5.1. In consecinta, Curtea de Casatie va fi numai instanta de casatie in toate materiile procesuale, inclusiv in materie penala, indeplinindu-si, astfel, mai bine misiunea prevazuta de art. 126 alin. (1) si (3) din Constitutie, aceea de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre instantele judecatoresti.

5.2. In consecinta, art. 126 alin. (4) poate fi reformulat si completat, astfel: “Organizarea, functionarea si compunerea Curtii de Casatie, precum si procedura recursului in casatie se reglementeaza prin lege organica proprie”.

6. Textul art. 21 alin. (4) din Constitutie poate fi reformulat si completat astfel: “Jurisdictiile speciale administrative, medierea si arbitrajul sunt facultative si organizate potrivit legii”.

7. Cu privire la garantarea si exercitarea dreptului de proprietate, in conditiile prevazute de art. 44 din Constitutie, tinand seama si de rolul si finalitatea sociala a proprietatii, in acord cu dreptul comparat al statelor europene, se impune introducerea obligatiei exprese pentru titularul dreptului de proprietate de exploatare si ocrotire a bunurilor, potrivit legii (care va reglementa modalitatile si domeniile variate, cum ar fi imobilele, dreptul proprietatii intelectuale, dreptul rural-agrar, dreptul contractelor, s.a.).

Prof. univ. dr. Marin VOICU
Fost judecator la CEDO
Presedintele Asociatiei “Themis-Casatia” a fostilor judecatori ai ICCJ
Membru in Colegiul Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa CCIR