1,397 citiri

Evaziunea fiscală internațională a întreprinderilor. Sinteza Raportului aprobat de Adunarea Națională a Franței – octombrie 2018  

Introducere

In ultimii ani, apare o multiplicare a revelatiilor asupra practicilor de frauda si de evaziune fiscala la mare scara, implicand personalitatile si intreprinderile cunoscute, care produc efectul de exacerbare, iar, printre cetateni unui sentiment de dezamagire si de refuz.[1]

Ambitiile proiectului „BEPS” al OCDE (eroziunea bazelor fiscale si a transferului de beneficii) propune mai multe piste pentru lupta contra practicilor de evitare a impozitelor pe care le datoreaza intreprinderile.

Uniunea Europeana a lansat, in special dupa 2015, numeroase initiative pentru a intari mijloacele de lupta contra fraudei si evaziunii fiscale, intre care, recent Pachetul asupra fiscalitatii numerice.

Raportul, elaborat de o comisie a Adunarii Nationale a Frantei (Raport- Bènèdicte Peyerol si Jean-François Parigi-presedinte), prezinta o stare de lucrari completa si necesara numeroaselor evolutii pe care le-a cunoscut lupta contra evaziunii fiscale in ultimii cinci ani, oferind un diagnostic si propunand remedii pertinente.

I. SUMARUL RAPORTULUI

1. Partea preliminara: Evaziunea si optimizarea fiscala: de partea cui?

I. Despre ce este vorba? Clarificari lexicale si cifrate

A. Clarificare nationala: o tentativa de a imbunatati definirea evaziunii si optimizarea fiscala, ca notiune de substanta

B. Evaluarea evaziunii fiscale: a fi vigilent asupra cifrelor mentionate si a dispune de date utile.
1. Metodele de evaluare si limitele lor
2. Remiterea cifrelor avansate in dezbatere publica
3. Oportunitatea evaluarilor de administratia franceza.

II. Constiinta internationala si initiativele dupa anul 2013
A. Proiectul „BEPS”: initiativa fara precedent al ICDE
B. Preluarea luptei contra evaziunii fiscale de catre UE

III. Actiunea nationala responsabila: constrangerile juridice impuse de Parlament
A. Limitele marjelor de manevra ale legislatorului: normele constitutionale, dreptul european si conventiile fiscale
B. Constrangerile vizand responsabilizarea legislatorului

IV. Analiza evaziunii fiscale internationale, fara complezenta si isterie

2. PRIMA PARTE: A gandi lupta contra evaziunii fiscale prin prisma atractivitatii si identitatii economiilor Frantei si a diplomatiei sale fiscale

I. Identitatea si atractivitatea economica a Frantei

II. A repune diplomatia fiscala in centrul fiscului
A. A utiliza forta diplomatica si stabilitatea politica a Frantei pentru a fi motorul in lupta contra evaziunii fiscale
B. A gandi fiscalitatea intr-o lume instabila
C. A intari asocierea Parlamentului in diplomatia fiscala franceza.

3. Partea a II-a: Catre etapa numerica si financiarizarea economiei

I. Sfidarile numericii economiei
A. Economia numerica sau numerizarea economiei
B. Consecintele unei adaptari a fiscalitatii internationale la economia numerica: o nișa catre pietele de consum.

II. Raspusurile la numerizarea economiei
A. Proiectul „ACCIS”, primul raspuns la numerificarea economiei si la ranforsarea justitiei fiscale europene
B. Consacrarea „ètablissment stable virtuel„ (ESV)
C. Textele specifice ale economiei numerice
D. Pistele de explorare: taxa anti-abuz si impunerea alternativei forfetare

III. Financiarizarea economiei: lupta contra evaziunii financiare
A. Intarirea actiunilor contra „paradisurilor fiscale”
B. Accentuarea transparentei financiare si fiscale

3. Partea a III-a – O administrare deschisa si inovatoare

I. Jocul datelor si al transparentei: o oportunitate pentru administratia fiscala
A. Un control fiscal performant al rezultatelor prezentate
B. Utilizarea datelor de administrare: a face fata afluxului de informatii pentru ameliorarea controlului
C. Ameliorarea tehnicilor de a trata informatia

II. Deschiderea competentelor si a participarii noilor actori

III. Anexe utile contra evaziunii fiscale: dreptul concurentei
A. Actiunea Comisiei Europene ilustrand eficacitatea concurentiala
B. Experienta Germaniei in materie numerica sub unghiul concurentei

II. SINTEZA RAPORTULUI

1.”Frauda, optimizarea si evaziunea fiscala a intreprinderilor sunt in inima numeroaselor dezbateri politice si suscita atentia cetatenilor lumii, o atentie speciala, in masura in care, intreprinderile evita obligatiile fiscale legale si legislative, cu efecte grave asupra finantelor publice, limitand capacitatea autoritatilor de a finanta politicile publice ambitioase pe care doresc sa le puna in practica.

Emotia politica si cetateneasca este, deci, perfect legitima si solicita puterilor publice o reactie ferma, concentrata pe evaziunea fiscala si sa nu abordeze frauda, doar, sub unghiul penal: este important si pertinent de a se centra reflectia si propunerile asupra „zonei gri” situata intre legalitate si infractiunea penala.

Evaziunea fiscala inglobeaza astazi toate operatiunile care, aparent legale, sunt artificiale si fara substanta si trebuie sa fie fiscal sanctionate.

Consecintele financiare ale evaziunii fiscale trebuie, de asemenea, sa faca obiectul unei atentii particulare, in special din punctul de vedere metodologic.

In acest sens, propunerea nr. 1 are ca obiect evaluarea consecintelor evaziunii si a fraudei fiscale, iar, in acest scop, este necesara crearea, de la inceputul anului 2019, a unui Grup de lucru, compus din economisti universitari, membrii ai administratiei fiscale si parlamentari pentru a elabora o metoda de evaluare a fraudei si a evaziunii fiscale, intr-un consens si de a sistematiza evaluarea anuala a acestor comportamente.

2. Raportul a tratat lupta contra evaziunii fiscale din punct de vedere global, prin prisma juridica a doua dimensiuni, adesea omise: atractivitatea Frantei si diplomatia fiscala, indisociabile in privinta evaziunii fiscale.

Propunerea 2-3-4: Lupta contra manipularii pretului de transfer si „actiunea anti-abuz-utilitate si clarificare” si „Atractivitatea fiscala in Franta”.

Propunerea 5: ”Diplomatia UE”.

A se angaja, la impusul Frantei, o reflectie in UE pentru a acompania tranzitia Statelor membre la modele economice asupra unei industrii fiscale, in scopul de a fixa un termen asupra existentei paradisurilor fiscale in UE.

Schimbarea, lumii este, de asemenea, politica, tehnologica si economica, numerizarea economiei, financizarea sa accentuata, depasesc evolutiile tehnice si dezvoltarea imateriala. Raspunsurile la sfidarile puse in numerizarea economiei si la schimbarile modelelor organizationale ale intreprinderilor nu fac obiectul consensului international si risca sa nu prospere la scara intenationala. In schimb, Comisia Europeana a propus pachetul numeric la 21.03.2018 care prevede un termen lung de adoptarea unui stabiliment virtual stabil si, pe termen scurt, introducerea unei taxe de 3% asupra cifrei de aplicare privind anumite servicii numerice.

Sustinerea aeestor initiative este un imperativ absolut, Raportul apeland la Parlament si la Guvern pentru a face tot posibilul in acest scop, in urmatorii ani.

Propunerea 5: „A face fata digitalizarii economiei”.

A face fata financiarizarii, Franta trebuie sa dezvolte norme legale preventive si punitive, inclusiv asupra paradisurilor fiscale si cu privire la mijloacele si operatiunile realizate privind intreprinderile stabilite in statele teritoriale noncooperative si vis-a-vis de fluxul tranzitand zonele cu regimul fiscal privilegiat.

La nivel european, adoptarea recenta a unei LISTE COMUNE a jurisdictiilor noncooperative este un castig notabil, care trebuie, permanent, sa acompanieze o evaluare precisa a angajamentelor luate de tarile identificate care nu respecta toate regulile, figurand pe aceasta LISTA.

Propunerea 6: „Intarierea sanctiunilor contra activitatilor in paradisurile fiscale”.

Propunerea 7:Transparenta” – permite accesul la Registrul oricarei persoane justificand un interes legitim si autorizatia asupra modelului de deschidere catre beneficiarii efectivi, prevazuti pentru cadrul monetar si financiar.

Propunerea 8: „O administrare deschisa si inovanta”.

O mai buna informare asupra actiunilor Guvernului, la scara europeana si internationala, contra evaziunii fiscale, este absolut indispensabila, nu numai pentru a permite indeplinirea misiunii constitutionale de evaluare a politicilor publice si de control al actiunii guvernamentale, dar si ca o obligatie intr-o societate democratica.

Conventiile fiscale si negocierile europene sunt doua subiecte preeminente pentru care o asociere majora cu Parlamentul este oportuna, imperativului justitiei fiscale, neinterzicand nicio pista si colaborare interinstitutionala.

3. Sinteza recomandarilor

Recomandarile completeaza cele 15 propuneri din raport, incluse, de asemenea, in foaia de parcurs pentru aplicarea lor efectiva.

R1 – Inceperea activitatii din ianuarie 2019 a unui Grup de lucru, compus din economisti, universitari, membrii ai administratiei fiscala si parlamentari pentru a se adopta o metoda de evaluare a fraudei si a evaziunii fiscale si a sistematiza evaluarea anuala a acestor comportamente.

R2 – Evaluarea anuala printr-un Raport remis Parlamentului privind masurile fiscale in vigoare contra fraudei si a evaziunii fiscale, relativa la stadiul lor, la randamentul individual si la modificarile susceptibile de a fi operate.

R3 – A reflecta asupra unei evolutii legislative a continutului art. 57 din codul general a impozitelor privind pretul de transfer, in scopul ca legea sa determine direct, intr-o forma suficient de precisa, regulile fiscale aplicabile.

R4 – Dezvoltarea masurilor infralegislative in materie de pret de transfer

R5 – Identificarea dificultatilor carora administratia le poate face fata in materie de pret de transfer si acompanierea in utilizarea metodei partajului beneficiilor

R6 – A se exclude abuzul de drept relativ la frauda legii pentru aplicarea operatiunilor cu motivare fiscala principala si nu numai exclusiva, rezervand majorarile prevazute pe motivare fiscala si punerea in protectie a unei proceduri scrise asupra naturii principale a motivului fiscal al unei operatiuni.

R7/8 – In cadrul de transpunere a deductibilitatii sarcinilor financiare, prevazut de directiva „ATAD” sa se vegheze la o buna articulare a acestui dispozitiv cu cele franceze, altele decat „robot” si dispozitivul contra subcapitalizarii si sa se solicite din partea Guvernului, pe de o parte, o evaluare exhaustiva a impactului dispozitivului asupra intreprinderilor franceze, in special, cele mici, cele in dificultate si cele indatorate pentru achizitii, astfel ca sa fie o analiza de oportunitate justa de excludere a societatilor financiare din campul dispozitiilor, iar de alta parte, solicitarea institutiilor europene pentru ca sa realizeze un studiu european asupra aplicarii DIRECTIVEI de celelalte State membre si opiniile fiecaruia, in raport de pozitia franceza si a incidentei eventuale asupra atractivitatii nationale.

R9 – In cadrul evolutiei regimului de impozitare redus a anumitor venituri din dreptul de proprietate intelectuala sa se garanteze mentinerea atractivitatii financiare si la intreprinderile franceze, in special PNE, in mod deosebit la includerea in acest regim a noilor active si obligatia Guvernului de a prevedea, in proiectul legii finantelor pe 2019, a unui studiu comparativ al diferitelor regimuri fiscale in materie de proprietate intelectuala, existente in UE.

R10 – A fi proiectata o restructurare a agentilor DFFIP si a noilor modalitati de organizare interna pentru a intari serviciile si acordurile prealabile in materie de preturi de transfer, in scopul imbunatatirii ajutorului dat intreprinderilor in securizarea operatiunilor lor.

R11 – A se angaja o reflectie asupra opozabilitatii versiunilor consolidate a conventiilor fiscale modificate prin Conventia multilaterala, dupa caz, cu consultarea celorlalte jurisdictii, parti la aceste conventii.

R12 – Garantarea efectivitatii si accesului pentru toate intreprinderile la procesul de „labellisation” a intreprinderilor angajate cu administrarea intr-o relatie de incredere, prevazuta de art. 17 al Legii din 17.08.2017 pentru un Stat al serviciului unei societati de incredere.

R13/14/15 – A se lua in calcul atestarea aspectelor fiscale ale relatiilor cu tarile straine, a se solicita institutiilor UE o valorizare a codului de conduita european in materie de fiscalitate a intreprinderilor, adoptat in 1997 si transpunerea textelor europene inspirate de acestea.

R16/17/18 – Sustinerea demersului francez si european vizand ceea ce SUA revine asupra masurilor fiscale prejudiciabile, adoptate in XII/2017 si favorizarea punerii in practica a unui dialog interparlamentar cu Congresul american, in acest scop. Ameliorarea asocierii intreprinderilor franceze pentru identificarea impozitelor iregulare straine, in afara reuniunilor regulare si a intalnirilor prealabile cu autoritatile straine competente. Organizarea informarii sistematiea a comisiilor permanente insarcinate cu finantele si cu afacerile externe ale celor doua camere parlamentare, in negocierile conventiilor fiscale.

R19/20/21 – Comisia de finante a Adunarii Nationale a Frantei sa examineze pe fond proiectele de lege relative la conventiile fiscale si sa aplice o structura interparlamentara europeana, destinata examinarii asupra problemelor fiscale pentru a formula recomandarile asupra evolutiei legislative si a favoriza colaborarea parlamentului german si francez pentru a intari pozitiile comune. Totodata, este necesara ca Parlamentul, inainte de reuniunile Consiliului UE, sa dea un mandat politic negocierii, fixand cadrul general al pozitiilor franceze si punctele dure.

R22 – Angajarea unei reflectii la nivel european asupra crearii si partajului valorii pentru a obtine o pozitie comuna a Statelor membre si a institutiilor in materie.

R23 – Reinnoirea sustinerii ferme de catre Parlamentul francez a proiectului ‚ACCIS” si sustinerea aplicarii tunelului european al nivelului de impozit asupra societatilor, intr-o forma ambitioasa, pentru a garanta eficacitatea sa.

R24 – In caz de esec a negocierilor asupra proiectelor europene legate de fiscalitate a economiei numerice, introducerea in dreptul fiscal francez a definitiei stabilimentului stabil virtual, raspunzand unei prezente numerice semnificative, conform directivei din 21.03.2018.

R25 – A se prevedea o durata maximala de 2 ani pentru aplicarea taxei de 3% asupra veniturilor obtinute din anumite servicii numerice in scopul de a incita Statele membre si a se studia riscurile dublei impuneri pentru a nu fragiliza un sector economic dinamic.

R26 – In caz de esec a negocierilor asupra proiectelor europene legate de fiscalitatea economiei numerice, sa se prevada in dreptul national o taxa anti-abuz specifica.

R27/28/29/30/31/32 – A se intelege aplicarea regimului societatilor straine controlate de tarile care, fara a fi/a avea fiscalitate privilegiata, sunt ale ETNC si a se intari informarea parlamentului asupra listelor ETNC si aplicarea contramasurilor existente si a consacra dezbaterile anuale prevazute de lege asupra acestei LISTE.

R33/34 – Sustinerea publicitatii declaratiei tarii privind intreprinderile la scara UE si sistematizarea asocierii serviciilor operationale la elaborarea modelelor informatice, utilizate pentru programarea si urmarirea controalelor, in scopul adaptarii la specificatiile anumitor tipuri de contribuabili.

R35/36/37/38 – Adaptarea analizei riscurilor specifice fiecarei populatii de contribuabili, tinand cont de datele multinationale si de asigurare a urmaririi interlope a controalelor fiscale. Sistematizarea consultarii serviciilor diplomatice in fiecare etapa de negocieri a conventiilor si motivarea de catre administratia fiscala a oricarei decizii tehnice care vizeaza recomandarile diplomatice. Sistematizarea evaluarii prealabile a relatiilor internationale ale Frantei in privinta consecintelor economcie si bugetare si a asocierii directiilor generale ale Trezoreriei si ale intreprinderilor la elaborarea liniilor directoare si a pozitiilor franceze relative la fiscalitatea intreprinderilor.


[1] Raportul adoptat de Adunarea Nationala a Republicii Franceze in oct. 2018. Sinteza. Traducerea si adaptarea de prof. Marin Voicu.


Prof. univ. dr. Marin Voicu
Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Stiinta, Presedintele Sectiei de drept international si drept comparat a Academiei de Stiinte Juridice, fost judecator ICCJ, fost judecator CEDO