10,524 citiri

Recursul vs. Recursul în casație în procesul civil român. Succinte observații

ESSENTIALS-Marin-VoicuUn studiu, publicat recent pe JURIDICE.ro (26 mai 2015) de reputatul prof. univ. dr. emerit Corneliu Birsan si de av. Monica Livescu, ne-a sugerat ideea unei succinte reflectii si a incerca, astfel, sa dam raspuns la intrebarea: exista recurs in casatie in procesul civil?

In valorosul sau studiu, profesorul emerit foloseste, de regula, termenul de “recurs”, dar, in doua propozitii, se refera la “recurs in casatie”, desemnand aceeasi cale extraordinara de atac.

Tema poate deveni incitanta daca examenul teoretic s-ar raporta la cei doi parametrii ai functiei recursului, stabiliti in art. 483 alin. (1) si (3) C. proc. civ.:
(1) verificarea conformitati recursului cu regulile de drept aplicabile, adica a legalitatii hotararii recurate si
(2) atributul exclusiv al ICCJ de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, conform art. 126 alin. (3) din Constitutie.

1. Datele statistice judiciare pentru anul 2014, al doilea an de aplicare a Noului Cod de procedura civila, pot fi privite cu atentie in lumina art. 483 alin. 1 si 3 C. proc. civ. si a art. 126 alin. (3) din Constitutie, spre a reliefa daca, in practica si in realitate, se realizeaza functia si scopul recursului la nivelul “eminentei cenusii judiciare”, cu reflexul urmarit in toata panorama judiciara.

2. Lectura textelor din Codul de procedura civila, Cap. III – Sectiunea “Recursul” ne releva ca niciunul din ele nu contine expresia “recurs in casatie”, ci numai termenul de “recurs”.

Totusi, in art. 486 alin. (1) lit. “d” se prevad “motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul…”, iar in textul urmator al art. 487 alin. (2) se mentioneza expres “motivele de casare”, in acord cu titlul art. 488 si cu solutia data: “casarea” hotararii.

Exista o inadvertenta sau este suficient pentru a califica aceasta cale extraordinara de atac drept recurs in casatie, si a defini procedura din art. 485-502 drept “Procedura recursului in casatie”, (in timp ce in procesul penal exista “recursul in casatie” – Titlul III, Cap. V, Sectiunea 1 – art. 433-501 si procedura recursului in casatie in capitolul “caile extraordinare de atac)!?

De altfel, exista si alte deosebiri intre caile de atac in cele doua materii: in procedura penala, contestatia in anulare este o cale ordinara de atac, in timp ce in procesul civil, este cale extraordinara de atac; recursul in casatie si revizuirea in procesul penal sunt cai extraordinare de atac, ca si recursul si revizuirea din procesul civil.

3. Recapitularea hotararilor supuse recursului, conform art. 483 C. proc. civ. si a altor texte speciale din Cod si repartizarea acestora pe fiecare nivel de jurisdictie – tribunal, curte de apel si ICCJ – insotita de cifrele statisticii judiciare ale anului 2014 poate fi unul din indicatorii de impact a noii reglementari a recursului, ca o cale extraordinara de atac.

3.1. Hotararile supuse recursului sunt cele stabilite de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.:
– hotararile date in apel[1];
– hotararile date, potrivit legii fara drept de apel si
– alte hotarari prevazute de lege (decat cele date in apel sau fara drept de apel).

Prin urmare, unele hotarari supuse apelului nu sunt supuse si recursului, astfel ca apelul este prima si ultima cale de atac, desemnand dublul grad de jurisdictie, iar alte hotarari nu sunt susceptibile de nicio cale de atac[2].

 3.2. Instanta suprema, conform art. 97 pct. 1 C. proc. civ., judeca recursurile impotriva hotararilor curtilor de apel, precum si impotriva altor hotarari numai in cauzele prevazute de lege, iar curtile de apel judeca recursuri numai in cazurile anume prevazute de lege (art. 96 pct. 3 C. proc. civ.), ca si tribunalele (art. 95 pct. 3 C. proc. civ.).

De regula, sunt supuse recursului la instanta ierarhic superioara hotararile prin care prima instanta se dezinvesteste, fara a solutiona fondul cauzei.

3.3. Prin urmare, instanta suprema este competenta sa judece numai recursurile contra hotararilor date de curtile de apel (art. 97 pct. 1 C. proc. civ.), ca instante de apel (art. 96 pct. 2 C. proc. civ.), precum si in prima instanta in anumite cauze prevazute de lege.

Instanta suprema mai judeca si recursurile contra hotararilor curtii de apel, prin care se ia act de renuntarea la judecata (art. 406 alin. 6 C. proc. civ.) sau de renuntarea la drept (art. 410 alin. 1 C. proc. civ.), prin care se suspenda judecata (art. 414 alin. 1 C. proc. civ.), se pronunta perimarea (art. 421 alin. 2 C. proc. civ.), se ia act de tranzactie (art. 440 C. proc. civ.) sau contra hotararilor partiale ori care iau act de recunoasterea partiala (art. 437 C. proc. civ.).

Conform art. 613 alin. (4) NCPC, “Hotararile curtii de apel, pronuntate potrivit alin. 3 (”Admitand actiunea, curtea de apel va anula hotararea arbitrala…”), sunt supuse recursului”, care se solutioneaza de ICCJ – Sectia a II-a civila (de ce nu si hotararile curtii de apel prin care se respinge actiunea in anulare?).

4. Ponderea recursului in volumul hotararilor – 2014

4.1. Din Raportul de activitate al ICCJ pentru anul 2014 rezulta urmatoarele date statistice la Sectiile 1 si 2 civile:
– din cele 7.744 recursuri solutionate, 4.227 au fost judecate potrivit NCPC (54,6%);
– au fost solutionate, insa, un numar mare de conflicte de competenta: 706 la Sectia 1, 251 la Sectia a 2-a si 607 la Sectia de contencios administrativ, in total 1.564 de asemenea dosare, care atarg atentia asupra calitatii unor norme de procedura in materia competentei instantelor.

Datele statisticii judiciare pentru anul 2014 nu sunt edificatoare in privinta ponderii recursurilor, sub noua reglementare din CPC, intrucat exista, inca, un mare numar de cauze inregistrate inainte de intrarea in vigoare a acestuia.

4.1.1. Sectia 1 civila:
– au fost solutionate 4.453 cauze, in raport de 7.281 in 2013 si 10.086 in anul 2012;
– structura celor 4.453 dosare solutionate in anul 2014 este urmatoarea: 1.713 recursuri (36%), 1.281 cereri de stramutare si conflicte de competenta (32%), 943 dosare asociate privind cereri accesorii sau incidentale (24%) si 416 (12%) dosare privind cereri ulterioare – contestatii in anulare si revizuiri.

4.1.2. Sectia a 2-a civila;
– au fost solutionate 2.673 de recursuri (materia civila – 2052 si litigii intre profesionisti – 621), din care 424 conform NCPC;
– structura celor 5.166 (51%) de dosare solutionate: 2.673 recursuri, 1.169 dosare asociate, 475 cereri de stramutare, 251 conflicte de competenta, 195 contestatii in anulare, 363 revizuiri si 40 alte cereri.

4.1.3. Sectia de contencios administrativ si fiscal

– dosare solutionate – 4.848 (-30% fata de 2013, ca efect a aplicarii Legii nr. 2/2013), din care 3.713 recursuri (76,6%), 301 stramutari, 607 conflicte de competenta (12,6%), 217 alte cauze (contestatii, revizuiri).

4.2. Nu este lipsita de semnificatie situatia statistica de la curtile de apel si tribunale, relativa la ponderea recursului in volumul cauzelor, date in competenta acestor doua grade de jurisdictie.

Edificator este exemplul Sectiei a VI-a civila a Tribunalului Bucuresti, care a solutionat in anul 2014 nu numar de 12.607 dosare, din care 3.513 recursuri (28%), 1.358 apeluri (10,7%) si 7.736 fonduri in prima instanta (61,3%).

In concluzie, impactul real si deplin al NCPC, in materia recursului, poate sa fie evaluat retrospectiv, in anul 2016 (2013, 2014, 2015), spre a se putea aprecia, in mod concret si pertinent, daca si in ce masura noua procedura a recursului raspunde obiectivului major privind controlul de legalitate si asigurarea unitatii de jurisprudenta, de la nivelul instantei supreme.


[1] Cu observatie pertinenta a regretatului prof. I. Deleanu ca: “de regula, hotararile date de tribunale sunt definitive, asa incat numai pe cale de exceptie ele vor putea fi atacate cu recurs”, Tratat de procedura civila, vol. II, pag. 245, UE, 2013.
[2] In doctrina s-a criticat aceasta solutie, afirmandu-se, motivat, ca ”sunt lasate in afara recursurilor un numar considerabil de hotarari care, adaugate la cele exceptate expres, afecteaza dezideratul interpretarii si aplicarii unitare a legii”, instituit de art. 126 alin. (3) din Constitutie si de art. 483 alin. 3 C. proc. civ. (Gh. Zidaru, citat de I. Deleanu in Tratat de procedura civila, vol. II, pag. 245, UE, 2013).


Prof. univ. dr. Marin Voicu
Fost judecator la CEDO
Presedintele Asociatei “Themis-Casatia” a fostilor judecatori a ICCJ
Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Stiinta