Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule avocat Ion Dragne, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Vom discuta despre alegerile din 4 mai 2019 şi despre dorinţa de a câştiga un nou mandat de Decan. În interviul din 2015, vorbind de profilul Decanului celui mai mare barou din ţară, spuneaţi că trebuie să fie un om responsabil, care să vadă interesul profesiei ca fiind mai important decât cel personal, capabil să asculte, să preia, să admită greşelile, să le îndrepte… V-aţi încadrat în acest profil?

Ion Dragne: Bună ziua, eu vă mulțumesc pentru interviu.

Am convingerea ca am făcut mult din ceea ce am promis în 2015, am pus o parte importantă din timpul și energia mea la dispoziția profesiei de avocat, am ascultat, am îndreptat, am și greșit, ca orice om.

Cine a interferat cu partea administrativă a baroului a putut sa vadă, dacă a vrut, unele schimbări în bine. Au fost eliminate vizele de la serviciile baroului pentru orice schimbare în exercițiul profesiei, vize care puneau avocații să aștepte, ca la administrația financiară, la ușile personalului administrativ. La fel, am înlăturat, cu ajutorul colegilor din consiliu, condiția plății contribuțiilor profesionale pentru soluționarea oricărei cereri care privea avocații, întrucât nu avea justificare legală și împiedica exercitarea profesiei.

Am lucrat cu angajații baroului pentru a-i face sa înțeleagă ca ei sunt în serviciul avocaților și nu invers. Cu excepția unor situații particulare, a funcționat dialogul, astfel încât sper ca azi orice avocat care intră în contact cu angajații baroului este întâmpinat cu respect, calm, deferență, așa cum trebuie să fie.

Am propus, în prima ședință, să reducem indemnizația decanului și a prodecanilor la nivelul indemnizației unui consilier și am avut doar două voturi împotrivă. Următoarea decizie propusă, de a reduce la jumătate indemnizația consilierilor baroului, a trecut „la mustață”… Așa ca și cu interesul față de profesie, mai presus față de cel personal, e de vorbit de la om la om.

Ar fi fost mult mai confortabil pentru mine, în relația cu colegii din consiliu sau cu angajații baroului, să las lucrurile cum erau, dar nu m-aș fi simțit bine în relația cu avocații care m-au sau nu m-au ales decan. Tot ce am decis, ca decan, a pornit de la premisa „cum aș vrea să fie pentru mine, ca avocat, lucrul pe care îl decid, ca decan?”

Pe scurt, am dorit o împrospătare a relației baroului cu avocații și cred ca am realizat-o, în cea mai mare parte.

Alina Matei: Dilema să mai candidez vs. să nu mai candidez a înclinat balanța spre one more time. Cârcotaşilor care ar zice: mai vrea Dragne încă un mandat, nu vrea să lase locul şi altuia, ce le-aţi spune?

Ion Dragne: Nu pot să cred că în profesia noastră exista cârcotași, pentru că nu am avut această disciplină la facultate ☺️.

Serios, departe de a folosi clișeul proiectelor începute și nefinalizate, am candidat pentru că am dreptul și pentru ca mai vreau sa fiu 4 ani decan, dacă majoritatea avocaților crede că merit să o reprezint.

Alina Matei: Şi apropo de interese, tot gurile rele spun că aţi fi de partea avocaţilor din multinaţionale, a firmelor mari de avocatură. Adevăr sau minciună?

Ion Dragne: ”Casele de avocatura”, da, cunosc, e subiectul care revine la 4 ani în discuția electorală… Dacă nu se susține, încă, faptul că vreau să desființez cabinetele individuale și să „unesc” forțat, ca la colectivizare, avocații, înseamnă că a evoluat, totuși, dialogul electoral…

Da, țin partea societăților profesionale de avocați, la fel cum țin partea cabinetelor individuale de avocați, pentru că forma de exercitare a profesiei este doar ”haina” în care lucrează avocatul. Cine pune în relație antagonică societățile de avocați cu cabinetele individuale greșește profund, pentru că, atunci când este vorba de interesele profesiei, trebuie să existe unitate, nu dispute artificiale. Că nu e o temă serioasă o dovedește viața profesiei în București, unde avocați din societăți încetează colaborarea sau se retrag și înființează cabinete, unde mai multe cabinete se reorganizează și devin societăți profesionale sau cu răspundere limitată și tot așa. Este loc sub soare pentru toți, cum se spune. Eu le vorbesc colegilor mai tineri despre cabinetul meu cu multa mândrie, că face parte din viața mea. La fel, eu, asociații și, sper, colaboratorii noștri, vorbim cu plăcere despre societatea din care facem parte, ca e tot o parte din viața noastră petrecută acolo.

Alina Matei: În mod clar, Decanul nu e magician care să folosească când vrea bagheta aşa că spuneţi-ne, vă rog, cum au funcţionat în interior relaţiile cu membrii Consiliului?

Ion Dragne: După efervescența electorală, ne-am calmat și am început să lucrăm. Sigur ca suntem personalități diferite, însă dacă există bună-credință și dorința de a face lucruri bune pentru toți, nu doar pentru unul sau unii, atunci agenda consiliului este una firească. Cea mai mare parte a avocaților pe care Adunarea Generală i-a desemnat în consiliu au luat lucrurile în serios și a format majoritatea care a condus baroul cu echilibru și profesionalism. Am colaborat excelent cu maestrul Nicu Tiberiu, cu prietenii Mihai Tanasescu, Flavia Teodosiu, Octavian Popescu, Mihai Hotca, Mihai Ciobanu, de care am zis mai înainte, cu dl Gheorghe Florea, precum și cu ceilalți colegi, cu mici excepții. Mă aștept ca din viitorul consiliu sa facă parte oameni de calitate, alături de cei de care am zis, ca Dan Oancea, Gabriel Udrea, Mihaela Olaru, Bogdan Micu, Costel Nedelcu, Mihai Mareș, Vasile Nemeș, Petre Piperea, Ștefan Naubauer, Aura Ungureanu, Luminița Tuleașca, iar lista nu se termina aici, așa încât avocații au de unde alege, dintre avocați de calitate.

Alina Matei: Vă rog să enumeraţi principalele realizări ale acestui mandat, dar şi nerealizările.

Ion Dragne: Am spus anterior despre câteva realizări, am o problema cu lauda de sine.

Oricum, îmi iau inima în dinți ☺️ și aș mai adăuga faptul că am reușit să punem la dispoziția avocaților o sală cu calculatoare noi, pentru lucru și informare. Când am condus o delegație dintr-un barou din vest la biblioteca avocaților, în spațiul de la parter, colegii străini au spus ca ei nu au astfel de condiții pentru baroul lor.

La serviciul de asistență judiciară am susținut și votat, fără excepție, orice măsură care viza creșterea calității activităților de desemnare a avocaților la serviciile avocațiale specifice. De circa un an, după ce l-am desemnat la coordonarea serviciului pe colegul Mihai Ciobanu, lucrurile merg mult mai bine și a crescut transparența în activitatea de asistență judiciară. Mai e de muncă, dar începutul e bun. Am avut prilejul să particip la semnarea noului protocol pentru remunerarea activităților de asistență judiciară de către stat, profit de ocazie să aduc aprecieri domnului Tudorel Toader, deschis pentru o remunerare corectă a avocaților (fără să uit neacceptarea, de principiu, a unei locații pentru avocați în viitorul Cartier al Justiției, aici avem de muncă, să convingem statul că locul nostru e acolo), așa ca sunt semne bune și în zona avocaturii din oficiu.

Sunt dator față de mine să fac precizarea că, așa cum am făcut și eu la începutul profesiei, avocații tineri nu trebuie să devină „abonați” ai serviciului de asistență judiciară, ci trebuie să își obțină veniturile din profesie având clienți care îi aleg pe ei, dintre mai mulți.

Avem un dialog tot mai bun cu barouri din Uniunea Europeană și din afara acesteia, am avut întâlniri cu decani din multe țări, la București sau la barourile gazdă, începem să punem în practică programe de schimb de avocați, pentru cunoașterea profesiei din alte barouri și dezvoltarea conlucrării între avocații români și cei străini. Mi-a fost drag, ca avocat român, să semnez un acord de înfrățire cu alți avocați români, din Moldova. Trebuie să îi familiarizăm cu dreptul nostru, să se simtă acasă și din acest punct de vedere.

Alexandru Morarescu, avocat de foarte bună calitate și dezinteresat, din păcate, de implicare în trebile baroului, mi-a spus că a văzut, în alte organizații, că tinerii sunt primiți mai cu căldură și respect în profesie. Am ținut cont de asta și am organizat, cu concursul larg al colegilor din consiliu, o festivitate frumoasă, care să îi facă pe tineri să se simtă primiți cu drag. Tot din acest motiv, am organizat, și cu sprijinul unor „case de avocatura”, Balul Avocaților Stagiari, pentru bună venire în profesie. Am făcut asta pentru că, din păcate, am văzut o îndepărtare în relația dintre avocații cu ani mai mulți in profesie, iar eu gândesc că trebuie să fim atenți, cei mai vârstnici, cum să îi mai legăm pe tineri, că doar așa vom avea profesia unită pentru viitor. Să îndreptăm ce am greșit.

Nu am reușit sa îmi țin promisiunea făcută colegei Anamaria Gram, că o sa amenajăm spațiul de la etajul 6, ca să facem avocații să vină la sediul baroului nu doar pentru plata contribuțiilor, ci și să se simtă acasă, la cafea, dialog, analiza de spețe, lucru etc. De vină a fost înăsprirea condițiilor de autorizare după tragedia în care au murit copii și tineri la Colectiv, am obținut anul acesta autorizația, am pornit selecția unui constructor, progresăm.

Am început, cu mare entuziasm, implicarea baroului în conferințe de formare profesională, cu diverși parteneri, să aducem la buget și alte sume în afara contribuțiilor avocaților, din păcate, până acum, nu avem rezultatele economice scontate, încă mai lucrăm în zona asta…

La fel, nu am găsit, până acum, o investiție sigură care să ne permită să reducem sau să eliminăm contribuțiile -mici, de altfel, de 35 de lei pentru definitivi și 15 lei pentru stagiari – la bugetul baroului. Nu m-am temut să iau o decizie pentru a cumpăra ceva, indiferent de „gurile rele”, dar nu am fost convins, ca administrator al banilor profesiei, până acum, de ceva în care să investesc banii mei și ai celor spre 10 mii de avocați.

În fine, am vrut să dăm un semnal, simbolic, de „ bună primire” stagiarilor, să le reducem contribuția către barou, cu o treime, însă nu am avut succes. Sper sa o facem, în curând, împreună cu contribuțiile definitivilor, de vom avea un pic de șansă și putere de decizie.

Alina Matei: Mă aşteptam să spuneţi că una dintre realizări este faptul că Baroul Bucureşti nu s-a solidarizat cu protestul magistraţilor, deşi poate că au fost voci care au rezonat cu magistraţii. Într-un fel îi şade unui avocat când protestează, şi în alt fel unui magistrat. Sau că, atunci când un coleg avocat a fost târât cu cătuşele, Baroul Bucureşti a luat atitudine.

Ion Dragne: Am avut, într-o ședință a consiliului, două puncte pe ordinea de zi, colegi avocați care ne cereau să luăm poziție față de o ordonanță a guvernului cu impact pe justiție, iar alți colegi care ne cereau să luăm poziție față de protestul unor magistrați față de ordonanța cu pricina…

Poziția avocatului, iar pe cale de consecință, a celor care îl reprezintă, în opinia mea, trebuie să fie foarte clară: drept la apărare, ordine de drept, justiție independentă, procuror care să beneficieze de stabilitate, protecția drepturilor și libertăților fundamentale.

Când justiția nu va mai fi disputată între oameni care cred că știu ce e mai bine pentru ea, când magistrații vor reuși sa ajungă la un acord intern în legătură cu justiția, când dreptul la apărare va fi pus pe primul loc între preocupările oamenilor din justiție, avocații își vor exercita activitatea în condiții normale.

Am luat poziție, cu referire la a doua parte a întrebării, când a fost cazul, nu ca să devenim bariera în aplicarea legii, ci pentru a apăra principii și valori intrinseci profesiei, încălcate, uneori, cu prea mare ușurință, de către absolvenții unor facultăți de drept. Vom mai lua poziție, dacă va fi cazul, să sperăm că nu.

Alina Matei: Andrei Săvescu spune că șefii avocaturii trebuie, în primul și în primul rând, să nu-i deranjeze pe avocați și să le facă, dacă e posibil, viața un pic mai ușoară. Îi deranjați pe avocați? Cum ați putea să le faceți viața mai ușoară?

Ion Dragne: Zice ce trebuie, pentru ca suntem o profesie eminamente liberă, în care statul intervine doar pentru a reglementa. Decanul și conducerea profesiei, în general, trebuie sa creeze condiții, nu să le limiteze sau să le impună. De aceea, când am fost întrebați de către avocați dacă e posibilă asocierea între societăți profesionale și cabinete de avocați, am decis, în limitele legii avocaturii, că este permis și acest mod de exercitare a profesiei. Cu alte cuvinte, mesajul a fost: exercitați profesia de avocat cât mai liber, căci este mediul în care ne dezvoltăm. Când am înființat cabinetul individual, în 1997, am văzut că nu mai trebuie să predau onorariile încasate la barou, că trebuie să respect doar legea și regulile profesiei, așa încât am tras concluzia ca nu îmi mai este necesar altceva pentru a lucra liber. Nu cred în modelul decanului „tătuc”, care sa aducă avocaților clienți, aceștia din urma fiind cei care aleg avocatii. Nu cred nici în decanul invaziv, care sa fie „controlor” al activității avocatului, pentru ca nu ne-am ales profesia pentru o subordonare fata de cineva sau ceva, cu excepția legii.

Alina Matei: Avocaţii în orice eră ar fi, mor de curioşi ce sunt. La capitolul transparenţă a Baroului Bucureşti ce vă propuneţi?

Ion Dragne: Accesul la procesele verbale ale ședințelor consiliului este garantat prin lege. Am publicat pe site-ul baroului temele de interes profesional, le-am lansat în dezbatere, am ținut cont de părerile avocaților și am adoptat măsuri și poziții principiale, în raport de ce au zis oamenii.

Personal, nu sunt adeptul publicării integrale a ordinii de zi a ședinței de consiliu, pentru că am afecta dreptul la imagine al colegilor care sunt convocați sau invitați în legătură cu activitatea lor. Nu știu cât de mult ar aprecia clienții, din ce în ce mai curioși, ca avocatul pe care l-au ales a fost invitat la consiliu, indiferent pentru ce motiv. Zic să păstrăm problemele avocaților, cât ne permite legea, în interiorul profesiei, pentru că imaginea ei ne interesează pe toți.

Alina Matei: Am observat o preocupare susținută cu privire la asigurarea unor resurse de pregătire profesională pentru avocați. Ce planuri aveți pentru următorul mandat?

Ion Dragne: Am realizat proiectul, bun pentru toate părțile contractante, cu JURIDICE.ro, avocații din București fiind primii care au câștigat acces la informații și dezbateri. După noi, au venit multe barouri din țară, iar UNBR l-a declarat ca fiind un proiect util profesiei.

Am continuat colaborarea cu Universul Juridic, fiind partenerii care ne-au sprijinit în organizarea conferințelor barourilor din cadrul Curții de Apel București.

Avem propriul program de pregătire profesională continuă, în care sper să ni se alăture formele de exercitare a profesiei, inclusiv pentru a le spune tinerilor avocați despre cum se parcurg etapele în viața profesională.

Lucrăm și cu INPPA, în care este nevoie de o reformă, care e al avocaților și susținut din banii lor, în care cei mai mulți lectori sunt din Baroul București, așa că e firesc să beneficiem de calitatea profesională acumulată acolo.

Alina Matei: Care sunt provocările adevărate ale Baroului în următoarea perioadă?

Ion Dragne: Protecția profesiei de avocat, în primul rând. Față de falșii avocați, încă tolerați de statul român, față de încercările statului, de a ne asimila personalului angajat, de a ne incasa contribuții la fondul public de pensii, față de orice abuzuri în relația dintre puținii judecători și procurori care, încă, nu înțeleg rolul avocatului, și profesioniștii care își apară clientul.

Pe de altă parte, protecția profesiei de avocat trebuie să fie și în interiorul acesteia, prin bună integrare a tinerilor avocați, cei care – mâine nu, dar poimâine sigur – vor prelua profesia de la noi.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru avocaţii Baroului Bucureşti.

Ion Dragne: Să ne bucurăm de profesia pe care am ales-o. Ca și în 2015, să ne respectăm ținuta de avocați în cel mai mare barou din România și să mergem la vot, indiferent pe cine vrem să votăm, ca să convingem că suntem o comunitate profesională de calitate.

Alina Matei: Vă dorim mult succes!

Ion Dragne: Mulțumesc, să fie!