9,037 citiri

Gheorghe Florea: Inteligența artificială s-ar putea întoarce împotriva umanității!

ESSENTIALS-Gheorghe-FloreaAlina Matei: Mulțumesc, stimate domnule Președinte Gheorghe Florea pentru că ați acceptat să acordați un interviu pentru cititorii JURIDICE ESSENTIALS. Intrăm în subiect, cum obișnuim. Ziua Avocaților Europeni a fost marcată de Consiliul Barourilor Europene în acest an sub titlu „Avocații în e-voluție”. De ce neapărat în acest an? Ce semnal vrea CCBE să atragă?

Gheorghe Florea: Mesajul CCBE este foarte clar acela că trebuie să folosim tehnologia pentru „e-voluția” profesiei de avocat și  pentru a întări relația cetățean – avocat. CCBE vrea să ne transmită că nu este cazul să ne opunem impactului tehnologiei, pentru că acest demers ar fi total inutil. Mai bine să ne gândim cum putem folosi mașinile și digitalizarea pentru a ne apropia de cetățeni, pentru că tehnologia deschide noi canale și mijloace de comunicare și ajută enorm în eficientizarea muncii.

La nivel european, s-au făcut mai multe studii privind impactul noilor tehnologii asupra sistemelor de justiție și implicit asupra avocaților. S-a constatat că digitalizarea oferă oportunități foarte mari serviciului public judiciar, cu condiția să știm cum să o punem în valoare.

În ultima vreme, să zicem în ultimii doi – trei ani în Europa, „avocații umani” au început să intre în impact frontal cu concurența „avocaților digitali”, culminând cu Ross, primul avocat robot din lume, angajat chiar la o mare firmă de avocatură, în primăvara acestui an, să dea consultații în domeniul insolvenței. Deci, e momentul confruntării!

Acest moment este crucial și revoluționează comunicarea judiciară, economia profesiilor, dar și cererea utilizatorilor. Iată de ce  această problemă a apărut acum  în prim plan!

Alina Matei: E demonstrat că revoluțiile schimbă lumea, vă rog să ne spuneți cum schimbă revoluția digitală lumea juridică?

Gheorghe Florea: Poate că ar trebui să fiu robot pentru a vă putea răspunde cu exactitate la această întrebare! Tehnologia avansează atât de repede și vine cu atâtea surprize care schimbă lumea, de la o zi la alta, încât prognosticurile pe durate mai lungi de 4-5 ani sunt practic imposibile sau ar fi necreditabile. Totul stă sub semnul instantaneității, al schimbărilor disruptive.

Faptul că tehnologia s-a instalat și continuă să se instaleze în domeniul dreptului și al justiției e vizibil „cu ochiul liber”. Începând cu ajutorul tehnologiei în stocarea și organizarea informației juridice disponibile în cantități imense, imposibil de controlat doar de mintea umană, trecând prin transmiterea online a unor ședințe de judecată, ajungând la audieri online în materie penală, reconstituiri digitale etc. Nu mai vorbesc de comunicarea electronică a actelor de procedură, de consultarea dosarului electronic și multe altele. Gândiți-vă ce impact au aceste aspecte asupra muncii avocaților și al tuturor participanților la actul de justiție! Ce va fi peste câțiva ani e greu de anticipat.

Depinde foarte mult de conduita noastră. Poate apare judecătorul electronic! Cyber-justiția! Există deja platforme de soluționare a litigiilor online cu ajutorul algoritmilor informatici, cum ar fi „Demander-justice”. Introduci documentele în sistem și el poate crea documente și oferi soluții. În plus, are facilități de sesizare a instanțelor de judecată de către orice justițiabil, chiar dacă nu are cunoștințele potrivite. Apoi sunt sute, poate chiar mii de platforme, în toată lumea, care pun în contact direct clienții cu avocații. Se vorbește foarte mult de „uberizarea dreptului și a avocaturii”, întrucât aceste aplicații permit contactarea profesioniștilor de către clienți, 24 din 24 de ore, cu răspunsuri imediate și cu costuri reduse. Exact cum e cu aplicația Uber, cu care chemi taxiul. De aici și termenul „uberizare”. Mult timp aceste tendințe au fost blamate de către avocați și mai sunt și acum. Însă până la urmă, barourile din Vest au preferat că controleze trendul, încheind parteneriate cu astfel de platforme. Pot da, ca exemplu, CMA-justice, care a încheiat mai multe parteneriate cu barourile din Franța, capabile să ia măsuri pentru menținerea în legalitate a acestor site-uri și folosirea lor în scopul întăririi relației cetățean avocat și nu pentru a concura avocații.

Aceste platforme încă folosesc factorul uman, însă urmează cele care vor răspunde solicitărilor numai pe bază de algoritmi. De fapt, robotul Ross asta face deja.

Alina Matei: Ce trebuie să facă avocații pentru adaptarea la noua lume?

Gheorghe Florea: Este foarte clar că trebuie început cu educația în acest sens, încă de pe băncile școlii. Pregătirea profesională trebuie să se extindă și în acest domeniu. O caracteristică a epocii este aceea că granițele clare între științe dispar, așa că avocații trebuie să se adapteze multilateralității, dacă vor să supraviețuiască.

Alina Matei: Ne-am obișnuit cu programele legislative, portalul instanțelor și, rareori, realizăm că e vorba de programe performante care reacționează mai bine decât noi și par a le ști pe toate. Pe de o parte, ajută (în cele mai multe cazuri), pe de altă parte, sperie. Conlucrarea avocați-roboți cum ar trebui să se producă?

Gheorghe Florea: Este foarte greu de anticipat cum va evolua această „relație” avocat-robot! S-ar putea ca, în viitor, chiar și legislația să fie făcută de roboți. Nu cred că ar fi greu, având în vedere avansul fantastic al inteligenței artificiale. Deci, va trebui să ne „împrietenim” cu ei.

Există deja multe voci care spun că avocații vor fi înlocuiți de roboți și spun că vor dispărea cam 90%. E posibil să fie adevărat. Sau nu.

Mă gândesc la robotul Ross, dezvoltat de IBM Watson, despre care se spune că poate oferi răspunsuri juridice, cu o exactitate de 90%. Păi, câți avocați pot oferi răspunsuri cu un procent atât de mare de exactitate? „Do more than humanly possible”, este sloganul lui Ross. Deci, va trebui să facem „mai mult decât este omenește posibil” pentru a face față acestui impact.

Robotul, numit ROSS, a fost comercializat drept „primul avocat artificial inteligent din lume”. Una dintre cele mai mari firme de avocatură din SUA a a anunțat public că l-a „angajat” pe acest avocat robot pentru a asista cazurile de insolvență. Aplicația permite să-i pui întrebări în cea mai simplă manieră, iar ROSS citește legislația și returnează un răspuns, inspirat nu numai din legi, ci și din alte lecturi de actualitate din legislație, jurisprudență și surse secundare.

Problema este că robotul poate fabrica niște acte juridice după anumiți algoritmi, dar cineva trebuie să-și asume responsabilitatea, să „semneze” actele respective. Cel puțin într-o ipoteză de actualitate. Mai târziu s-ar putea să fie altfel. Și acesta, cel care își va asuma responsabilitatea, va fi probabil avocatul uman, dacă vom ști să gestionăm situația!

E doar o ipoteză, pentru că dacă mă gândesc că ultimul robot, despre care s-a vorbit atât de mult zilele acestea, a primit cetățenia unui stat…. Sigur că, la ora actuală, este doar o manevră publicitară acordarea acestei cetățenii. Dar, e-voluția cere vigilență, pentru că se vorbește tot mai mult de drepturile roboților.

Alina Matei: În literatură se vorbește despre caracterul uman al computerelor (Isaac Asimov), spunându-se că sunt perfect cinstite. Le e de folos avocaților în activitățile lor această componentă a caracterului?

Gheorghe Florea: Eu cred că avocații sunt deja cinstiți și drepți și nu le trebuie robot ca să-i învețe asta! E drept că mai sunt și unii care fac profesia de râs și din păcate acestea sunt cazurile mediatizate. Faptul că un avocat e cinstit și drept nu e o știre, ci normalitatea. Deci, nu putem generaliza și nici măcar nu putem ști dacă roboții vor fi cinstiți sau drepți, dacă vor respecta legile lui Asimov. Depinde cu ce algoritmi operează.

Inteligența artificială s-ar putea întoarce împotriva umanității!

Alina Matei: În ce fel schimbă relația client-avocat existența Internetului? De foarte multe ori, clienții vin cu lecția învățată la avocat. Au citit pe Internet, Facebook și par a-l testa pe avocat.

Gheorghe Florea: Ce pot să spun aici este că dacă abordăm un complex de superioritate, nu rezolvăm nimic. Noi trebuie să fim buni ascultători ai clienților noștri, să înțelegem că au și ei o voce și să nu-i repezim, dacă spun că „au citit pe Internet” ce trebuie făcut. Clientul întreabă avocatul dacă ce a citit pe Internet „merge sau nu” în cazul lui. Răspunsul ține de diplomația fiecărui avocat, de modul în care și cum îl convinge pe client să acționeze așa cum îi spune avocatul, și nu cum îi spune oricine, eventual de pe Facebook.

Alina Matei: Există motive să ne temem de avocații-roboți care în mod sigur vor pătrunde mai mult în societăți?

Gheorghe Florea: Da, sigur că există. Temerea aceasta, că roboții vor acapara locurile de muncă ale oamenilor există de multă vreme, dar acum este mai acută decât oricând. Există reacții de negare, de respingere a acestei perspective, mai ales în rândul avocaților, destul de orgolioși. Există și cei care se adaptează și folosesc tehnologia pentru a-și ușura munca și consideră că tehnologia este o oportunitate. Aceștia din urmă cred că vor ieși învingători.

Alina Matei: Digitalizarea determină ca modul în care se legiferează să fie esențial, și nu doar să se mai așeze încă un strat de reglementări peste cele existente și neadaptate?

Gheorghe Florea: Poate că și legile vor fi determinate de roboți. Este foarte posibil. Cred că legile formulate în 1942, de Isaac Asimov, rămân valabile. Sunt trei legi:

– Legea 1: Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane, sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău;

– Legea 2: Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât timp cât ele nu intră în contradicție cu Legea 1;

– Legea 3: Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2.

Cred că ar fi absurd ca aceste legi să fie îndreptate asupra roboților. Ele trebuie să se refere la oamenii care i-au creat.

Lumea juridică nu e încă elucidată cum să reacționeze în fața valului tehnologic. Inclusiv Parlamentul European face eforturi pentru identificarea unei abordări legislative a acestui fenomen extrem de rapid și imprevizibil.

La începutul acestui an, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a prezentat un Raport privind normele civile în domeniul roboticii. Acest studiu este menit să evalueze și să analizeze, din punct de vedere juridic și etic impactul tehnologic asupra sistemelor de justiție și să seteze o serie de recomandări pentru viitoarea legislație în acest domeniu.

Evoluțiile în robotică și inteligența artificială necesită, de asemenea, o reflecție asupra marilor probleme etice pe care le ridică. În acest raport veți găsi și o propunere de rezoluție prin care se solicită crearea imediată a unui instrument legislativ care guvernează inteligența artificială, pentru a anticipa măcar pe termen mediu reglementările care ar putea fi adoptate.

Alina Matei: Acțiunile Uniunii Naționale a Barourilor din România sunt în sensul vă salutăm roboți, știm că existați, dar nici noi nu stăm cu mâinile în sân. Și pentru a ține pasul cu infinita bogăție informațională, care sunt planurile și ce se intenționează?

Gheorghe Florea: S-a început cu conștientizarea problemei, prin organizarea Zilei Europene a Avocaților – 2017, la nivelul barourilor. Conștientizarea s-a făcut în sensul că roboții nu mai sunt din domeniul SF-ului, ci sunt cât se poate de reali, cu riscul ca unii dintre noi să râdă și să creadă că vedem extratereștri! Dar dacă ar arunca puțin ochiul la ce se întâmplă prin Europa, ar vedea că anul acesta subiectul digitalizării avocaturii și concurența roboților au fost pe ordinea de zi a a celor mai multe reuniuni europene din domeniul avocaturii. A fost și tema aleasă de cei mai mulți candidați la alegerile pentru Consiliul Barourilor din Franța. Pare foarte greu de crezut, dar „Roboții” lui Asimov nu mai fac parte din categoria SF.

Alina Matei: Uitându-ne în dreapta, în stânga, la celelalte profesii juridice, cum pot valorifica laolaltă avantajele digitalizării, dând la o parte mai repede vălul bramburelii?

Gheorghe Florea: Aici e o problemă. Tehnologia digitală s-a instalat deja și continuă să se instaleze. Trebuie să înțelegem că acest fenomen este ireversibil și necesită o strategie comună pentru a-i face față. De aceea, într-o astfel de strategie trebuie implicate toate profesiile juridice și principalul obiectiv ar trebui să fie calitatea actului de justiție.

E drept că în România sunt încă multe carențe în adaptarea digitală în justiție. Noi abia am ajuns în situația de a comunica acte de procedură online sau de a consulta dosarul electronic, la câteva instanțe. Iată, avem o lege privind soluționarea online a litigiilor, care nu poate fi funcțională și cred că principala cauză e deficitul de educație tehnologică, nu neapărat aspect de ordin financiar.

În avocatură sunt discrepanțe imense. Sunt avocați care folosesc tehnologie de ultimă oră ca sprijin în munca lor. Sunt și avocați care nu au un email!

Alina Matei: Cât de curând vom vorbi despre drepturile roboților, pasul fiind făcut de Arabia Saudită care a acordat cetățenie robotul Sophia, la sfârșitul lunii octombrie. Sau ei vor avea doar obligații, după modele din istorie nu foarte îndepărtate?

Gheorghe Florea: Acțiunea aceasta cu cetățenia robotului a fost una publicitară. Dar, trebuie să ne pună pe gânduri! După cum am spus, nu cred că legile ar trebui să se refere la roboți, ci la oamenii care îi creează.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Gheorghe Florea: Să se pregătească pentru a se putea adapta economiei digitale și pentru a putea folosi tehnologia în scopul apropierii de cetățeni! Altceva ce aș putea spune, în acest context? Viitorul e deja aici! Tehnologia îl aduce mult mai repede!

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Gheorghe Florea: Și eu vă mulțumesc!