4,120 citiri

Neconstituționalitatea proiectului de lege privind eliminarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și grefierilor, adoptată în Sesiunea Extraordinară a Camerei Deputaților din 28 ianuarie 2020

Motto: „Curtea Constitutionala a Romaniei este garantul suprematiei Constitutiei si protectoarea calitatii legii”.

Sumar

I. Puterea judecatoreasca – „cenusareasa” statului de drept din Romania

II. Procedura legislativa si proiectul de lege, adoptat la 28.01.2020, in Sesiunea Extraordinara a Camerei Deputatilor

1. Proiectul de lege organica respins de Senat la 19.06.2019

2. Avizele consultative NEGATIVE ale:
2.1. Consiliului Economic si Social
2.2. Consiliul Legislativ
2.3. Consiliul Superior al Magistraturii

3. Lipsa avizului consultativ al Comsiei de la Venetia si al Comisiei Europene, prin MCV

4. Dezbaterile si pozitia din Adunarile generale ale instantelor judecatoresti si parchetelor, precum si ale Asociatiilor profesionale ale judecatorilor si procurorilor

5. Pozitiile exprimate de celelalte profesii juridice si asociatii – Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR), Uniunea Juristilor din Romania (UJR) si Asociatia Europeana a Judecatorilor

III. Regimul constitutional si legal al pensiilor magistratilor in Romania si in statele UE si ale Consiliului Europei

1. 23 de ani de regim constitutional, legal si legitim al pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor (1997-2020)

2. Abuzul anticonstitutional concertat contra independentei puterii judecatoresti

3. Dreptul UE privind pensiile de serviciu
3.1. Cele trei directive privind pensiile ocupationale
3.2. Politica salariala si de pensii a UE
1. Salariul judecatorilor CJUE
2. Pensiile judecatorilor CJUE
3. Drept comparat al Statelor europene
4. Jurisprudenta CEDO si a CJUE

IV. Proiectul legii – textul de abrogare si textele abrogate

V. Proiectul de lege INCALCA principii si drepturi fundamentale garantate de Constitutie, de CEDO si de CARTA drepturilor fundamentale a UE si nesocoteste jurisprudenta CCR, CEDO si a CJUE
1. Obiectiile de neconstitutionalitate din sesizarea formulata de ICCJ si din cea a Avocatului Poporului.
2. SINTEZA incalcarilor principiilor si drepturilor fundamentale garantate de Constitutie, de Conventie si de CARTA drepturilor fundamentale a UE.
2.1.Violarea STATUTULUI judecatorilor, a independentei si inamovabilitatii acestora, garantate de art. 124, 125 si 126 din Constitutie
2.2. Incalcarea dispozitiilor art. 44 alin. (2)-(3), art. 135 alin. (5) din Constitutie, a art. 1 par. (1) din Protocolul aditional nr. 1 la CEDO, precum si a art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a UE, prin abrogarea dreptului la pensia de serviciu, care este un BUN, o proprietate, confiscata/expropiata, ceea ce reprezinta o privare ilegala a titularului de acest drept fundamental
2.3. Incalcarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) in Constitutie, a art. 14 din CEDO si a art. 21 din Carta drepturilor fundamentele care interzic discriminarea in reglementare, aplicarea si respectarea drepturilor fundamnatel, in raport de si intre categorii profesinale, care au particularitti diferite privind statutul, autonomia, exercitiul profesiei, importanta sociala, restrictiile si incompatibilitatile, s.a.
2.4. Incalcarea dispozitiilor art. 147 alin. 4 din Constitutie („Deciziile CCR… sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”) si a jurisprudentei CCR, a dispozitiilor art. 46 („Forta obligatorie si executarea hotararilor”) din Conventie si a jurisprudentei obligatorii a CEDO, precum si a CJUE

***

I. Puterea judecatoreasca – „cenusareasa” statului de drept in Romania.

1. In ultimele trei mandate prezidentiale (2005-2019), presiunea politica exercitata de puterea executiva bicefala si de cea legislativa asupra INFAPTUIRII JUSTITIEI, incurajarea agresiunii statului paralel si a varfului sau de lance – DNA, asupra procedurilor judiciare, au generat un puternic sentiment de neincredere a cetatenilor, in special a justitiabililor, in puterea judecatoreasca, timorata si discreditata in mod sistematic, cu acordul tacit al Comisiei Europene prin M.C.V.-UE.

In acest cadru „democratic”, involutiv al „statului de drept, democratic si social din Romania”, cele doua puteri, care constituie clasa politica superioara a tarii, si-au „AROGAT” autoritatea suprema de subordonare a puterii judecatoresti, propagand institutional si individual, in toate mediile sociale:
umilirea si expunerea la dispretul public al judecatorilor si procurorilor de catre reprezentantii sai de rang inalt, frustrati de procesele pierdute ca justitiabili ori aflati, in continuare, in proceduri judiciare;
disimilarea urii contra lor in societate;
ultrajul public al judecatorilor Curtii Constitutionale si al corpului judecatoresc de catre primul ministru, de Parlament si de membrii guvernului (vezi declaratiile publice: „Asa Curte – CCR, asa decizii?!”, „Pensii nesimtitite”, „Tagma magistratilor”, s.a.);

Votul „exuberant”, ca act de refulare / dezonorare / razbunare, contra pensiilor de serviciu si a celorlalte drepturi ale judecatorilor si procurorilor (prin care pensia unui judecator va fi egala cu cea a unui subofiter de politie), a determinat:
posibila pensionare in masa a judecatorilor si procurorilor, in perioada imediat urmatoare si, astfel, slabirea structurala a Autoritatii judecatoresti si a functionarii justitiei, ca serviciu public (CSM comunica pe 31.01.2020 ca sunt pensionabili 700 de magistrati, din care 500 judecatori?!);
diminuarea interesului si inhibarea optiunilor pentru admiterea in magistratura;
– discreditarea judecatorilor si in calitatea lor de centri vitali ai procesului electoral (Biroul electoral central, Birourile de circumscriptii electorale) si disiparea neincrederii cetatenilor – (electoratului) – in independenta si impartialitatea acestora (oare ce s-ar intampla daca judecatorii formuleaza declaratii de ABTINERE in procesul electoral? Nu s-ar mai putea organiza si desfasura alegerile locale si parlamentare, decat daca cele doua puteri despotice ar modifica legea, ad-hoc, inlocuindu-i cu personal militarizat, eventual aflat in retragere, titulari ai pensiilor militare de serviciu, fara nicio contributivitate?!).

2. Asadar, sunt suficiente argumente din care rezulta clar ca abolirea pensiilor de serviciu ale magistratilor, precedata si urmata de propaganda publica desantata contra acestora, de instigarea cetatenilor la neincredere, ura si dispret public, constituie o noua forma perversa de „stapanire” a infaptuirii justitiei, de tip DNA (2005-2018), instrument judiciar al statului paralel.

Toate excesele, abuzurile, actiunile neconstitutionale si antieuropene contra drepturilor legale ale judecatorilor si procurorilor sunt generate de un fanatism politic electoral care are la numarator frustarea si la numitor narcisismul, de natura a produce o eroare / manipulare publica a opiniei cetatenesti, interna si euroatlantica.

Tacerea complice a Ministrului Jjstitiei, ca executant docil al strategiei despotice a puterii executive bicefale, este o expresie a marsaviei politice devalmase, comisa cu si sub cinismul prezidential din 2010, prin care s-au TAIAT total nejustificat salariile si s-au abrogat pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, masura declarata neconstitutionala prin decizia nr. 873/26.06.2010.

3.”Topaiala” puterii executive bicefale si a celei legislative, din ultimii 15 ani, constand in abrogarea, repetata, a pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, in modificarea / completarea „Legilor justitiei” (nr. 304/2004 pentru organizare judecatoreasca si nr. 303/2004 privind STATUTUL judecatorilor si procurorilor) printr-un numar de peste 50 de ordonante de urgenta, legile de abrogare fiind declarate neconstitutionale, prin trei decizii succesive ale CCR, atesta nesocotirea suprematiei constitutiei si a statului de drept, in tacerea bizara a MCV si a Comisiei de la Venetia.

II. Procedura legislativa si proiectul de lege, adoptat la 28.01.2020, in Sesiunea Extraordinara a Camerei Deputatilor

1. Proiectul de lege (Legea nr. 206/2019) privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu a fost RESPINS de Senat in sedinta din 19.06.2016 (Lege organica).

2. Avize consultative NEGATIVE ale autoritatilor publice din Romania: CES, Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii.

2.1. Avizul Consiliului Economic si Social (CES), inregistrat la Senat sub nr. 206/06.05.2019.

„In temeiul art. 5 lit. „a” din Legea nr. 248/2003, in sedinta din 05.03.2019, CES avizeaza NEFAVORABIL proiectul de act normativ”, cu motivarea ca „fiecare categorie de salariat este titularul unei pensii de serviciu acordata in baza unei legi speciale si NU se poate promova o lege unitara care sa reglementeze TOATE categoriile socio-profesionale care beneficiaza de pensia de serviciu”.

2.2. Avizul Consiliului Legislativ nr. 217/2019, inregistrat la Senat, sub nr. 47/22.03.2019

„Consiliul Legislativ, in temeiul art. 2 (1) lit. „a” din Legea nr. 73/1993 avizeaza NEGATIV propunerea legislativa, datorita solutiilor legislative promovate si a imperfectiunilor de redactare, sistematizare si de tehnica legislativa”.

2.2.1. ”Precizam ca o propunere legislativa pentru abrogarea pensiilor speciale, transmisa de Secretarul general al Senatului cu adresa nr. B466/13.10.2017 si avizata negativ de Consiliul legislativ cu nr. 955/10.11.2017, a fost respinsa de Senat in data de 26.03.2018.

De asemenea o alta propunere legislativa care viza abrogarea unor prevederi din domeniul pensiilor de serviciu (B447 din 06.09.2018), transmisa de Secretarul General al Senatului cu adresa nr. XXXV/13.09.2018, a fost avizata negativ cu nr. 979/11.10.2018 si adoptata de Senat in conditiile art. 75 al. 2 teza a III-a din Constitutia Romaniei, republicata.

Mentionam ca aspectele referitoare la abrogarea pensiilor de serviciu sunt in cea mai mare parte asemanatoare in cele doua propuneri legislative.

2.2.2. Din redactarea Expunerii de motive nu reiese ca solutiile preconizate sa fi fost precedate de o temeinica fundamentare, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, asa cum prevede art. 6 al. 1 teza a doua din Legea nr. 24/2000.

2.2.3. Referitor la premisa de la care pleaca initiatorii in motivarea prezentei propuneri legislative, aceea ca pensiile de serviciu nu sunt calculate „pe baza de contribuitivitate”, precizam ca pensia de serviciu are doua componente, una contributiva si alta necontributiva, fiind instituita ca o masura avand caracter compensatoriu pentru anumite categorii profesionale supuse unui statut special.

Acest aspect este evidentiat si in Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.237 din 6.10.2010 care reitereaza ceea ce a statuat in Decizia nr. 871/25.06.2010: „Curtea, respingand obiectia de neconstitutionalitate care viza viitoarea Lege nr. 119/2010, a statuat ca „pensiile de serviciu se bucura de un regim juridic diferit in raport cu pensiile acordate in sistemul public de pensii. Asftel, spre deosebire de acestea din urma, pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor specile, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala”[…]. „De altfel, Decizia Curtii Constitutionale nr. 20 din 2.02.2000 publicata in M.Of. Partea I nr. 72/18.02.20000, a statuat ca pensia de serviciu constituie o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale”, ceea ce demonstreaza fara drept de tagada, ca, de fapt, acel supliment de care am facut vorbire mai sus se constituie in acea compensatie partiala mentionata de Curte, pentru ca diferentierea existentei intre o pensie si una strict contributiva, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.

In acest context, Curtea arata, totodata, ca „pensiile speciale nu reprezinta un privilegiu, ci au o justificare obiectiva si rationala”.

2.2.4. Referitor la modificarile propuse la art. 2 pentru mai multe articole din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, prima vizand abrogarea implicita a normei referitoare la pensia de serviciu a magistratilor si a celorlalte categorii de personal asimilate acestora, precizam ca respectivul act normativ si cele mai multe dintre normele vizate a fi modificate sau, dupa caz, abrogate, au facut obiectul unor substantiale interventii legislative recente, cuprinse in acte normative precum: Legea nr. 242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004, OUG nr. 7/2019 privind unele masuri temporare referitoare la concursul de admitere la INM, formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor, examenul de absolvire, stagiul si examenul de capacitate al judecatorilor si procurorilor stagiari, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, si OUG nr.12/2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei.

In acest context, precizam ca, potrivit art. 6 alin. 1 teza I din Legea nr. 24/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare „Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si „posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa”.

Mentionam ca ratiuni similare au stat la baza emiterii de catre Consiliul legislativ a avizului negativ nr. 955/10.11.2017 pentru propunerea legislativa privind abrogarea pensiilor speciale, transmisa de Secretariatul General al Senatului cu adresa nr. B466/13.10.2017, propunere care, dupa cum am precizat la pct. 3 supra, a fost respinsa de Senat, dar si la baza emiterii avizului negativ nr. 979/11.10.2018 pentru propunerea legislativa urmarind abrogarea unor prevederi din domeniul pensiilor de serviciu (B447/6.09.20180, transmisa cu adresa nr. XXXV/4381/12.09.2018 si inregistrata la Consiliul Legislativ cu nr. D941/13.09.2018”.

2.3. Avizele NEGATIVE ale CSM din 10.04.2019 si cele ulterioare sunt justificate de faptul ca principiile independentei justitiei apara pensia de serviciu a magistratilor, ca parte integranta a stabilitatii financiare a acestora si a statutului judecatorilor si procurorilor.

Aceasta nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutului special caruia trebuie sa i se supuna magistratul si care impune „obligatii si interdictii pe care celellate categorii de asigurati nu le au”, asa cum s-a retinut si de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 873/25.06.2010”.

3. Lipsa Avizului consultativ al Comisiei de la Venetia si al Comisiei UE-MCV, desi proiectul de lege modifica/abroga texte din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, componenta esentiala a Legilor justitiei (”Statutul judecatorilor/procurorilor).

Desi, in ultimii doi ani Comisia de la Venetia a emis trei AVIZE referitoare la Legile justitiei, aflate in proceduri parlamentare, atat la cererea Parlamentului, cat si a Presedintelui Romaniei, acest proiect de lege de abrogare a pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, care afecteaza in mod vadit satutul acestora, insasi substanta si independenta justitiei, NU a fost prezentat spre AVIZ Comisiei de la Venetia (?!).

Pe de alta parte, in aceeasi perioada (2018-2019), Comisia Europeana a emis trei Rapoarte MCV, cu referire speciala la legile justitiei si la Statul de drept, dar proiectul de lege NU a fost transmis spre avizare in Mecanismul de Verificare si Cooperare (?!).

4. Dezbaterile din Adunarile generale ale judecatorilor/procurorilor din instantele judecatoresti si parchete (287 judecatorii si 287 parchete, 51 de tribunale si 51 de parchete, 16 curti de apel si 16 parchete), Parchetul de pe langa ICCJ, DIICOT, DNA si Adunarea generala a judecatorilor din ICCJ, precum si din Asociatiile profesionale ale magistratilor.

Adunarile generale ale instantelor judecatoresti desfasurate in ziua de 21.01.2020, in baza hotararii CSM si-au insusit, pe deplin, pozitiile exprimate de CSM si de ICCJ, accentuand asupra faptului ca proiectul de lege constituie un atentat asupra statutului judecatorilor/procurorilor si a independentei justitiei, dar si o incalcare grava a dreptului de proprietate (a pensiei) prin expropierea efectiva a pensiei de serviciu.

In acelasi sens, in mod repetat, s-au pronuntat, in anul 2019, Asociatiile profesionale ale magistratilor (AMR), Uniunea judecatorilor din Romania, Asociatia Procurorilor, Asociatia „Themis-Casatia” a fostilor judecatori si magistrati asistenti ai ICCJ, s.a.

5. Pozitiile exprimate de celelalte profesii juridice si asociatii – Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, Uniunea Juristilor din Romania si Asociatia Europeana a judecatorilor, prin comunicatele remise mass-mediei in perioada XI 2019 – I 2020, sustin cu argumente pertinente demersurile energice ale Autoritatii judecatoresti contra proiectului legii de abrogare a pensiei de serviciu a judecatorilor si procurorilor.

III. Regimul constitutional si legal al pensiilor magistratilor in Romania si in statele UE si ale Consiliului Europei.

1. 23 de ani de regim constitutional, legal si legitim al pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor (1997-2020).

1.1. Pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor au fost introduse in anul 1997, la initiativa Ministrului de stat, Ministrul Justitiei Valeriu Stoica, presedintele in functie al PNL si fac parte timp de 22 de ani (1997-2019) din STATUTUL si INDEPENDENTA Puterii judecatoresti.

1.2 .Prin art. 5-11 din Legea nr. 303/2004 s-au instituit toate incompatibilitatile si interdictiile pentru functiile de judecator, procuror, magistrat asistent si asistent judiciar – in aplicarea art. 125 alin. (3) din Constitutie – care sunt prin severitatea lor, unice si speciale acestor functii, fara a se mai regasi in statutul altor categorii profesionale.

1.3. Abrogarea pensiei de serviciu (art. 103 din Legea nr. 92/1992 reluat in art. 85 din Legea nr. 303/2004), prin art. 198 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, a fost declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 20/2.02.2000 publicata in M.Of. nr. 12/18.02.2000. Curtea a retinut, in esenta, ca “acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii”, solutie in acord cu jurisprudenta. In argumentarea solutiei sale, Curtea Constitutionala citeaza jurisprudenta CEDO, propria jurisprudenta constanta, Rezolutiile ONU-1985, Recomandarea R 94/12 din 13.12.1994 a Consiliului Europei, Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor, art. 6 si 14 din CEDO si art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, dandu-le prevalenta constitutionala, conform art. 11 si 20 din Constitutie (pag. 7 al. 7-8).

1.4. Dupa 5 ani de la aceasta decizie, in prima parte a anului 2005, noul Guvern a reluat actiunea legislativa de “mutilare” a drepturilor judecatorilor si procurorilor vizand limitarea/ingradirea drepturilor de salarii, pensii si altor asemenea ori suprimarea unora, deja consacrate, ceea ce a atras sesizarea, din nou, a Curtii Constitutionale de catre Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si pronuntarea Deciziei nr. 375 din 6.07.2005, solutie de principiu, care consolideaza jurisprudenta sa anterioara, invocandu-se: – incalcarea principiilor independentei si inamovibilitatii judecatorilor consacrate de art. 124 alin. (3) si art. 125 alin. (1) din Constitutie, de art. 6 alin. (1) CEDO si incalcarea principiului neretroactivitatii legii prevazuta in art. 15 alin. (2) din Constitutie.

1.5. Legea nr. 119/2010 a desfiintat pensiile de serviciu, inclusiv pe cele ale judecatorilor si procurorilor, dupa un monolog public, sistematic, de denigrare a acestora („pensii nesimtite”, „pensii speciale”, s.a.) desfasurat in media de puterea executiva, de la cel mai inalt nivel, echivaland, uneori cu un linsaj mediatic.

Prin Decizia nr. 873/25.06.2010, CCR a declarat neconstitutionale dispozitiile din art. 1 lit. „c” ale Legii nr. 119/2010 care desfiintau pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor.

1.6. Este forte important de retinut ca avizele consultative ale Consiliului Europei – Comisia de la Venetia si GRECO, precum si Rapoartele MCV (2007-2019- timp de 12 ani) nu contin nicio referire critica asupra reglementarii pensiei de serviciu a judecatorilor si procurorilor, care este conforma cu standardele UE si ale Consiliului Europei, dar si cu jurisprudenta CEDO si a CJUE.

2. Abuzul anticonstitutional concertat contra independentei puterii judecatoresti.

2.1. Trei partide vrajmase au depus direct la Parlament proiecte de legi avand ca obiect abolirea „pensiilor speciale”, impozitarea progresiva a tuturor pensiilor de serviciu mai mari de 7.000 lei sau plafonarea acestor pensii la nivelul ultimului salariu brut.

Comisia de munca a Camerei Deputatilor a decis pe 10.12.2019 sa amane in luna februarie 2020 dezbaterea acestor proiecte de lege, dar, in mod surprinzator, a preschimbat, total nemotivat, acest termen, adoptand in ziua de marti 17.12.2019 proiectul de lege prin care se abroga toate pensiile/indemnizatiile de serviciu, incepand cu cele ale judecatorilor/procurorilor, cu EXCEPTIA pensiilor militarilor din MApN, a celor din SRI, STS SPP, SIE, a politistilor si a personalului din Administratia Nationala a Penitenciarelor (?!), solutie legislativa adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 28.01.2020 cu cvasiunanimitate a deputatilor prezenti (?!).

2.2. Asadar, pensionarii din „APARATUL” prezidential de securitate si ordine publica, care nu au avut nicio contributie la fondul de pensii si asigurari sociale sunt si raman beneficiarii „grijii” celor doua puteri si a partidelor parlamentare, in timp ce magistratii, care au fost supusi timp de 25-40 de ani de exercitiu al profesiei, celor mai rigide contrangeri, interdictii si incompatibiltati, traind efectiv numai de salariul lunar (din care au achitat si CAS), sunt pedepsiti si trimisi la „dreptul comun”, la un loc cu ceilalti, care au avut dreptul si posibilitatea de a obtine si alte venituri din orice activitati licite (?!).

3. Dreptul UE privind pensiile de serviciu

3.1. Legislatia UE a reglementat prin trei directive, cei trei piloni de securitate sociala: a) Pilonul I – Directiva nr. 79/7/CEE privind principiul egalitatii de tratament intre femei si barbati, reflectat in Legea nr. 19/2000; b) Pilonul al II-lea – Directiva nr. 86/378/CEE, modificata prin directiva 96/97/CEE, privind aplicarea principiului egalitatii in schemele ocupationale de securitate sociala, care acopera sectorial si legile speciale de pensii ale magistratilor, militarilor, politistilor s.a. c) Pilonul al III-lea – Directiva nr. 2004/113/CEE relativa la economiile individuale pentru pensii.

3.2. Conform Directivelor nr. 86/378/CEE si nr. 96/97/CEE, “criteriile decisive pentru incadrarea unui sistem de securitate sociala ca sistem ocupational sunt:
a) sa se refere la o categorie particulara de lucratori;
b) sa fie direct legat de perioada de serviciu
c) pensia sa fie calculata prin raportare la ultimul salariu al lucratorului”.

In cauza Beune C-7/1993, Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind ca expresia “ultimul salariu” nu trebuie inteleasa strict, ea putand reprezenta chiar si “media salariilor din ultimele luni de angajare”, intrand in aria de reglementare din art. 141 al Tratatului CE.

3.3. Prioritatea normelor comunitare si aplicabilitatea lor imediata si directa in dreptul nostru intern isi are temei constitutional in art. 20 alin. (2) si in art. 148 alin. (2) din Constitutia revizuita (“Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”).

3.4. Politica salariala si de pensii a UE.

Este relevanta si politica salariala a UE privind pe judecatorii Curtii de Justitie a UE care prevede ca: „Incepand din iulie 2009, toti membrii Parlamentului European primesc acelasi salariu, care este fixat la 38,5% din salariul unui judecator de la CJUE, adica 7665 euro/luna”.

3.4.1. Salariul judecatorilor CJUE

Din datele interne ale Comisiei Europene si ale CJUE rezulta ca judecatorii CJUE au primit, din anul 2017, o majorare cu 2,4% a salariilor de baza anuale, ajungand la suma de 256.000 euro/an, plus 15% taxa de rezident, in total cca. 300.000 euro/an.

Totodata, judecatorilor CJUE le este asigurata gratuit locuinta familiala si primesc o suma de 9500 euro/an pentru educatia fiecarui copil, plus masina si sofer. La instalarea in functie, fiecare judecator primeste o prima de 2 salarii lunare, in total 41.664 euro, reprezentand costurile estimative aferente familiei sale pentru instalare. La incetarea functiei de judecator primeste o suma de 100-162.000 euro pentru urmatorii 3 ani pentru intretinere, confort familial si profesional, precum si 20.832 euro cheltuieli de relocare a familiei.

3.4.2. Pensiile judecatorilor CJUE

Varsta de iesire la pensie a judecatorilor CJUE este 65 de ani, cand primesc o pensie de 174.993 euro/an, adica 70% din salariul de baza neimpozabil. De exemplu, fostii vicepresedinti ai CJUE, Koen Lenartz (Belgia) si Antonio Pizzanu (Italia) au primit o pensie anuala de 334.000 euro si, respectiv, de 284.000 euro.

4. Drept comparat al Statelor europene

4.1. In numeroase State europene – Cipru, Elvetia, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia, Ungaria, Slovenia s.a. – Statutul judecatorilor si procurorilor, ca si pensia de serviciu, fac obiectul unei legi speciale, intemeiat, in principal, pe:
– specificul activitatii judecatorilor si procurorilor;
– rolul si importanta lor sociala;
– riscul profesional;
– incompatibilitatile si interdictiile instituite prin constitutie sau prin lege.

4.2. In majoritatea Statelor este instituita obligatia constitutionala de a garanta judecatorului la incetarea functiei, plata unei pensii al carei nivel sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei renumeratii, fiind, astfel transpuse, adecvat, Directivele nr. 86/378/CEE si nr. 96/97/CEE si fixandu-se pensii intre 70-85% din aceasta renumeratie.

4.3. Cu privire la Statutul judecatorilor si procurorilor, Curtea Constitutionala Federala a Germaniei prin decizia din 2409.2007 (2 Bv R 1673/03) a hotarat ca functionarii de stat au un statut similar magistratilor, iar “considerentele de ordin financiar si efortul de a reduce cheltuielile bugetare nu pot fi primite ca o legitimare suficienta de a reduce pensiile. Valoarea mijloacelor de intretinere adecvata, datorata de angajator, oricine a fi el, nu reprezinta o marime cu dimensiuni variabile in mod arbitrar, care sa poata masura pur si simplu in functie de posibilitatile economice ale bugetului de stat si de evaluarile politice ale urgentei unor masuri sau in functie de volumul eforturilor in directia realizarii principiului general al Statului social”.

4.4. Asa cum se releva si in Avizul Consiliului Legislativ al Romaniei (nr. 105/12.02.2010), referitor la principiile si metodologia privind pensiile militare in Statele membre ale UE si NATO: – sistemul de calcul al pensiilor este reglementat printr-o lege separata, ca si la magistrati (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Israel, s.a.) sau intr-un capitol independent inclus intro lege unitara (Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria”); – baza de calcul a pensiilor se stabileste in raport de valoarea soldei (remuneratiei) din ultima luna de activitate (Germania, Italia, Grecia, Austria, Turcia, Marea Britanie, s.a.) sau de media pe ultimele 3 sau 6 luni (Franta) si de vechimea integrala, de la care se poate primi pensia de serviciu; – in majoritatea statelor bazei de calcul i se aplica un procent cuprins intre 75/80% din valoarea renumeratiei (soldei) pe ultimele 1-3-6 luni, – iar in unele state pensia de serviciu nu este supusa impozitarii (Portugalia, s.a.).

5. Jurisprudenta CEDO si a CJUE

5.1. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) este constanta si in concordanta cu cea a CJUE de la Luxemburg privind statutul judecatorilor si procurorilor, indepedenta economica a acestora (salarii si pensii), cumulul pensiei cu salariul, neretroactivitatea legii si pastrarea drepturilor castigate.

5.1.1. In cauza Buchen c. Cehiei (2006), Curtea a decis ca “limitarea nejustificata a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie de serviciu, drept nesocotit ulterior, fara a exista o justificare obiectiva si rezonabila pentru o asemenea ingradire, constituie o privare de proprietate in sensul art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, dar si o discriminare in sensul art. 14 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr. 12”. (in speta, reclamantul beneficiase de o pensie de serviciu ca fost judecator militar si, apoi, in cumul, de un salariu ca judecator civil, dupa reancadrarea sa in aceasta functie).

5.1.2. In cauza Gaygusuz c. Austriei, prin Hotararea din 16.09.1996, Curtea a decis ca pensia constituie un drept patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, iar relativ la art. 14, a retinut ca “exista o diferenta discriminatorie, in sensul art. 14, daca lipseste o justificare obiectiva si rezonabila”.

5.1.3. In acest sens, exista o jurisprudenta constanta, exemplu edificator fiind hotararea Muller c. Austriei – 5849/1972 – in care Curtea a retinut expres ca “o reducere substantiala a nivelului pensiei a putea fi considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate si, chiar a dreptului de a ramane beneficiar al sistemului de asigurare de batranete”.

5.1.4. In cauza „Köbler” vs Austria (C. 224/01/2003, CJUE a decis ca „indemnizatia de vechime in specialitate (ca si pensia de serviciu) constituie o prima de loialitate cu titlu de recompensa, dar, mai ales, cu efect COMPENSATOR al privatiunilor, ingradirilor si incompatibilitatilor suferite pe toata durata exercitarii profesiei, iar nesocotirea acestei jurisprudente in materie constituie o incalcare GRAVA a dreptului UE”.

IV. Proiectul Legii – textul de abrogare si textele abrogate.

1.Textul proiectului

„Art. 2 din Legea nr 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata in M.Of. nr. 826/13.09.2005, cu modificarile si completarile ulterioare se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

Art. 82 al. 1: „Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti de la ICCJ, magistrati asistenti de la Curtea Constitutionala si persoanalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si fostii judecatori si procurori financiari si consilieri de conturi de la sectia jurisdictionala care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel putin 25 de ani in functia de judecatori ori procurori, magistratii-asistenti de la ICCJ, magistrati asistenti de la Curtea Constitutionala si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si fostii judecatori si procurori financiari si consilieri de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi se pot pensiona la cerere si pot beneficia, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie”.

Art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertizare Criminalistica, publicata in M Of. Nr. 1197/14.12.2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

Art. 68 al.1 se modifica astfel: „Personalul auxiliar de specialitate al instnatelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, astfel cum a fost prevazut la art .3, cu o vechime de cel putin 25 de ani in functie, beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie”.

2. Textele abrogate din Legea nr. 303/2004.
2.1. Art. 82 alin. 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din Legea nr. 303/2004 se abroga.
Art. 85 alin. 1, 2 si 3 din aceeasi Lege se abroga.
2.2. Art. 68 alin. 2, 3, 4, 5, 6 si 7 din Legea nr. 567/2004 se abroga”.

V. Proiectul de lege INCALCA principii si drepturi fundamentale garantate de Constitutie, de CEDO si de CARTA drepturilor fundamentale a UE si nesocoteste jurisprudenta CCR, CEDO si a CJUE

1. Obiectiile de neconstitutionalitate din sesizarea formulata de ICCJ si din cea a Avocatului Poporului.

1.1. Sesizarea ICCJ.

„Sesizarea de neconstitutionalitate priveste actul normativ in intregime retinandu-se de care Sectiile Unite atat vicii de neconstitutionalitate de natura extrinseca, cat si intrinseca.

Astfel Sectiile Unite au retinut ca se impune a se examina de catre Curtea Constitutionala daca dispozitiile actului normativ in discutie:

-„Incalca prevederile art. 1 alin. 5 din Constitutia Romaniei, in componenta referitoare la calitatea legii, in special prin faptul ca procedura parlamentara s-a derulat cu incalcarea art. 65 al. 2 lit. „j” si art. 75 al. 1 cu referire la ar. 73 al. 3 lit. „l” din Constitutie – ordinea sesizarii Camerelor Parlamentului in ceea ce priveste reglementarea unor aspecte tinand de autoritatea judecatoreasca, omisiunea aprobarii unei modificari a statutului deputatilor si senatorilor in sedinta comuna a celor doua Camere, incalcarea principiului bicameralismului, caracterul incoerent si lipsit de previzibilitate al procesului legislativ, caracterul lacunar si vidul legislativ creat, in conditiile in care acelasi proiect de lege face referire la reglementarea in termen de 6 luni a unor scheme de pensii ocupationale, discrepanta dintre intentia legiuitorului si realitatea reglementarii, deficiente privind activitatea de documentare si nerespectarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

– Incalca principiul independentei judecatorilor, consacrat de art. 124 alin. 3 din Constitutie, si afectarea statutului constitutional al procurorilor, reglementat prin art. 132 alin. 1 din Constitutie, cu referire la art. 1 alin. 3 din Constitutie, in specia prin nesocotirea aspectelor statuate in jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia CCR nr. 20/2000, Decizia CCR nr. 873/2010), jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Hotararile CJUE in cauzele C-262/88, C-64/16, prevederile Directivei 2006/54/CE), precum si documente internationale adoptate de catre ONU, Consiliul Europei, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, Conferinta Presedintilor de Instante Supreme din Europa Centrala si de Est si neluarea in considerare a regimului de incompatibilitatii si interdictii prevazut de lege pentru aceste categorii profesionale.

– Incalca prevederile art. 147 din Constitutie, care consacra caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, in special Deciziile nr. 20/2000 si nr. 873/2010.

– Incalca principiul nediscriminarii, examinand prin raportare la prevederile art. 16 alin. 1, coroborat cu art. 125, art. 126 alon. 1, art. 131 si art. 132 din Constitutie, in special prin introducerea unui element de discriminare in cadrul corpului magistratilor, intre magistratii civili si cei militari, introduce un element de discriminare in cadrul familiei ocupationale care are printre atributii protejarea ordinii publice si nesocoteste cele ce statueaza prin decizii anterioare pe aceasta tema ale Curtii Constitutionale”.

1.2. Sesizarea Avocatului Poporului.

1.2.1.I ncalcarea principiului obligativitatii deciziilor Curtii Constitutiionale reglementate de prevederile art. 147 al. 4 din Constitutie, potrivit carora „Deciziile Cutii Constitutionale se publica in M.Of al Romaniei de la data publicarii, deciziile sunt in general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

Dezvoltand textul constitutional, Curtea Constitutionala a stabilit pe cale jurisprudentiala ca „atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor sale sunt general in obligatorii, potrivit dispozitiilor art. 147 alin. 4 din Constituie, si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept si, in consecinta, asa cum a statuat si in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr. 1415 din 4.11.2009, publicata in M.Of al Romaniei, partea I, nr. 796/23.11.2009), atat Parlamentul, cat si Guvernul, respectiv autoritatile si institutiile publice urmeaza sa respecte cele stabilite de Curtea Constitutionala in considerentele si dispozitivul prezentei decizii”.

De altfel, potrivit Deciziei Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1995 privind oblgativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se atasaeaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta.

In consecinta, asa cum a statuat instanta de contencios constitutional in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr. 414/2010 sau Decizia nr. 415/2010), atat Parlamentul, cat si Guvernul, respectiv autoritatile si institutiile publice urmeaza sa respecte cele stabilite de Curtea Constitutionala in considerentele si dispozitivul deciziilor sale.

Din aceasta perspectiva, propunerea legislativa supusa controlului de constitutionalitate prezinta grave vicii de neconstitutionalitate, din moment ce legiuitorul nu s-a supus obligatiei de a respecta deciziile Curtii Constitutionale, nesocotind nu doar considerentele unor decizii, ci chiar dispozitivul deciziilor pronuntate de instanta de contencios constitutional.

1.2.2. In ceea ce priveste stabilirea si acordarea pensiilor speciale, in jurisprudenta Curtii Constitutionale s-au cristalizat o serie de repere de natura constitutionala de a caror respectare cumulativa legiuitorul este obligat sa tina seama in procesul de legiferare, in virtutea principiului loialitatii constitutionale, astfel:
– pensiile speciale nu reprezinta un privilegiu;
– pensiile speciale sunt instituite in considerarea unuia numit statut al categoriei profesionale respective;
– necesitatea existentei unei ratiuni suficient de puternice care sa justifice eliminarea pensiilor speciale pentru o serie de categorii profesionale;
– interdictia eliminarii pensiilor speciale pentru anumite categorii profesionale in considerarea statutului constitutional al respectivelor categorii profesionale.

Or, in ceea ce priveste actul normativ criticat, legiuitorul nu a respectat aceste exigente dezvoltate pe cale jurisprudentiala de Curtea Constitutionala, prin Deciziile nr. 871/2010, nr. 873/2010, nr. 77/2019.

Anterior prezentei legi, Parlamentul a avut si alte incercari de a elimina pensiile de serviciu ale unor categorii profesionale, prilej cu care Curtea Constitutionala, prin Deciziile nr. 871/2010 si nr. 873/2010, a stabilit ca „pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de catre legiuitor in considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar daca exista o ratiune suficient de puternica spre a duce in final la diminuarea prestatiilor sociale ale statului sub forma pensiei”.

Inexistenta unor argumente rezonabile si proportionale care sa reprezinte o contrapondere puternica la motivatia care a stat la baza acordarii indemnizatiilor /pensiilor de serviciu determina neconstitutionalitatea eliminarii indemnizatiilor/pensiilor pentru anumite categorii de beneficiari ai pensiilor necontributive enumerate in ipoteza normei juridice.

1.2.3. Tinand seama de faptul ca nerespectarea formelor si a procedurilor de elaborare si adoptare a unei legi, stabilite prin Constitutie are drept consecinta neconstitutionalitatea extrinseca a actului normativ astfel adoptat, apreciem ca argumentele expuse sunt de natura a atrage constitutionalitatea Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu si indemnizatiile pentru limita de varsta, precum si pentru reglementarea unor masuri in domeniul pensiilor ocupationale (Pl-x nr. 292/2019).

Pe cale de consecinta, intrucat adoptarea legii, ca parte a procesului legislativ, vizeaza votul final exercitat de catre Parlament asupra ansamblului legii, iar procesul legislaitv care a condus la adoptarea legii analizate nu a respectat exigentele constitutionale, intreaga lege este lovita de vicii de neconstitutionalitate extrinseca, fiind incalcate, asadar, prevederile art. 65 alin. 2 lit. „j” si art. 147 alin. 4 din Constitutie.

2. SINTEZA incalcarilor principiilor si drepturilor fundamentale garantate de Constitutie, de Conventie si de CARTA drepturilor fundamentale a UE

2.1. Violarea STATUTULUI judecatorilor, a independentei si inamovabilitatii acestora, garantate de art. 124 alin (3) „Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii” si de art. 125 alin. (1) din Constitutie: „Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt INAMOVIBILI in conditiile legii”.

Dreptul la pensia de serviciu al judecatorilor si procurorilor este o componenta a STATUTULUI constitutional al acestora.

Abrogarea dispozitiilor din Legea nr. 303/2004 care reglementeaza dreptul la pensia de serviciu a judecatorilor incalca, insasi, independenta justitiei – art.126 alin. (1): „Justitia se realizeaza de ICCJ si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”.

Aceste principii sunt consacrate expres si in jurisprudenta constanta a CCR, relevanta fiind ampla motivare din decizia nr. 873/25.06.2010 prin care s-au declarat neconstitutionale dispozitiile similare din Legea nr. 119/2010, solutie conforma cu jurisprudenta CEDO si a CJUE.

De altfel, si in perioada interbelica au existat asemenea agresuni ale puterii executive si a celei legislative asupra puterii judecatoresti, sanctionate de ICCJ – Sectiile Unite, ca instanta de contencios constitutional.

Edificatoare este, in acest sens, Decizia din 26.05.1932 prin care s-a declarat neconstitutionala Legea din 04.04.1931 prin care s-a redus, de la 70 de ani la 68 de ani limita de varsta a magistratilor inamovibili de la ICCJ, conform art. 104 din Constitutia din 1923, intrucat a incalcat Statutul inamovibil al acestora si independenta puterii judecatoresti.

2.2. Violarea art.136 alin. (5): Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice” si a art. 44 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie: „(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”; (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular”; (3)Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire”.

Violarea art. 1 par. (1) din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Fundamentale, text care garanteaza dreptul de proprietate, interpretat si aplicat constant de jurisprudenta CEDO, in sensul ca pensia este un BUN, o proprietate, care nu poate fi suprimata sau redusa valoric („Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile legii si ale principiilor generale ale dreptului international”).

Abrogarea pensiilor de serviciu are ca efect direct „confiscarea” / „expropierea” unei parti valorice, de peste 75% din cuantumul pensiei, ceea ce reprezinta o anulare a dreptului insusi, in substanta sa structurala, si, deci, privarea abuziva a titularului de proprietatea sa, in conditiile in care aceasta masura este definitiva si nejustificata de situatii exceptionale de natura celor prevazute expres si limitativ in art. 53 din Constitutie si in art. 15 si 18 din CEDO.

In acelasi timp, proiectul incalca si art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a UE (2007) parte integranta a dreptului intern, text care prevede ca:

Orice persoana are dreptul de a detine in proprietate, de a folosi, de a dispune si de a lasa mostenire bunurile pe care le-a dobandit in mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decat pentru o cauza de utilitate publica, in cazurile si conditiile prevazute de lege si in schimbul unei despagubiri juste acordate in timp util pentru pierderea pe care a suferit-o. Folosinta bunurilor poate fi reglementata prin lege in limitele impuse de interesul general”.

2.3 .Incalcarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) in Constitutie („Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”) si art. 14 din CEDO („Interzicerea discriminarii: exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta Conventie trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, religie, opinii politice sau orice alte opinii origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie”), text accentuat in art. 1 din Protocolul nr. 12 din 04.10.2000, aditional la Conventie.

Aceeasi interdictie incalcata este prevazuta si in art. 21 din CARTA drepturilor fundamentale a UE („Se interzice discriminarea de orice fel, bazata pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnica sau sociala, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice alta natura, apartenenta la o minoritate nationala, averea, nasterea, un handicap, varsta sau orientarea sexuala”).

2.4. Incalcarea dispozitiilor art. 147 alin. 4 din Constitutie („Deciziile CCR sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”) si a jurisprudentei CCR, a dispozitiilor art. 46 („Forta obligatorie si executarea hotararilor”) din Conventie si a jurisprudentei obligatorii a CEDO, precum si a CJUE (cu argumentele si exemplele de hotarari CEDO si CJUE in cap. III pct. 5 de mai sus).

Prof. univ. dr. Marin Voicu
Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Stiinta, Presedintele Sectiei de drept international si drept comparat a Academiei de Stiinte Juridice, fost judecator ICCJ, fost judecator CEDO

* Nota autorului: Acest text va fi depus in dosarul CCR, cu titlu de “AMICUS CURIAE”, in numele Asociatiei ‘Themis-Casatia” a fostilor judecatori si magistrati asistenti ai ICCJ.