Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule profesor Mihai Hotca, pentru că ați acceptat să acordați un interviu cititorilor JURIDICE.ro. În articolul Avocatura – prezent și perspective –, publicat pe JURIDICE.ro – ESSENTIALS, ați trecut dincolo de lumea ideilor și principiilor, aducând în prim plan reglementarea profesiei de avocat cum este ea acum și cum credeți că ar trebui modificată. Acestea sunt tălmăcirile care vă trec prin suflet? 

Mihai Hotca: Și eu vă mulțumesc pentru interesul dumneavoastră, manifestat în legătură cu activitatea mea. Mă străduiesc ca, în sufletul meu de avocat, să își găsească locul atât chestiunile concrete ale spețelor de care mă ocup, cât și cele care țin de starea profesiei de avocat. La ceas de bilanț, căci iată au zburat cei 4 ani de mandat, în care am avut onoarea să reprezint colegele și colegii în Consiliul Baroului București, am vrut să fac o radiografie a situației actuale a profesiei de avocat.

De asemenea, în contextul acestei analize a reglementării privind profesia de avocat, am încercat să conturez rolul avocatului în societate, deoarece justițiabilii, organele judiciare, autoritățile publice, instituțiile publice nu reprezintă corect misiunea nobilei noastre profesii. Uneori, chiar noi avocații, nu avem o prefigurare corespunzătoare a rolului pe care-l avem în societate.

Funcționarii publici trebuie să înțeleagă că avocatul este un profesionist ce-și pune priceperea în slujba persoanelor care au nevoie de aceasta, întrucât sunt implicate în activități judiciare sau au chestiuni juridice, pe care nu le pot gestiona singure în mod satisfăcător, din motive obiective sau subiective. În zilele noastre, avocatul are indiscutabil un rol social important în soluționarea conflictelor juridice, figurând printre participanții, de regulă, indispensabili la activitatea de înfăptuire a justiției. Avocatul este un protagonist al justiției, întrucât este foarte important în activitatea judiciară, fiind un specialist independent, care poate consilia, asista și reprezenta justițiabilii și alte persoane cu probleme de natură juridică. Cred că, înainte de a pretinde celorlalți să ne respecte, trebuie să conștientizăm noi importanța misiunii noastre. Dacă facem o paralelă cu instituția advocatus diaboli, care desemnează persoana însărcinată cu cercetarea (investigarea) celor propuși spre canonizare, pentru a fi relevate aspectele negative ale conduitei lor, am putea spune că, în procesul judiciar modern, procurorul este avocatul Diavolului, iar persoana care asigură apărarea celui investigat este avocatul Domnului (advocatus dei), adică avocatul justițiabilului.

Alina Matei: Citind articolul dumneavoastră am realizat că așa cum este astăzi reglementată profesia de avocat, adică destul de bine, nu a fost niciodată. Practic, profesia trăiește o perioadă excelentă, din punct de vedere al reglementării. Desigur, lucrurile oricând pot fi îmbunătățite, deși uneori mai binele poate fi dușmanul binelui. Aveți o mică referire în text la comportarea necorespunzătoare față de avocați a unor judecători, procurori, polițiști sau funcționari publici. Problema nu cred că e comportarea necorespunzătoare, ci, poate, uneori lipsa de reacție – cu referiri la texte de lege – a avocaților în această situație. Adică să nu ne plângem că suntem victime, ci, drepți, cu capul neplecat să răspundem civilizato-legal. Știu că acesta a fost motivul pentru candidatura dumneavoastră la alegerile din 2015. Credeți că această situație este dată de relațiile dintre profesii sau de cele instituționale, fie ele barouri sau UNBR?

Mihai Hotca: Pot spune că, din perspectiva reglementării profesia de avocat stă mai bine decât în urmă cu 4-5 ani. Iată câteva dispoziții care au intrat în vigoare în ultimii 2 ani (anii 2017-2018):
– Exceptarea de la măsura ridicării de înscrisuri și de la măsura confiscării a: a) înscrisurilor care conțin comunicări între avocat și clientul său; b) înscrisurilor care conțin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client;
– Modificarea art. 39 din Legea nr. 51/1995. Astfel, conform art. 39 alin. (5) din Legea nr. 51/1995: “Nu constituie abatere disciplinară şi nici nu poate atrage alte forme de răspundere juridică a avocatului opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege şi folosirea mijloacelor legale pentru pregătirea şi realizarea efectivă a apărării libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor săi”;
– Așezarea procurorului în sala de judecată. Potrivit completării la Legea nr. 304/2004, configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor ș.a.

Alina Matei: Cum a fost perioada de consilier în mandatul 2015-2019?

Mihai Hotca: Această perioadă a fost una provocatoare și foarte utilă pentru mine. Fiind la primul mandat de consilier, am luat totul de zero. A trebuit să mă familiarizez cu funcționarea Baroului București, dar am învățat din mers și acum pot spune că am experiența necesară pentru a avea o imagine clară, de ansamblu, asupra structurii și problemelor celui mai important barou din sud-estul Europei.

Alina Matei: Care sunt principalele trei realizări ale Consiliului în această perioadă și primele trei proiecte care nu au reușit să străpungă?

Mihai Hotca: Trei realizări sunt:
– Pregătirea profesională a avocaților. Baroul București a organizat sau a fost partener la peste 100 de conferințe destinate avocaților. Toate conferințele de pregătire profesională ale Baroului București au fost gratuite;
– Informatizarea Baroului București și modernizarea site-ului;
– Susținerea tinerilor avocați și optimizarea activității Serviciului de Asistență Judiciară.

Trei nerealizări:
– Efectuarea demersurilor pentru implementarea sistemului de accesare online a dosarelor aflate pe rolul instanțelor;
– Transpunerea în practică a propunerii ca ședințele de judecată să fie transmise online (cu excepțiile de rigoare, de pildă în cauzele cu minori);
– Asocierea corpului profesional la activitatea Baroului București.

Alina Matei: Credeți că ar trebui sporite atribuțiile/puterile unui consilier al baroului?

Mihai Hotca: Da. Este o lecție pe care am învățat-o în calitatea mea de consilier al Barolului București, respectiv că este nevoie de un transfer de atribuții către consilieri, astfel să se asigure o mai bună funcționare a acestei structuri și o responsabilizare a membrilor săi.

Alina Matei: Consilierii când iau decizii pentru avocați gândesc ca niște avocați sau având în vedere interesul Baroului? De exemplu, avocații nu doresc deloc mărirea taxelor, dar organele ar putea avea altă părere. De fapt, mă interesează interesul cui este protejat? Cum se întâmplă în Baroul București?

Mihai Hotca: Din ceea ce am constatat ex propriis sensibus, vă pot spune că majoritatea consilierilor sunt conșțienți de funcția încredințată și de faptul că reprezintă interesele avocaților din Baroul București.  

Alina Matei: La ședințele de Consiliu, se întâmplă să fie și discuții aprinse, scântei rezultate din susținerea argumentelor, firește?

Mihai Hotca: Consiliul Baroului București este un organ colectiv, alcătuit din avocați reprezentativi pentru profesie și fiecare membru al său, în manieră proprie, înțelege să se bată pentru interesul profesiei. Uneori, dezbaterile sunt mai pasionale sau cu scântei, dar așa se asigură schimbul de idei și, până la urmă, prin vot se ajunge în quasimajoritatea cazurilor la soluția legală și oportună.

Alina Matei: Sunt în Consiliul Baroului așa-numite grupuri-grupulețe sau, dacă există, sunt disimulate bine?

Mihai Hotca: Nu pot spune cu mâna pe inimă că există astfel de subdiviziuni, dar ce pot să afirm cu certitudine este faptul că eu nu fac parte dintr-un asemenea grup, în măsura în care ar exista.

Alina Matei: Ce vă propuneți pentru noul mandat?

Mihai Hotca: Dintre propunerile mele, vreau să menționez aici:
– Extinderea asistenței juridice obligatorii la toate cauzele penale, în toate fazele procesului penal;
– Modificarea dispozițiilor privind începerea urmăririi penale in rem, în așa fel încât să se evite arbitrariul organelor de urmărire penală;
– Menționarea expresis verbis, în Codul de procedură penală, a dreptului avocatului de a adresa întrebări persoanelor audiate în faza de urmărire penală;
– Majorarea onorariilor stabilite pentru asistența juridică din oficiu;
– Adoptarea unei noi legi privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat:
– Adoptarea unei legi speciale privind asistența juridică din oficiu;
– Asigurarea consultării dosarului în format electronic fie prin remiterea unei copii integrale a acestuia, fie prin accesul pe bază de parolă la forma electronică a acestuia;
– Asigurarea unor spații corespunzătoare destinate avocaților la sediile instanțelor de judecată;
– Asigurarea unor spații pentru avocați în viitorul cartier al justiției etc.

Alina Matei: Știu că v-am pus și data trecută întrebarea privind pe care dintre candidații pentru funcția de Decan îl susțineți, așa că v-o adresez și acum. Pe cine veți vota pentru demnitatea de Decan?

Mihai Hotca: Tot pe domnul decan Ion Dragne. Dacă va aduna voturile necesare pentru demnitatea de decan, aș fi onorat să fac parte din echipa care va încerca să concretizeze proiectul avansat de domnia sa.

Alina Matei: Dacă veți dori să scrieți cartea Viața prin ochii unui consilier al Baroului București, voi fi prima care o voi cumpăra și citi.

Mihai Hotca: Mulțumesc pentru promisiune. Dacă voi găsi inspirația necesară, o voi scrie și atunci va trebui să vă țineți de promisiune.

Alina Matei: Ce mesaj vreți să transmiteți avocaților din Baroul București?

Mihai Hotca: Să conștientizeze rolul lor în societate și să fie alături de Baroul București. Într-un articol publicat în Gazeta tribunalelor (31 ianuarie 1864), C. Heraclide scria: „Ordinul avocaților atât de antic ca și magistratura, atât de nobil ca și virtutea, atât de necesar ca și justiția, se distinge printr-un caracter care îi este propriu. Singură, între toate profesiile, avocatura se menține în fericită și pașnică posesiune a independenței sale. Liber, fără a fi inutil patriei, avocatul se consacră publicului, fără a fi sclavul lui”.

Metaforic spus, așa cum presa este considerată câinele de pază al democrației sau a patra putere în stat, instituția avocatului trebuie considerată câinele de pază al justiției sau a cincea putere în stat.

Gradul sau măsura în care drepturile avocatului sunt recunoscute, atât legal, cât și instituțional, reflectă robustețea unei democrații și maturitatea statului de drept.

În final, le doresc colegelor și colegilor să fie imuni la evenimente impredictibile negative și să aibă succese pe plan personal și profesional. Sărbători fericite! Paște luminat!

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Mihai Hotca: Și eu vă mulțumesc!