4,739 citiri

Traian-Cornel Briciu: Avocatura va ieşi întărită din această criză

Alina Matei
Alina Matei
Traian Briciu
Traian-Cornel Briciu

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule Profesor Traian-Cornel Briciu, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Suntem în plină criză Coronavirus. Avocaţii, ca de altfel şi alte profesii liberale şi nu numai, au realizat că drumurile bătătorite de atâta vreme de ei sunt marcate cu staţi acasă. Din punct de vedere al adaptării (fie de a sta acasă, fie de a lucra de acasă), ce bariere mentale trebuie să depăşească aceştia?

Traian-Cornel Briciu: Dincolo de reducerea activității judiciare, mulți avocați trebuie să facă față unor noi realități privind organizarea activității biroului, relațiilor cu echipa de lucru, dar și a relaționării cu clienții. Cu siguranță toți am folosit și până acum transmiterea dosarului scanat sau o videoconferință cu clienții, însă alegeam noi când și pentru ce anume folosim aceste modalități. Acum ele au devenit regula. Aș spune că deși teoretic ar trebui să avem mai mult timp, pentru s-a redus substanțial deplasarea, în realitate resimt o comprimare a timpului din cauza necesității de „organizare” a comunicărilor.

Alina Matei: Uniunea Naţională a Barourilor din România a acţionat foarte prompt încă de la început şi a luat anumite măsuri. Care a fost scopul principal al acestor măsuri?

Traian-Cornel Briciu: Primele măsuri au fost în sensul protecției sănătății avocaților și au fost luate încă înainte de instituirea stării de urgență. A existat un dialog productiv cu Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție pentru determinarea unor măsuri uniforme privind protejarea tuturor actorilor actului de justiție. Anterior instituirii stării de urgență, am dorit să evităm pe de o parte confuzia cu privire la ce anume se judecă și ce nu se judecă pentru a reduce deplasarea inutilă a avocaților. De asemenea, am solicitat constant tratarea avocaților ca parteneri ai justiției, inclusiv sub aspectul accesului în incinta instanțelor sau în privința timpului alocat așteptării strigării dosarului (aplicarea sistemului intervalelor orare).

Alina Matei: Mesajul dumneavoastră, aşa cum reiese din editorialul newsletter-ului tematic al UNBR din 23 martie 2020, precum și din decizia Comisiei Permanente, este de continuare a activităţii profesionale. Însă instanţele judecătoreşti au dat fiecare tot felul de comunicate cu privire la ce cauze se judecă, dată fiind starea de urgenţă, CSM intervenind marţi, 24 martie 2020, şi stabilind ce anume se judecă. O mare din avocaţi nu se regăsesc, cu cauzele lor, în Hotărârea CSM… Ce să facă aceştia?

Traian-Cornel Briciu: Mesajul a fost clar și îl mențin. În această perioadă activitatea profesională trebuie să continue, urmând a se adapta sub aspect organizatoric la noile realități. Nici nu se poate altfel. Dincolo de activitatea de instanță, va exista o imensă problematică juridică generată de starea de urgență și urmările juridice, sociale și economice ale acesteia. Desigur, acum, pentru câteva zile încă lumea poate este paralizată. Mulți nu se mișcă pentru că situația nu are precedent. Aceasta nu va putea dura foarte mult. Niciodată lumea nu a „înghețat”. Oamenii se vor mișca – vor negocia, se vor sfătui, se vor certa, vor reclama etc. Toate acestea înseamnă servicii juridice.

Pe de altă parte, dacă starea de urgență se va prelungi mai mult decât vrem să credem acum, dincolo de deficitul democratic pe care l-ar presupune aceasta (chestiune pe care nu vreau să o abordez încă), se va pune problema revizuirii sferei de litigii care se judecă, cu luarea unor măsuri suplimentare pentru asigurarea contradictorialității în sistem de videoconferință. Acest lucru presupune curaj și investiții rapide, dar reprezintă o modalitate de deblocare, este drept relativă și parțială, a justiției. În acest mod am putea da drumul și la alte cauze care nu se regăsesc acum pe lista celor urgente.

Alina Matei: Dacă răspunsul prim-ministrului Ludovic Orban la solicitarea UNBR de a lua măsuri în sprijinul contribuabililor avocaţi va fi de felul v-am ajuta, dar înţelegem să alocăm resurse acolo unde e vorba de viaţă şi moarte, şi că îşi exprimă părerea că UNBR va reuşi să găsească soluţii, care este planul B sau paşii următori?

Traian-Cornel Briciu: În această perioadă am discutat foarte mult la nivelul organelor de conducere. Am încercat să determinăm ce anume este util, rezonabil și just pentru avocați. Solicitările noastre sunt cunoscute și nu le reiau acum. În esență au două dimensiuni: măsuri pentru stimularea continuării activității și măsuri de natură compensatorie pentru încetarea totală sau parțială a activității profesionale. Guvernanții vor decide însă după voia și calculele acestora.

În interiorul profesiei am deschis o linie de comunicare cu colegii avocați care au propuneri pentru atenuarea efectelor economice ale stării de urgență. Până acum am adoptat o serie de măsuri precum înlăturarea majorărilor de întârziere la plata contribuțiilor pe o perioadă de 3 luni. Analizăm și alte măsuri, însă acestea trebuie să țină seama de două condiții: măsurile trebuie să fie sustenabile (i); măsurile nu trebuie să pună în pericol funcționarea în prezent sau în viitor a barourilor sau a drepturilor celor asigurați în sistemul nostru de pensii (ii).

Alina Matei: Legat de măsurile propuse de Comisia Permanentă a UNBR pentru sprijinirea avocaţilor în aceste momente, în mod sigur sunt avocaţi care nu se află în nicio procedură de control, sunt la zi cu taxele şi contribuţiile datorate şi nu ar dori deloc să recunoască că pierderea temporară a capacităţii de muncă le va aduce o indemnizaţie. Ei ştiu doar de onorarii, nu de indemnizaţii. Poate e chestiune de cap… Care este sprijinul UNBR pentru aceştia?

Traian-Cornel Briciu: La aceștia ne-am gândit atunci când am propus guvernanților măsurile care se regăsesc parțial în art. X din OUG nr.29/2020 ori sprijinirea prin acordarea de credite pentru capital de lucru, pentru investiții în infrastructura IT, acordarea unor bonificații pentru plata la timp la impozitului pe venit, dar și atunci când am spus că măsurile pe care le adoptăm în interior trebuie să țină seama de dimensiunea liberală a profesiei. Dincolo de aceste măsuri, pentru această categorie profesională sprijinul cel mai bun este reluarea cât mai curând a circuitelor economice firești și susținerea mediului de afaceri. Desigur, acest lucru nu stă în puterea UNBR. Totuși, așa cum am spus, ceea ce stă în puterea noastră este să susținem deblocarea justiției prin recurgerea la mijloacele tehnice care asigură contradictorialitatea de la distanță.

Alina Matei: Care este preocuparea principală a UNBR în aceste momente? Dar pentru dumneavoastră ca Preşedinte al Uniunii, întrucât oricât ocol am da în istoria preşedinţilor Uniunii nu ne putem uita să vedem cum au procedat alţi oameni înţelepţi?

Traian-Cornel Briciu: Da, situația este atipică. Vă dați seama că este greu să spui care este preocuparea principală atunci când sunt atâtea idei și propuneri. Dar nu m­-ați întrebat despre „soluții”, ci despre „preocupare”. Da, preocuparea este să nu te lași dus de val. Vedeți, ne aflăm într-o ipoteză de viață cu totul inedită pentru perioada istorică cunoscută de mulți dintre avocați. Aceasta generează emoții, reacții și soluții circumstanțiate la concretul momentului. Pe de altă parte, profesia de avocat are o dimensiune istorică care cunoaște trecerea prin războaie, unificarea statului, schimbarea regimului democratic cu cel comunist și invers. În toată această istorie, avocatura a dobândit niște „constante”. Preocuparea este ca atitudinile noastre să răspundă momentului, dar să nu afecteze fundamentele profesiei de avocat.

În calitate de Președinte am încercat să intensific comunicarea atât cu decanii barourilor (cei care au imaginea stării avocaturii percepută în mod direct) cât și în Comisia Permanentă, dar și informarea avocaților despre problemele momentului.

În particular, există și o altă preocupare. Înainte de a fi Președinte UNBR, sub aspect profesional sunt avocat și profesor. Sunt din ce în ce mai tentat să analizez transferul de putere specific situațiilor de criză, diminuarea garanțiilor cetățeanului, ușurința și chiar înfierbântarea cu care unii (altfel, bine intenționați) solicită restrângerea și mai mult a drepturilor fundamentale etc. Desigur, teama este acum sentimentul dominant și cauționează deocamdată măsurile restrictive. Dar oare gândim destul dincolo de teamă? Suntem siguri că statul nu își va descoperi „pofta” de a „mânca” drepturi? Suntem pregătiți cultural și instituțional să nu ne lăsăm seduși de schimbul„ mai multă protecție – mai puține drepturi”? Deocamdată trebuie numai să analizăm și să nu uităm că mulți au murit pentru drepturi fundamentale expunându-se unui pericol mult mai mare decât cel pe care îl trăim în prezent. Am spus asta pentru că avocații nu pot lipsi din ecuația acestei gândiri.

Alina Matei: Va dura mult până ce una dintre cele mai mari bucurii ale unui avocat înainte de Coronavirus – aceea de a merge în instanţă – se va transforma într-o bucurie la fel de mare când va pleda din faţa camerei de computer în faţa unui judecător, îmbrăcat doar în partea de sus la costum şi cravată de la SARTO, iar în picioare purtând papuci asortaţi la pantalonii scurţi? 🙂

Traian-Cornel Briciu: Nu, nu este nicio bucurie să stai în fața unui calculator și să pledezi. Poate fi o soluție de criză  Am spus, relativă (nu este o justiție în tot ce înseamnă aceasta) și parțială (nu pentru toate cauzele).

Alina Matei: În opinia dumneavoastră, cum va fi afectată profesia de avocat după ce, să sperăm, va pleca acest Coronavirus? Ar putea scoate la iveală faptul că accesul la justiţie era un fel de fast-food, în sensul că pentru orice te puteai duce la judecător şi de aici un număr mare de avocaţi care să apere drepturile clientului? Cum credeți că se va reașeza avocatura? Sau vom fi repuși în situația anterioară?

Traian-Cornel Briciu: Nimic din toate acestea! Avocatura va ieși întărită! Vom relua activitatea pe care o știm, vom avea mai multe cauze, probleme noi de dezlegat și în plus, se va accelera accesul la dosarul electronic și mai buna gestiune a timpului de lucru prin extinderea utilizării mijloacelor electronice în raporturile cu instanțele și parchetele, stabilirea unor intervale de timp pentru strigarea cauzelor etc. Unele bune practici, deși impuse sau extinse ca urmare a stării de urgență, vor fi câștigate sistemului judiciar.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Traian-Cornel Briciu: Să folosească această perioadă, dincolo de implacabilul ei, ca una care facilitează analiza, studiul, re/organizarea profesională și pregătirea reluării activității curente!

Alina Matei: Mulţumesc pentru că aţi stat de vorbă cu mine.

Traian-Cornel Briciu: Eu vă mulțumesc!