2,732 citiri

Călin-Andrei Zamfirescu: Profesia de avocat a traversat perioade cu mult mai dificile decât cea de astăzi

Alina Matei
Alina Matei
Cătălin-Andrei Zamfirescu
Călin-Andrei Zamfirescu

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule avocat Călin-Andrei Zamfirescu, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Coronavirusul a pătruns în viețile noastre și le-a schimbat. Pentru dumneavoastră, ce nu mai e ca înainte?

Călin-Andrei Zamfirescu: Globalizarea și explozia informațiilor și a comunicațiilor determină schimbări de la o zi la alta, azi nu mai seamănă cu ieri, iar această întreagă transformare și evoluție ne surprinde și recuperarea decalajelor ce se creează este extrem de dificilă. Pandemia cu care ne confruntăm nu a schimbat doar vieți și destine ci mult mai tragic, a stins zeci de mii de vieți.

Alina Matei: Declararea stării de urgență a avut, printre alte consecințe, și diminuarea severă a activităților jurisdicționale, rămânând pe rolul instanțelor doar acele litigii a căror soluționare comportă o maximă urgență. Drept consecință, majoritatea avocaților nu se mai prezintă în ședințele de judecată. Ce ar trebui ei să facă, fie că activează individual fie că operează în mari societăți de avocați, acum, când nu mai au termene în agendă?

Călin-Andrei Zamfirescu: Instituirea stării de urgență a generat multiple consecințe cu privire la exercitarea profesiei de avocat. Situația cu care ne confruntăm nu este însă complet inedită pentru acei colegi care, în ianuarie 1990, au traversat aceeași experiență pe perioada în care activitatea justiției a fost suspendată. Comparativ, ținând seama de extinderea nebănuită a sferei activității profesiei de avocat, efectele instituirii stării de urgență sunt mai atenuate. Pe de o parte pentru că fiecare avocat, pe lângă activitatea de instanță, desfășoară și o muncă de consultanță iar pe de o altă parte și pentru că avocații care lucrează în echipă au posibilitatea ca pe termen scurt să se reprofileze și să se îndrepte spre un alt gen de practică. De altfel, avocații de bară – așa zișii litigatori – își vor continua activitatea specifică, fiindcă este nevoie de mult efort pentru a pregăti momentul reluării activității instanțelor judecătorești: e necesar a fi redactate viitoarele acțiuni – întrucât clienții continuă să apeleze la avocați – să fie întocmite viitoarele căi de atac ordinare sau extraordinare sau concepute procedurile de sesizare a CEDO, redactarea excepțiilor de neconstituționalitate etc. Însăși instituirea stării de urgență a creat noi litigii, cu precădere penale, specifice unei astfel de perioade. Dezastrul economic sporește și el numărul de firme în dificultate, cu consecința insolvențelor ce ar urma.

Alina Matei: Și dacă am vorbit despre avocații litigatori, v-aș ruga să îi avem în vedere și pe avocații de consultanță, ai căror clienți fie și-au redus afacerile, fie chiar le-au pierdut, și constată unii dintre ei că muncesc chiar mai mult decât înainte de Coronavirus, dar pe onorarii mai mici, iar alții ar munci, dar nu au ce. Să fie speranța că epoca Coronavirus este o situație tranzitorie pe care,în scurt timp, o vor depăși?

Călin-Andrei Zamfirescu: Așa cum este și firesc, se constată o importantă diminuare a activității de consultanță: planurile de afaceri, proiectele de investiții, fuziunile, achizițiile sunt în marea lor majoritate oprite sau, mai grav, abandonate. Traversăm o perioadă dificilă pentru întreaga profesie și pentru celelalte profesii liberale în special, întreaga sferă a serviciilor fiind sever redusă.

Alina Matei: Se naște cumva o categorie nouă de avocați: avocatul de la domiicliu?

Călin-Andrei Zamfirescu: Ați atins un subiect extrem de „fierbinte” pe care starea de urgență și măsurile de evitare a îmbolnăvirilor l-au creat: munca avocaților la domiciliu, măsură necesară propriei siguranțe și a protejării celorlalți concetățeni pentru traversarea acestei pandemii. Spun inedit pentru noi, întrucât munca la domiciliu este de mult încetățenită în țările nord-europene, fără ca ea să fi impietat vreodată calitatea sau promptitudinea muncii avocaților. Noua experiență va marca o nouă abordare a activității avocatului și, cu siguranță, munca în afara cabinetelor sau a societăților de avocați va fi din ce în ce mai întâlnită, dovedindu-se mai comodă și cu certitudine micșorând semnificativ costurile. Desigur, vor trebui concepute sau adaptate noi fluxuri, soluțiile de comunicare electronică și munca on line vor fi instituite sau îmbunătățite iar profesia se va moderniza făcând noi pași spre cibernetizare și utilizarea inteligenței artificiale. Impactul va diminua necesarul de spații pentru birouri, dificultățile de transport, parking sau aprovizionare și va crește dependența față de  departamentele de IT pentru crearea și întreținerea rețelelor, administrarea intranetului, echipamentelor pentru videoconferințe, audieri de martori de la distanță etc.

Alina Matei: Profesia de avocat nu s-a mai confruntat cu timpurile pe care le trăim acum. Organele profesiei s-au orientat spre a asigura o protecție tuturor avocaților, atât din interior, cât și exterior profesiei (din partea statului). Cunoașteți foarte bine profesia, ați condus Uniunea, ar mai fi alte măsuri care ar cruţa vâltoarea în care se află acum avocaţii?

Călin-Andrei Zamfirescu: Ca întotdeauna, conducerea profesiei noastre, atât la nivel național cât și la nivel local, a reacționat prompt și eficient pentru protejarea membrilor săi: din păcate însă, comunicarea eforturilor depuse și a initiațivelor avute rămân cu mult în urma rezultatelor atinse. Anterior momentului instituirii stării de urgență s-au desfășurat ședințe ale Consiliului UNBR și ale Comisiei Permanente a UNBR și inițiativele propuse s-au concretizat prin efortul organelor profesiei și al avocaților parlamentari care au susținut, cu succes, interesele tuturor profesiilor liberale reușind includerea lor, prin asimilare, cu categoriile de persoane care se califică drept beneficiari ai măsurilor speciale de protecție socială instituite pe durata stării de urgență. Spre pildă, avocații pot beneficia de prevederile art. XV alin. 1 al OUG nr. 30/2020 astfel cum a fost completată și modificată de OUG nr. 32/2020. Ca reușită de ultimă oră, amintesc și HG nr. 281/06.04.2020 care, în art. X alin. 5, stabilește, în mod expres, printre beneficiarii facilităților pe care le instituie și pe avocații care au un venit anual de până la 200.000 de euro și a căror asociere nu depășește un număr de 9 membri.

Pentru intrajutorarea colegilor în nevoie, am propus, cu o lună în urmă, crearea unui fond de solidaritate dar din nefericire inițiativa nu s-a concretizat încă. El se dorește a fi un mod de a ajuta pe colegii cei mai defavorizați dar și o cale pentru depășirea îngrijorătoarelor propuneri de utilizare a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaților în alte scopuri decât cele prevăzute de lege. Păstrarea integrității patrimoniul UNBR și a CAA este prima datorie a organelor profesiei și deopotrivă, preocuparea constantă a fiecărui coleg.

Alina Matei: Există mai multe voci ale avocaţilor care, în esenţă, insistă pentru trecerea de la justiţia din sala de judecată la cea prin videoconferinţe, cel puțin în această perioadă. Nu ar trebui uitat că magistraţii, în prima parte a anului, au protestat, procesele s-au amânat, acum e stare de urgenţă şi procesele sunt suspendate. Este o prioritate pentru instanţe judecarea prin videoconferinţe, întrucât la instanţe este mingea?

Călin-Andrei Zamfirescu: Realizarea justiției în fața instanței de judecată a evoluat în ultimele trei decenii spectaculos. Interogarea părților, audierea martorilor sau ascultarea experților, în jurisdicții precum cele anglo-saxone sau din alte țări puternic avansate cât privește activitatea organelor de jurisdicție (prin urmare nu neapărat a instanțelor judecătorești), se practică uzual prin mijloace de comunicare la distanță – încă din 1996 am asistat la un proiect pilot și am urmărit din Philadelphia-USA audierea în timp real a unui martor aflat în stare de arest la Sidney-Australia. În Anglia, de mai mult de un deceniu, părțile pot solicita, de comun acord, judecarea procesului online și primi soluția uneori în câteva zile de la momentul în care au comunicat probele, pretențiile și apărările; în această manieră se soluționează anual peste 1 milion de litigii de mică importanță. Cu unele rezerve, care nu își găsesc aici locul de a fi evocate, aceste soluții oferă incontestabile avantaje, începând cu celeritatea rezolvării respectivelor cauze și încheind cu costurile foarte scăzute ale judecății. Cu siguranță, finanțarea infrastructurii care să asigure asemenea proceduri ține de voința statului și aici avem în mare parte și explicația înapoierii în care ne găsim în acest domeniu. Curțile de Arbitraj, atât străine cât și românești, ca organe cu activitate jurisdicțională și competențe în diverse domenii, utilizează de multă vreme teleconferințele și videoconferințele pentru realizarea procedurilor legate de activitatea de judecată iar cabinetele și societățile de avocați utilizează frecvent sistemele de comunicare la distanță ca metodă de lucru.

Ca veste de ultima oră, trebuie felicitată conducerea Tribunalului București pentru implementarea programului pilot de desfășurare a unor ședințe de judecată în sistem de video-conferință. Este un prim pas și sper un exemplu foarte bun de urmat și de către alte instanțe.

Alina Matei: Această dorinţă de a continua judecarea proceselor nu ar fi trebuit să vină mai degrabă de la cei care înfăptuiesc justiţia, şi nu de la avocaţi? Ori, în cazul instanţelor a durat foarte mult până s-a stabilit ce anume se judecă, instanţele au dat comunicate care sunt cauzele urgente, apoi s-a implicat CSM, instanţele au revenit. Dacă ne uităm în urmă şi punem o oglindă, imaginea nu ar fi deloc mulţumitoare.

Călin-Andrei Zamfirescu: Nu îmi propun să fac referiri la sistemul român de realizare a justiției, scopul acestui interviu fiind analiza consecințelor avute de instituirea stării de urgență asupra profesiei de avocat. Autoritatea judecătorească reprezentată de ÎCCJ și garantul independenței sale, CSM, au propriile lor legi de organizare. Pot însă aminti aici încercările de colaborare între UNBR și CSM, întocmirea unui ghid de bune practici între cele două profesii, premisă a înlăturării unor bariere, artificial dar constant ridicate, în calea găsirii și valorificării scopurilor comune care ne leagă și care sunt de multe ori ignorate.

Alina Matei: Societăţile de avocatură sunt un business, o afacere, avocaţii trăiesc din ceea ce produc societăţile de avocatură. Ce soluţii pentru ieşirea din criza Coronavirus trebuie să caute?

Călin-Andrei Zamfirescu: Confuzia, regretabilă, între formele de exercițiu ale profesiei de avocat (cabinet individual, cabinete grupate sau diversele societăți de avocați) și orice fel de business (ilustrat preponderent de societățile comerciale) a creat și creează mari neajunsuri modului în care se percepe munca unui avocat. Avocatul nu realizează nici profit nici beneficii și nu încasează niciun fel de dividend; el realizează venituri exclusiv din onorariile plătite de către clienți, inclusiv de către stat, dacă ne referim la onorariile din oficiu, și plătește impozit pe venit. În schimbul onorariului, avocatul nu prestează nicio activitate comercială ci acordă doar consultanță sau asigură reprezentarea sau asistarea clientului în fața organelor de jurisdicție, de parchet, instituțiilor de stat sau entităților private în scopul ocrotirii intereselor legitime ale clientelei sale. Iată de ce, ca entități exclusiv private, ele activează pe o piață liberă dar mai puțin ordonată ca agenții economici, printre care nu se numără.

Alina Matei: Cât anticipaţi că va mai dura epoca Coronavirusul, fără să dăm în bobi sau să ne uitam într-o ceaşcă de cafea? Şi care va fi efectul asupra forţei de muncă din avocatură?

Călin-Andrei Zamfirescu: Nu mă pot hazarda în anticiparea momentului de revenire la normal; sper doar el să nu fie prea îndepărtat. Efectele pandemiei asupra profesiei mele sunt însă din păcate vizibile de aproape o lună și ele se înăspresc pe zi ce trece. Avocații care practică individual sau în grupuri mici sunt deopotrivă afectați precum și cei care lucrează în societăți sau colective mai mari. Dacă în privința primilor soarta lor se află, pe deplin, în propriile mâini, avocații din marile societăți depind mai mult de soarta formei de exercițiu în care sunt integrați. Piața nu ne transmite semnale încurajatoare, dimpotrivă veștile sunt triste. Unora dintre colegi li se denunță unilateral contractele de colaborare văzându-se disponibilizați, altora li se diminuează veniturile iar cei neintegrați încă în profesie nu vor găsi colaborări în această perioadă; circulă neimaginat de multe c/v, criteriile se răstoarnă, multe valori se pierd.

Alina Matei: După trecerea Coronavirusului, ce veți face şi nu aţi făcut înainte de Coronoavirus şi ce nu veţi faci şi aţi făcut înainte de Coronavirus?

Călin-Andrei Zamfirescu: Fac de la început o precizare: înainte, pe parcursul sau după încetarea acestei situații excepționale de forță majoră nu au existat modele de studiat, însușit sau aplicat. Imprevizibilul cu care ne confruntăm se pare că nu putea fi anticipat nici măcar în plan medical, cu atât mai mult de către liber profesioniștii aflați în afara statisticilor și informațiilor oficiale relevante. Pot însă oferi ca sugestie de a acționa modul în care a procedat societatea în care sunt membru fondator.

Anterior stării de necesitate, în conturile noastre se aflau sumele necesare acoperirii costurilor pentru perioada viitoare ca și consecință a provizioanelor constituite, măsură de precauție pe care o practicăm încă de la inființare și care este menită să depășească întârzierea la încasarea facturilor sau diminuarea încasărilor pe o anumită perioadă. Confruntați cu pandemia, partenerii au decis, începând cu 1 aprilie curent: a) protejarea activului principal al societății și drept consecință păstrarea tuturor avocaților din echipele noastre b) suspendarea prelevărilor partenerilor, aferente trimestrului IV 2019 și primului trimestru 2020 c) reducerea progresivă a retrocedărilor (începand cu 5 %) potrivit principiului reduceri mici la retrocedări mici și mai mari la retrocedări mai mari; pentru colegii cu retrocedările cele mai mici nu s-au practicat reduceri d) garantarea păstrării acestor măsuri pe toată durata celui de-al II lea trimestru al anului 2020. Cât privește situația viitoare, am decis înapoierea integrală sau parțială a valorii reducerilor practicate, după caz, în raport de rezultatele bilanțului ce va fi încheiat pentru anul în curs.

Alina Matei: Un mesaj, va rog, pentru cititorii J.

Călin-Andrei Zamfirescu: Cu o tradiție centenară, profesia de avocat a traversat perioade cu mult mai dificile decât cea de astăzi. Unitatea și solidaritatea membrilor ei au condus la depășirea lor, de multe ori însă cu mari sacrificii și iremediabile pierderi. Aceeași unitate de corp profesional trebuie să se manifeste și de astă dată spre binele tuturor.

Urez tuturor de Sfintele Paști sănătate, credință, reculegere și multă liniște!