1. Dupa indelungate si repetate „zvacniri” de „echitate” si „generozitate speciala”, iata ca „propaganda” desantata din ultima perioada privind asa zisele pensii „nesimtite”, „pensii speciale”, „pensionari de lux” a dat si „roade guvernamentale”.
Proiectul de „OG privind unele masuri fiscal-bugetare publicat spre „transparenta” de MFP pe 31.07.2019, are ca obiect exclusiv „abolirea” pensiilor de serviciu.
Acest proiect de act normativ introduce „TAXA pe veniturile din pensiile si indemnizatiile pentru limita de varsta (art. 1), care se datoreaza numai pentru alocatia de la bugetul de stat si se aplica la pensia neta (dupa deducerea impozitului) de peste 7.000 lei.
Conform art. 1 al. 4 aceasta TAXA – supraimpozit se datoreaza de beneficiarii sumelor primite in baza urmatoarelor legi:
– nr. 303/2004-R privind STATUTUL judecatorilor si procurorilor;
– nr. 94/1992 privind Curtea de Conturi;
– nr. 47/1990 privind Curtea Constitutionala;
– nr. 567/2004 privind personalul auxiliar de specialitate din Autoritatea judecatoreasca;
– nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar;
– nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor;
– nr. 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant;
– nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic si consular;
– nr. 223/2015 privind pensiile MILITARE de stat si
– OUG nr. 57/2019 – Codul administrativ privind indemnizatia pentru limita de varsta acordata primarilor, consilierilor judeteni si locali.
Textul art. 130 indice 2 din Codul fiscal (nou introdus) stabileste „baza de calcul” si „modul de calcul”:
– venitul lunar taxabil este suma neta ce depaseste 7.000 lei, dupa deducerea impozitului si a contributiei personale la fondul de pensii si
– scara de impozitare:
a) 0-7.000 lei – 0% taxa
b) 7.001-10.000 lei – 30% pe cele 3.000 lei (900 lei
c) peste 10.000 lei – 900 + 50%.
2. Asa cum precizam in Punctul de vedere al Asociatiei noastre „Themis-Casatia” a fostilor judecatori ai ICCJ (transmis asociatilor profesionale, la CSM, ICCJ, Avocatului Poporului, la CCR, MFP, s.a. si publicat pe „JURIDICE.ro” si „Universul juridic” la data de 19.07.2019):
2.1. Guvernul nu a fost abilitat de Parlament printr-o lege speciala sa TAIE/reduca catre abolire pensile de serviciu ale judecatorilor/procurorilor, iar adoptarea unei O.U.G. . in vacanta parlamentara este VADIT neconstitutionala, incalcand art. 115 din Constitutie (“existenta unei situatii exceptionale”) si sfidand efectul major al votului la Referendumul pe Justitie din 26.05.2019 privind eliminarea O.U.G. din domeniul justitiei.
2.2. Pensiile de serviciu acordate judecatorilor si procurorilor, precum si ale personalului auxiliar din Autoritatea Judecatoreasca timp de 22 de ani (1997-2019) sunt reglementate prin dispozitiile legii nr. 303/2004 privind statul si cariera acestor categorii profesionale, care au fost reconfirmate recent de Parlament si de Curtea Constitutionala. Asupra acestor dispozitii nu s-au formulat obiectii de neconstitutionalitate nici de Presedintele Romaniei si nici de ceilalti titulari ai dreptului constitutional de sesiza CCR. De asemenea, reglementarea pensiilor de serviciu prin legea nr 303/2004 (una din cele trei legi ale justitiei), care nu pot fi modificate prin O.G., NU a fost criticata in Avizele Comisiei de la Venetia si nici in Rapoartele anuale ale M.C.V.
2.3. Amestecarea arbitrara si cu rea credinta a titularilor pensiilor mai mari de 7.000 lei, ca „masura fiscala” urgenta, fara nicio justificare obiectiva, sfideaza toate CRITERIILE constitutionale si legale privind statutele profesionale si regimul adecvat al salariilor/pensiilor judecatorilor si procurorilor.
2.4. Dupa cum se cunoaste, CCR in anul 2010, a declarat neconstitutionale dispozitiile legale prin care s-au taiat pensiile judecatorilor/procurorilor, considerentele/argumentele fiind clare si de necontestat, in acord cu practicile normative din statele UE si cu standardele europene (Decizia 873/25.06.2010-Monitorul Oficial nr. 433/28.06.2010) In acest sens, edificatoare sunt citatele din Avizul negative al CSM exprimat in Hotararea nr. 56 din 10.04.2019 referitoare la Propunerea legislativa a PMP pentru eliminarea pensiilor de serviciu, trimisa de Senatul Romaniei.
3. Acest nou sistem de supraimpozitare introdus in codul fiscal printr-o OG constituie un „produs fiscal” unicat si nemaintalnit in dreptul fiscal roman, care infatiseaza ca o „derogare exceptionala”, contrara vadit principiilor consacrate in materie.
4. Cum rezulta din “oferta” M.F.P. masura TAXARII (impozitarii) pensiilor cu valoare mai mare de 7.000 lei nu este justificata de exigentele prevazute de articolul 53 din Constitutie, nu este temporara si nu este generata de circumstante exceptionale, fiind o sanctiune fiscala definitiva, care afecteaza insasi substanta dreptului de proprietate asupra pensiei de serviciu, dispusa, in mod discretionar si fara justificare obiectiva, printr-un act normativ delegate.
5. Prin acest act normativ al Guvernului, impus de majoritatea politica, nu numai ca se „mutileaza” pensia de serviciu a judecatorilor si procurorilor, dar, in realitate, este abolita si pe cale ocolita, transformata intr-o pensie de „drept comun” reglementata prin Legea nr. 127/2019 (?!).
5.1. Aceasta supraimpozitare prin taierea cu 50% a pensiilor de serviciu care depaseste 10.000 lei, incalca reglementarea constitutionala (art. 124) data statutului magistratului, prin legea organica si normele europene, cat si prin jurisprudenta Curtii Constitutionale si a CEDO, conform carora regimul pensiei de serviciu apartine de statutul judecatorilor si procurorilor si, impreuna cu cel al salariilor, interdictiilor si incompatibilitatilor, constituie elemente din substanta independentei puterii judecatoresti, garantata de legea fundamentala.
5.2. In raport de principiile din art. 124 (3), art. 125 (3) si art. 152 (1) din Constitutia Romaniei, prin Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, (art. 3 – Anexa 1 – Autoritatea judecatoreasca) s-au stipulat urmatoarele principii si criterii pentru salarizarea judecatorilor si procurorilor:
(1) “Salarizarea si celelalte drepturi salariale ale personalului prevazut la art. 1 din prezenta anexa, se stabilesc tinand-se seama de: locul si rolul justitiei in statul de drept, de importanta sociala a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecarei categorii la buna functionare a sistemului judiciar, de raspunderea, complexitatea, riscurile pe care le presupun exercitarea fiecarei functii, de obligatia de pastrare a confidentialitatii, de pregatirea profesionala, de incompatibilitatile si interdicitiile prevazute de lege pentru aceste categorii de personal, precum si de exigentele impuse de documentele internationale privind functionarea eficienta a sistemului judiciar si statutul magistratilor”.
2) “Salarizarea judecatorilor si procurorilor trebuie sa le asigure o reala independenta economica, conditie necesara pentru protectia acestora impotriva oricarei atingeri aduse independentei si impartialitatii lor in infaptuirea actului de justitie”.
6. De asemenea, aceasta supraimpozitare cu 30-50% ignora vadit normele UE si jurisprudenta CJUE si a CEDO:
6.1. Directivele nr. 86/378/CEE si 96/97/CEE stabilesc in mod explicit ca “pensia de serviciu trebuie sa fie calculata prin raportare la ultimul salariu”, iar baza de calcul a pensiilor este in raport de valoarea salariilor din ultima luna de activitate (Germania, Italia, Croatia, Austria si U.K.), de media pe ultimele trei/sase luni (Franta s.a.), fiind de 80% in majoritatea statelor (a se vedea Avizul Consiliului legislativ din februarie 2010).
6.2. CEDO a decis in mod constant ca limitarea reducerii pensiei de serviciu, ca drept fundamental recunoscut magistratului, fara a exista o justificare obiectiva si rezonabila, constituie o privare de proprietate in sensul art. 1, par. 1 din Protocolul nr. 1 si o DISCRIMINARE in sensul art. 14 din CEDO (cauza Buchen vs. Cehia-2006). In majoritatea statelor UE este instituita obligatia constitutionala de a garanta judecatorului la incetarea functiei plata unei pensii al carei nivel sa fie cat mai apropiat posibil de cel al ultimei remuneratii, fiind astfel transpuse Directivele 86/378/CE si 96/97/CEE , pentru pensii intre 70-80% din aceasta remuneratie.
***
Oare pana unde va merge agresivitatea patimasa a initiatorului – ratificata de puterea executiva bicefala? Va urma suprataxarea cinica a salariilor viitorilor beneficiari ai pensiei de serviciu?!! Si atunci de ce sa fie „PRIMITE” asemenea abuzuri de putere in TACEREA corpului profesional al judecatorilor si procurorilor, tinta directa si centrala a actiunii samavolnice promovata de la varful administratiei statului?!.
Primul pas este, deja, facut: art. 79 din Legea nr. 303/2004-R se abroga si, ca atare, sunt abolite toate facilitatile si compensatiile acordate cu titlu de „alte drepturi” judecatorilor si procurorilor (ex. asistenta medicala, medicamente si proteze, transport CFR si altele), care „nu au caracter salarial si nu se impoziteaza”(?!).
