5,838 citiri

Cugetări despre inteligență, prostie și alte chestiuni

ESSENTIALS-Mihai-Hotca1. Despre inteligență și prostie

 „Unde-i multă minte este și prostie pe măsură” (proverb clasic).

„Mintea multă și prostia pe măsură se întâlnesc în capul unui singur om pentru că polii opuși se atrag” (varianta veselă a proverbului anterior).

„Inteligența și prostia sunt albul și negrul, yingul și yangul, răul și binele sau, altfel spus, îndoiala și certitudinea” (varianta filozofică a aceluiași proverb).

„Oamenii inteligenți sunt ezitanți și mereu preocupați de morală, lege sau de alte repere, dar imbecilii sunt siguri pe ei și nu-și fac probleme în privința moralității, legalității sau utilității activității lor” (varianta moral-juridică a aceluiași proverb).

„Inteligența este trecătoare, la fel ca frumusețea, dar prostia este veșnică, la fel ca răutatea omului frustrat” (Nu ne supărăm dacă ne-am înșelat și se va dovedi că inteligența este permanentă, iar prostia este trecătoare. Doamne ajută!).

„Inteligența este relativă, dar prostia este absolută” (teoria relativității în materie de inteligență).

Când cineva spune «nu-s așa de prost», deseori asta înseamnă că persoana respectivă este mult mai proastă decât crede” (N. Taleb).

Ignoranţa este noaptea minții, dar o noapte fără lună și stele” (Confucius).

Unii oameni rezervați folosesc tăcerea pentru a-și ascunde inteligența, însă cei mai mulți ascund lipsa ei” (N. Taleb).

Dacă ești incompetent, nu poți ști că ești incompetent. Calitățile de care ai nevoie pentru a produce un răspuns corect sunt exact calitățile de care ai nevoie pentru a recunoaște răspunsul corect” (Dunning și Kruger).

Numărul indivizilor imbecili în viață este mereu și în mod inevitabil subestimat de toată lumea” (Prima Lege a imbecilității – C.M. Cipolla).

Prea multă modestie duce la prostie” (proverb popular).

Toți proștii sunt incompetenți, dar nu toți incompetenți sunt proști” (ce bine că reciproca nu este valabilă).

Probabilitatea ca un anumit individ să fie imbecil este independentă de orice altă însușire a respectivei persoane” (a Doua Lege a imbecilității – C.M. Cipolla).

Prostul nu poate fi contrazis, are convingeri de beton” (A. Pleșu).

Când vedem un știutor, trebuie să fim suspicioși: prostul e serios. E solemn. Nu se joacă. E demn, inflexibil, pietrificat. Ia toate lucrurile în serios, dar mai ales pe el însuși. Pentru că e serios, prostul e și sfătos. Are soluții pentru orice problemă. E o suficiență intelectuală glorioasă, e o fudulie. Are idei fixe. Nu se îndoiește de el însuși și îi place de el” (A. Pleșu).

Cei care au certitudini sunt proști, iar cei cu imaginație și competență sunt plini de dubii și indecizie” (B. Russell).

Orice om care vorbește despre prostie se pune automat în postura celui care iese în afara sferei prostiei[1] (G. Liiceanu).

Imbecilul este foarte determinat în conduita sa, nu are reprezentarea propriei incompetențe, crede că are întotdeauna dreptate și că tot ceea ce face are caracter benign”.

Un imbecil este o persoană care cauzează pierderi unui alt individ sau grup de indivizi, fără a câștiga nimic în schimb, uneori chiar suferind pierderi de pe urma acțiunilor sale” (a Treia Lege a imbecilității – C.M. Cipolla).

Cu cât funcția ocupată de o persoană incompetentă este mai înaltă, cu atât daunele sociale produse ca urmare a inadecvării sale sunt mai grave”.

Incompetentul cu poziție înaltă face mult mai vizibilă inadecvarea sa, întrucât o funcție sau o activitate importantă este mult mai expusă analizei sau atenției celorlalți oameni”.

Non-imbecilii vor subestima întotdeauna influența negativă a imbecililor. Îndeosebi non-imbecilii vor uita mereu că, indiferent de moment, loc sau circumstanțe, a avea de-a face și/sau a te asocia cu imbecili se va dovedi cu siguranță o mare greșeală” (a Patra Lege a imbecilității – C.M. Cipolla).

Nu întotdeauna lipsa de pregătire este determinată de prostie, ci poate fi cauzată și de lene”.

Persoanele de excepție sunt văzute în mod relativ, pe când nulitățile (oamenii proști) sunt întotdeauna absolute. Pe scurt, nulitățile sunt absolute, iar geniile relative”.

Imbecilul este cel mai periculos tip de persoană. Corolarul acestei legi este: Imbecilul este mai periculos decât un răufăcător” (a Cincea Lege a imbecilității – C.M. Cipolla).

2. Despre abordarea viitorului

„Ce poți face azi nu lăsa pe mâine” (proverb clasic).

 „Ce poți face azi nu lăsa pe mâine, ci lasă pe poimâine ca să ai două zile libere” (varianta veselă a proverbului anterior).

 „Ce poți face azi nu lăsa pe mâine mai ales dacă este în interesul tău pentru că viitorul este incert” (varianta actualizată a aceluiași proverb).

3. Despre urmărirea unui scop și ratarea lui

„Unde dai și unde crapă!” (aforism clasic).

„Când dai fii atent să nu-ți crape pantalonii din cauza încordării” (varianta veselă a aforismului anterior).

„Înainte de a face ceva să fii sigur că știi ce faci și situația nu-ți scapă de sub control” (varianta reconfigurată a aceluiași proverb).

„Cine sapă groapa altuia, cade el în ea” (proverb clasic).

„Cine sapă groapa altuia trebuie să aibă pregătire în săpatul gropilor, căci tocmai am aflat faptul că cei necalificați în acest domeniu cad ei în gropile pe care le sapă” (prima variantă veselă a proverbului de mai sus).

„Cine sapă groapa altuia își asumă riscul împlinirii proverbului despre cel care sapă groapa altuia” (a doua variantă veselă a aceluiași proverb).

„Cine sapă groapa altuia este gropar și trăiește din necazurile altora” (a treia încercare de vă smulge măcar un zâmbet).

Dacă nu vrei să cazi în groapa săpată pentru altul fie nu sapi gropi, fie îți sapi groapa proprie” (varianta cinică, valabilă pentru cei care nu au zâmbit până acum).

4. Despre folosirea unor instrumente sau mijloace nepotrivite

 „X a ajuns la sapă de lemn” (proverb clasic).

„Sapa de metal este mai bună decât cea de lemn, iar sapa de lemn este mai bună decât cea de cauciuc, întrucât aceasta din urmă când dai cu ea în pământ îți sare direct în cap” (variantă reconfigurată a proverbului anterior).

 „În ziua de azi cine mai folosește sapa, indiferent de materialul din care aceasta este confecționată, este recomandabil să folosească sapa de cauciuc, deoarece are șansa de a se trezi în urma loviturilor la cap” (varianta vesel-amară pentru cei cu ironie fină).

5. Despre prudență și economie de resurse

„Cine se trezește de dimineață, departe ajunge” (proverb clasic).

„Cine se trezește de dimineață, doarme mai puțin, dar numai dacă se culcă la ora lui obișnuită” (varianta veselă a proverbului anterior).

„Cine se trezește de dimineață ori doarme mai puțin, ori se trezește mai devreme, ori are insomnie” (varianta realistă a aceluiași proverb).

„Cine se trezește de dimineață, dacă ajunge departe, va avea un drum lung la întoarcere” (varianta tristă a aceluiași proverb).


[1] A se vedea aici. Distinsului intelectual i-a scăpat însă faptul că, atunci când făcea afirmația de mai sus, se referea tocmai la prostie!


Prof. univ. dr. av. Mihai Adrian Hotca