Reluarea activității presupune un efort prospectiv din partea fiecăruia


Societatea a schimbat tema zilei. Daca ieri se discuta cu precadere tema “protectiei sanitare” si a aspectelor sociale asociate, astazi tema principala este “cand si in ce mod ne vom relua activitatea?”. Deja generalitatea obositorului indemn “stati in casa” este circumstantiata in “stati in casa, dar nu opriti economia!”. De la primele reactii impregnate de dramatism, de tipul “sa vina armata sa pazeasca strazile!” am ajuns la discutia, mult mai asezata, despre “proportionalitatea” masurilor de restrangere a drepturilor prin raportare la scopul urmarit.

Tocmai pentru ca ne pregatim de inca 30 de zile de stare de urgenta, anticipez ca tematica “proportionalitatii” si cea a “efectelor economice” asociate vor fi in atentia dezbaterii publice. Se va pune tot mai acut problema gasirii unor modalitati de reluare si recuperare a activitatii, in contextul existent, in toate sectoarele de activitate, ca fiind solutia pentru evitarea sau atenuarea crahului economic. Avocatii, profesiile juridice nu fac exceptie!

Asa cum spuneam la inceput, reluarea activitatii presupune un efort prospectiv din partea fiecaruia, a fiecarei profesii, a fiecarui individ in parte. In aceasta perioada au inceput transformari in ce priveste munca avocatilor si devine din ce in mai verosimil ca efectele acestor transformari nu se vor incheia odata cu ridicarea starii de urgenta. Pe de alta parte, criza economica iminenta va afecta atat natura proceselor ce vor fi deduse judecatii, cat si accesul la justitie.

Recuperarea activitatii instantelor si, implicit, a avocatilor este un proces de viziune, de adaptare continua, de cautare a unor solutii de echilibru, de planificare. Inseamna un efort sustinut din partea tuturor participantilor la actul de justitie pentru a gasi solutii echilibrate pentru reluarea activitatii, in contextul generat de aceasta criza. Ipoteza ca procesele se reiau de unde au ramas este simplista si poate duce la un blocaj al instantelor la finalul acestei perioade.

Cred cu tarie ca este necesara o planificare amanuntita a acestei operatiuni, o colaborare stransa intre toti participantii la actul de justitie – judecatori, avocati, procurori, executori si alte profesii juridice – pentru a planifica impreuna revenirea, in beneficiul tuturor, dar in primul rand al justitiabililor. In Comisia Permanenta, cu consultarea decanilor barourilor, s-au conturat idei utile, precum regandirea pentru a doua etapa a starii de urgenta a definirii notiunii de “urgenta deosebita” (cu includerea unor procese, in special din sfera societara si economica) sau reconfigurarea perioadei vacantei judecatoresti (in sensul restrangerii perioadei acesteia).

Oricum, perioada urmatoare starii de urgenta, desi cred ca va cunoaste o efervescenta a vietii juridice, va impune standarde de competitivitate care vor face diferenta intre avocati. “Supravietuirea profesionala” va fi mai grea, dar “trairea profesionala” mai intensa si plina de satisfactii!

In acest context al “revenirii” este firesc sa ne indreptam atentia, macar si pentru cateva zile, spre simbolistica sarbatorilor pascale in credintele crestina si mozaica, in care regasim “reinnoirea” prin schimbare si “fagaduinta” printr-un drum lung si anevoios, dar inceput cu “speranta”!

Prof. univ. dr. av. Traian Cornel Briciu
Presedintele UNBR

* Materialul a fost publicat in Newsletter UNBR Info #4