800 citiri

Jurisprudența Tribunalului UE. Ajutoare de stat. Regimul ajutoarelor de stat aplicat în Belgia. Decizia Comisiei Europene declarând ajutoarele de stat incompatibile cu piața internă a UE și ilegale, ordonând recuperarea lor. Decizia fiscală anticipată. Exonerarea beneficiilor excedentare. Autonomia fiscală a Statelor membre – Cauzele T-131/16 și T-263/16, Hotărârea din 14.02.2019

1. Din 2005, Belgia aplica un sistem de exonerare a beneficiilor excedentare ale entitatilor belgiene integrate grupurilor multinationale de societati. Aceste entitati puteau sa beneficieze de o decizie anticipata a autoritatilor fiscale belgiene, daca faceau dovada existentei unei situatii noi, precum o reorganizare antrenand relocarea antreprenorului central in Belgia, crearea de locuri de munca sau de investitii. In acest cadru, erau exonerate de impozitul asupra „beneficiilor considerate ca fiind excedentare”, depasind beneficiile pe care entitatile autonome comparabile le realizau in circumstantele similare.

2. In anul 2016, Comisia Europeana a constatat ca acest sistem de exonerare a beneficiilor excedentare constituita de fapt, un ajutor de stat incompatibil cu piata interna a UE si ilegal si a ordonat recuperarea  ajutoarelor acordate celor 55 de beneficiari intre care si societatea Magnetrol International (Decizia (UE)/2016/1699 din 11.01.2016 relativa la regimul ajutoarelor de stat privind exonerarea beneficiilor excedentare – J.O. 2016, L 260, p. 61).

Belgia si Magnetrol International au introdus un recurs la Tribunalul UE, avand ca obiect anularea Deciziei (UE)/2016/1699, invocand doua motive esentiale:
– reprezinta o ingerinta in competentele exclusive belgiene in materie de fiscalitate directa si
– se intemeiaza pe o concluzie eronata relativa la existenta unui regim de ajutor de stat in speta.

3Prin Hotararea din 14.02.2019 (T-131/16 si T-263/16 nedefinitiva), Tribunalul UE-camera largita, ANULEAZA Decizia (UE) 2016/1699, retinand, in esenta, urmatoarele argumente:

3.1. Asupra ingerintei in competenele exclusive ale Belgiei

Relativ la ingerinta in competentele exclusive ale Belgiei, Tribunalul retine ca, chiar daca fiscalitatea directa apartine in starea actuala de dezvoltarea dreptului UE, competentei Statelor membre, acestea trebuie, totusi, sa exercite aceasta competenta in respectul deptului UE. De aceea, o masura prin care autoritatile publice acorda anumitor intreprinderi un tratament fiscal avantajos, care nu comporta, insa, un transfer de resurse de la Stat, plaseaza beneficiarii intr-o situatie financiara mai favorabila in raport cu alti contribuabili, fiind susceptibila de a constitui un ajutor de stat.

Comisia, fiind competenta pentru a veghea la respectarea regulilor referitoare la ajutoarele de Stat, nu i se poate reprosa ca si-a depasit competenta in cauza.

Drept urmare, Tribunalul respinge argumentul invocat de reclamanta.

3.2Privind existenta unui regim de ajutoare, Tribunalul constata ca Comisia a calificat eronat sistemul de exonerare a beneficiilor excedentare ca regim de ajutoare, in sensul art 1 lit. „d” din Regulamentul (UE) nr. 2015/1589 al Consiliului, din 13.07.2015, in referire la modalitatile de aplicare a art. 108 din TFUE.

In consecinta, dispozitiile identificate de Comisie ca fiind baza pretinsului regim al ajutoarelor nu prevad toate elementele esentiale in acest sens. Ca atare, punerea in practica a acestor dispozitii si, deci, acordarea pretinselor ajutoare depindea in mod necesar de adaptarea masurilor de aplicare suplimentare, ceea ce exclude existenta regimului fiscal de ajutoare.

Drept urmare, Tribunalul constata ca autoritatile fiscale belgiene dispuneau de o marja de apreciere asupra ansamblului elementelor esentiale ale sistemului de exonerare in chestiune, care le permitea sa influenteze caracteristicile, nivelul si conditiile in care exonerarea era acordata, ceea ce exclude, de asemenea, existenta unui regim de ajutoare.

In final, Tribunalul hotaraste ca nu poate fi retinut ca beneficiarii pretinsului regim de ajutoare sunt identificati de o maniera generala si abstracta si ca o linie sistematica de conduita a autoritatilor fiscale belgiene a existat efectiv referintele la deciziile anticipate ale acestuia.

Nota: Un recurs, limitat numai la problemele de drept, poate fi declarat la CURTE contra hotararii Tribunalului in termen de 2 luni de la comunicare.

Prof. univ. dr. Marin Voicu
Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Stiinta, Presedintele Sectiei de drept international si drept comparat a Academiei de Stiinte Juridice, fost judecator ICCJ, fost judecator CEDO