901 citiri

Reformele justiției în Franța și Belgia 2016-2018, fără „autorizarea” Comisiei Europene, și în Elveția fără „atestarea” Comisiei de la Veneția

I. FRANTA – o justitie pentru sec. XXI

1. Ratiunile si obiectivele urmarite de reforma franceza

Reforma justitiei trebuie sa aiba o baza de strategie bine gandita si pe termen lung, printr-un program de linie, aplicabil in anii 2016-2020, etapa de etapa.

Ansamblul de masuri ale noii legi are vocatia de a restabili increderea francezilor in justitia lor si de a permite jurisdictiilor sa iasa din asfixia in care se gasesc in prezent.

Noul text prevede recentrarea indeplinirii de catre justitie a misiunii sale esentiale: de a garanta drepturile cetatenilor, libertatea si securitatea lor.

Coerenta legii se afla in importanta reflectie generala asupra justitiei de maine, a carei mare dezbatere nationala realizata la UNESCO (10-11 ianuarie 2014) a fost punctul de pornire.

Legea contine numeroase reforme structurale care ranforseaza serviciul public de justitie, simplifica accesul cetatenilor si permite judecatorilor sa-si indeplineasca, in conditii mai bune, misiunea de a solutiona litigiile.

2. Principalele caracteristici ale legii

2.1. O justitie mai accesisbila

Un serviciu unic de primire al justitiabililor (SAUJ) pus in practica la 348 de jurisdictii, incepand cu 2017, care le permite sa obtina o informatie generala asupra oricarei proceduri, care-i intereseaza, in Franta.

Actiunile pot sa fie introduse in materie de discriminare, probleme de mediu inconjurator sau de protectia datelor personale, intr-un cadru procedural comun.

2.2. O justitie mai eficace

Sotii pot divorta prin consimtamant mutual, fiind reprezentati, fiecare de un avocat in fata unui judecator, si, astfel, vor putea obtine o decizie mult mai rapid.

Planurile de suprandatorare a particularilor, elaborate de comisiile departamentale si omologate in 98% din cazuri de judecatorul sindic, vor fi aplicabile imediat si fara interventia judecatorului, in afara de cazurile contestate.

Sanctionarea mai aspra a anumitor delicte rutiere, de exemplu pentru lipsa permisului de conducere sau a asigurarii, se va putea face dupa o procedura rapida si mai supla.

Modurile alternative de solutionare a litigiilor vor fi extinse. O conciliere prealabila, gratuita si obligatorie, va fi sistematic aplicata in litigiile cu o valoare de cel mult 4000 Euro. Experienta medierii prealabile obligatorii va fi extinsa in materie familiala si in litigiile de competenta judecatorului administrativ.

Tribunalele corectionale pentru minori vor fi suprimate pentru a se garanta specializarea justitie minorilor si intarirea eficacitatii sanctiunilor.

2.3O justitie mai simpla

Inregistrarea Pactului civil al solidaritatii (PACS) se va putea face si la Primar, nu numai la Tribunal.

Evidenta starii civile va fi simplificata pentru comune, si astfel, mai putine demersuri vor fi aplicabile in cazul declarari unor acte/fapte de stare civila.

Jurisdictiile de securitate sociala, pentru incapacitate de munca, acoperirea bolii universale complementare (CMU) si a complementarilor de sanatate, vor fuziona, iar contenciosul social va fi, astfel, tratat de un pol unic la tribunalul de mare instanta departamentala, intr-o procedura mai simplificata si unificata, reducandu-se durata de solutionare.

Dispozitiile numeroase ale noii legi s-au aplicat imediat, dupa intrarea ei in vigoare, iar altele de la 1 ianuarie 2017.

2.4. Justitia secolului XXI trebuie sa fie o justitie pentru oameni

Aceasta este ratiunea si finalitatea legii, care va „raspunde preocuparilor si nevoilor cetatenilor, justitiabililor si jurisdictiilor” (citat din Expunerea de motive).

Sondajele publicate de Ministerul Justitiei (justice.gouv.fr) releva ca 88% din francezi estimau ca justitia este prea complexa si complicata, 98% ca este prea lenta si doar 51% din persoanele, care au avut contact cu justitia, afirma ca aceasta functioneaza bine.

Important este ca aplicarea deplina a legii pentru modernizarea justitiei este facilitata si de exigentele punerii in practica a noii legi, adoptata la 8 august 2016, relative la garantiile statutare, obligatiile deontologice si la recrutarea magistratilor de catre Consiliul Superior al Magistraturii, care propune reforma legislativa in domeniul justitiei.

3. Calendarul intern al dezbaterii si adoptarii legii

3.1. Dupa colocviul din ianuarie 2014, la 31 iulie 2015 Ministerul Justitiei a prezentat, in Consiliul de Ministrii, proiectul legii modernizarii justitiei pentru secolul XXI, urmat de ample dezbateri in toate mediile interesate, reunind toate perosanele-cheie in elaborarea si aplicarea reformei.

3.2. Dupa 3 luni de dezbateri aplicate, la 5 noiembrie 2015, Senatul a adoptat legea, intr-o prima lectura, dupa care la 3-4 mai 2016 a fost examinat in Comisia de legi a Adunarii Nationale, la 17-20 mai 2016 au avut loc dezbateri publice ale sesiunii speciale a Adunarii Nationale, iar la 24 mai 2016, legea a fost adoptata (dupa aproape 10 luni dela data lansarii publice a proiectului).

Prin decizia nr. 2016-739 DC/17.11.2016, Consiliul Constitutional a avizat legea, iar Presedintele Republicii a promulgat-o sub nr. 2016-147/18.11.2016, find publicata in Jurnalul Oficial al Republicii Franceze – JORF nr. 0269/19.11.2016.

4. Structura tematica a legii de modernizare a justitiei pentru sec. XXI in Franta. Titlurile si capitolele esentiale

Titlul I – Aproprierea cetateanului de justitie

Cap. I – Ranforsarea politicii accesului la drept, cuprinde modificari si completari multe asupra Codului organizarii judiciare.

Cap. II – Facilitarea accesului la justitie include modificari ale Codului organizarii judiciare, de procedura penala s.a.

– Titlul IIFavorizarea modurilor alternative de reglementare a diferendelor

Sunt aduse modificari relevante, in materia medierii civile si comerciale, la legea privind organizarea jurisdictiilor, procedura civila, penala si administrativa, la codul justitiei administrative.

– Titlul III – Dispozitii privind ameliorarea organizarii si functionarii serviciului public al justitiei

Cap. I – Dispozitii relative la competenta materiala a tribunalelor de mare instanta (TGI) si a tribunalului de instanta (TI)

Sunt aduse multiple modificari/completari Codului securitatii sociale, Codului de procedura penala si Codului de procedura civila, ajutorului social, Codului actiunii sociale si al familiilor s.a., precum si ale dispozitiilor relative la procedura inaintea Curtii de Casatie s.a.

– Titlul IV – Recentrarea jurisdictiilor asupra misiunilor lor esentiale

Cap. I. Dispozitiile relative la succesiuni, contin ample modificari/completari ale Codului civil, ale Codului securitatii sociale, Codului general al impozitelor, Codului penal, ale regimului starii civile al persoanelor si ale Codului consumului.

– Titlul V – Actiunea
Cap. I – Actiunea inaintea judectorului judiciar
Cap. II – Actiunea inaintea judecatorului administrativ
Cap. III – Actiunea in materie de discriminare
Cap. IV – Actiunea in materia mediului inconjurator
Cap. V – Actiunea in materie de sanatate
Cap. VI – Actiunea in materia protectiei datelor cu caracter personal

– Titlul VI – Actiunea in recunoasterea drepturilor

– Titlul VII – Reannoirea si adaptarea justitiei comerciale la cerintele vietii economice si ale pietei muncii
Cap. I – Adaptarea statutului judecatorilor tribunalelor comerciale
Cap. II – Intarirea independentei si eficacitatii actiunii administratorilor judiciari si a mandatarilor judiciari
Cap. III – Adaptarea tratamentelor intreprinderilor aflate in dificultate

– Titlul VIII – Dispozitii diverse
Cap. I – Publicitatea funciara
Cap. II – Contenciosul relativ la supraindatorare
Cap. III – Desemnarea asesorilor tribunalelor paritare rurale
Cap. IV – Procedura simplificata a recuperarii micilor creante
Cap. V – Gajul stocurilor
Cap. VI – Abilitarile
Cap. VII – Ratificarea ordonantei privind simplificarea si modernizarea dreptului familiei
Cap. VIII – Dispozitii relative la teritoriile de peste mari
Cap. IX – Dispozitii tranzitorii

5. Unele concluzii

Legea de modernizare a justitiei sec. XXI, promulgata la 18 noiembrie 2016, dupa trei ani de dezbateri, a pus in aplicare strategia adoptata prin masuri concrete si multiple vizand:

1) Crearea unui Colegiu deontologic al magistratilor ordinului judiciar;

2) Crearea unui statut special pentru judecatorul de libertati si detentie;

3) Desfiintarea tribunalelor corectionale pentru minori;

4) Accelerarea si intarirea represiunii delictelor rutiere;

5) Modificarea si simplificarea procedurii de divort;

6) Intarirea exemplaritatii in justitie, a independentei si impartialitatii magistratilor:
– ameliorarea garantiilor si obligatiilor acordate magistratilor;
– consacrarea principiului libertatii sindicale a magistratilor;
– modernizarea modalitatilor de evaluare a magistratilor;
– intarirea deschiderii magistraturii catre societate;
– punerea in practica a unei justitii mai apropiate, mai eficace si mai protectoare pentru justitiabili;
– suplimentarea bugetului justitiei (8 miliarde euro in 2016) cu 405 milioane de euro destinati realizarii reformei aprofundate.

7). Reforma ajutorului jurisdictional:
– modernizarea si intarierea caselor de justitie si drept;
o mai buna evaluare a nevoilor justitiei la nivel local, in asociere cu societatea civila;
– deschiderea justitiei catre societate prin crearea consiliilor de jurisdictii;
– intensificarea politicii de ajutoare a victimelor, a persoanelor vulnerabile, a victimelor si crestarea bugetului si generalizarea birourilor de ajutoare a victimelor pe tot teritoriu, dand eficacitatea directivei UE din 25 octombrie 2012.

8) Pentru o justitie mai simpla:
– 88% din francezi considera ca justitia este prea complexa si complicata;
– termenii juridici desueți sunt abandonati;
– regulile de procedura sunt armonizate si simplificate;
– o reforma a procedurii in apel permite recentrarea apelului pe buna aplicare a legii si intarirea efectivitatii hotararii primei instante si a securitatii juridice;
– extinderea modurilor alternative de solutionare a litigiilor;
– reorganizarea parchetelor pentru a le permite indeplinirea mai buna si eficienta a misiunii lor.

II. BELGIA – reforma justitiei – 2014

1. In Belgia, aflam din site-ul Serviciului public federal de justitie ca, in scopul de a pune in practica reforma justitei, s-a adoptat o strategie de reflectie, elaborare si de aplicare pe termen lung, cu finalizare in 2020, pe baza unui plan etapa de etapa si acorduri clare.

Sub directia unui Programanager reforma va putea urma marile linii ale strategiei, va facilita contactele si va da un feedback sistematic tuturor partilor intersate.

DIRCOM este o initiativa care permite, deja, Ordinului judiciar sa ia toate deciziile referitoare la justitie; acest nou organism (DIRCOM) este compus din: membrii comitetului de directie ale serviciului public federal de justitie, presedintele si un membru al Colegiului curtilor si tribunalelor si presedintele si un membru al Colegiului procurorilor generali.

Comitetul de pilotaj conduce grupurile de proiect si reuneste toate persoanele cheie, interesate de aceasta reforma, fiind compus din 9 membrii din administratie, altii decat Ordinul judiciar.

Iata, asadar, ca si Belgia, precum Franta, aplica o strategie proprie de reforma si de modernizare a justitiei, cu finalizare deplina in 2020, la parametrii secolului XXI, avand aceeasi ratiune si obiective fundamentale.

2. Noul peisaj judiciar a devenit realitate

De la 1 aprilie 2014 a intrat in vigoare noua lege de reforma profunda a justitiei, care raspunde pozitiv la intrebarile si dezbaterile vitale din societate din ultimii 30 de ani.

2.1.Care sunt schimbarile pentru cetatean

Reforma justitiei aduce schimbari considerabile privind functionarea interna a justitiei, in favoarea personalului si a cetatenilor, printr-o organizare de o maniera mai eficace, ameliorarea serviciilor si intarirea increderii cetatenilor in functionarea sa.

2.2. Crestarea numarului de curti si tribunale:
– tribunalele de prima instanta – de la 13 la 27;
– tribunalele de munca – de la 9 la 27;
– tribunalele comerciale – de la 9 la 2;
– tribunalele de politie – de la 15 la 31;
– parchetele – de la 14 la 27;
– auditorii de munca – de la 9 la 27 si
– judecatorile de pace – 187.

2.3. Principalii actori ai justitiei sunt:
– justitiabilii, avocatii, ministerul public, judecatorii si consilierii

2.4. Independenta puterii judiciare este esentiala in scopul de a garanta drepturile si libertatile cetatenilor, fiind asigurata prin masuri constante:
– judecatorii sunt numiti pe viata de Rege si nu pot fi demisi decat tot de un judecator pentru anumite fapte comise;
– sedintele sunt publice, judecatorii sunt obligati sa-si motiveze hotararile, recursul contra acestora fiind garantat, ca si accesul liber la justitie pentru toate persoanele si ajutorul judiciar.

3. Principalele caracteristici ale reformei justitiei

3.1. Un cetatean din 4 estimeaza ca justitia nu a evoluat, increderea in justitie a scazut substantial, iar alocatia din bugetul federal s-a redus la 0,7%.

Barometrul de incredere in institutiile statului releva urmatorul clasament: 94% (invatamantul), 85% (politia); 61% (justitia), 53% (Parlamentul), 51% (presa) si 36% (institutiile religioase).

3.2. Reforma judiciara s-a axat pe 3 „pilieri” principali:
– largirea structurilor functionale;
– mobilitatea;
– gestiunea mijloacelor si resurselor.

Rezultatele reformei sun edificatoare si atesta: flexibilitate, autonomie, eficienta si specializare.

III. ELVETIA

1. In 2016, Ministrul Justitiei a lansat in dezbatere principalele modificari din sistemul judiciar, intre care alegerea procurorilor si crearea Consiliului Magistraturii, producand disensiuni in Marele Consiliu (Parlament).

Daca alegerea procurorilor a intrunit unanimitatea, crearea Consiliului Magistraturii nu a fost adoptata, organism considerat INUTIL si oneros de catre parlamentari, motiv pentru care va fi supusa votului poporului prin referendum.

2. Reforma responsabilitatii civile in dreptul elvetian

In dreptul francez, ca si in celelalte state europene, inclusiv in Elvetia, responsabilitatea civila este esentialmente orientata spre repararea prejudiciului.

Reforma elvetiana s-a inscris in aceasta conceptie, asa cum rezulta din Raportul explicativ: „dreptul responsabilitatii civile are ca scop prioritar sa asigure reparatia sociala adecvata a pagubelor”. Totusi, ideile de sanctiune si de preventie nu sunt absente, iar aceasta responsabilitate civila ilustreaza rolul tehnicii juridice ca un mijloc de afirmare a anumitor valori.

Reforma mecanismului responsabilitatii civile vizeaza, in principal, conditiile generale renovate – nasterea dreptului la reparatie si limitele sale, coordonarea dreptului comun cu regimurile speciale, actiunea in responsabilitate si modalitatile sale, precum si efectele responsabilitatii civile.

Prof. univ. dr. Marin Voicu
Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Stiinta, Presedintele Sectiei de drept international si drept comparat a Academiei de Stiinte Juridice, fost judecator ICCJ, fost judecator CEDO