1,470 citiri

Răzvan Dincă: Două principii majore au stat la baza deciziei de a organiza examen de admitere la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti: unul de onoare, celălalt de calitate

Alina Matei
Alina Matei
Răzvan Dincă
Răzvan Dincă

Alina Matei: Mulţumesc, stimate domnule Profesor Răzvan Dincă, Decanul Facultăţii de Drept a Universităţi din Bucureşti, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE-ro. Care a fost motivaţia înscrierii în cursa pentru Decanat, pe care aţi câstigat-o şi dacă vă amintiţi cine v-a spus prima oară Domnule Decan?

Răzvan Dincă: Prima oară a fost o colegă de la o editură care auzise că am devenit decan cam cu o lună înainte să se încheie procedura…. am glumit pe seama întâmplării.

De ce mi-am dorit să ocup această funcție? Am hotărât să intru în cursă în octombrie-noiembrie 2019. Lucrez în Facultate de 20 de ani; slujesc în această calitate interesul public al furnizării serviciilor de educație juridică de înaltă calitate. Interesele publice presupun instituții; eficiența instituției pe care o slujesc, Facultatea de Drept a Universității din București, i-a adus un prestigiu binemeritat. Și îi aduce și atașamentul cadrelor didactice de la Drept. Ne dorim să perfecționăm instituția noastră și astfel calitatea activității sale în slujba studenților și a societății.

Am avut o  împlinire în domeniul privat; evoluția societății de avocatură pe care o conduc mi-a dat conferit un antrenament deplin și reușit de construcție instituțională. Societatea românească are nevoie de reconstrucția etică și eficientă a instituțiilor sale iar eu am simțit că acum, în acest elan de așezare instituțională pe baze sănătoase, mă pot implica. Am un proiect; cred că el contribuie la binele comun, mă pasionează. Nu am agende ascunse sau interese colaterale; toată lumea poate ști ce vreau: sper numai să reușesc să contribui, cu ajutorul și eforturile tuturor colegilor mei, la un progres al facultății noastre, pe multele planuri în care ea activează și performează.

Alina Matei: În calitate de prodecan, aţi făcut parte din echipa domnului Decan Flavius Baias. M-a bucurat scrisoarea de mulţumire adresată domnului Profesor Baias si cuvintele frumoase pentru activitatea desfăşurată în mandatele sale, într-o lume tot mai puţin dipsusă să recunoască meritele şi, mai ales, să fie recunoscătoare şi să mulţumească. Mă întreb a cui a fost idee extraordinară de a-l numi pe domnul Decan Baias „decanul inimilor”?

Răzvan Dincă: Important este că ideea a fost larg îmbrățișată. De unde rezultă că ea era a multora. Nu am o ”grea moștenire” de administrat. Domnul Decan Baias a lăsat comunitatea noastră academică la vârful performanței universitare, armonioasă, unită și implicată social. În 12 ani de mandat ai domnului Decan Baias, din a cărui echipă de conducere sunt mândru că am făcut parte, Facultatea a fost integrată în rețele academice internaționale de elită, a urcat în toate clasamentele privind admiterea la examenele profesionale, concursurile studențești, conferințe și cercetare, și-a dezvoltat infrastructura și și-a multiplicat programele. Nu avem revoluții de purtat, ci doar tendințe corecte de continuat și dezvoltat.

Alina Matei: A fi decanul celei mai importante facultăţi de drept din România cred că este o funcţie dorită şi invidiată de mulţi profesori. Însă nu pe acest sentiment vreau să punem accent, ci pe măsura pe care o presupune o astfel de funcție.

Răzvan Dincă: Eu sper că nu e vorba de invidii. E o mare responsabilitate să fii decanul celei mai importante facultăți de drept din țară. Te apasă și tradiția, ce se cere continuată,  prestigiul ce se cere recunoscut și permanent reconfirmat, povara unor orientări strategice, care pretind înțelepciune și tenacitate, și măcinarea sutelor de probleme cotidiene. Nu e nimic de invidiat; e treabă multă. Dacă însă ești susținut în acest efort de o echipă dinamică și eficientă, daca îl faci în lumina unui proiect în care crezi, alături de colegi care te sprijină în lucrare, în numele unor valori, ce îi depășesc pe fiecare dar îi solidarizează pe mulți, și care astfel se transformă adesea  în rezultate certe, e sursă de revelație, de satisfacție și de împlinire.

Alina Matei: În ceea ce priveşte obiectivele pe care vi le-aţi propus a le realiza, o să vă rog să ne spuneţi cum veţi găsi oportunităţile pentru înfăptuirea  celor noi sau de continuare a celor deja începute? Să avem în vedere şi că ni se spune că suntem încă virusaţi de coronavirus…

Răzvan Dincă: Oportunitățile sunt mereu în viața noastră; trebuie să fim atenți și harnici pentru a le valorifica. Vom vorbi mai departe despre enorma oportunitate oferită de situația, în general tristă, a pandemiei de Covid. Suntem în curs de a dubla capacitatea facultății în termeni de săli de seminar, covid-ul oferindu-ne răgazul reabilitării în scop de predare a unor spații anterior dedicate administrației Universității.  Am obținut o finanțare europeană de aproape 28 de milioane RON privind infrastructura de protecție la incendii a palatului Facultății. Alcătuim programe de cercetare ambițioase, regândim oferta educațională, extindem digitalizarea; suntem într-o dinamică accelerată de transformări care să ne îmbunătățească performanța academică și să ne consolideze poziția de lideri în învățământul juridic superior din România.

Alina Matei: Spre deosebire de alte facultăţi, fără să amintesc de şcoli sau licee, unde elevi sunt ca în vacanţă, venirea pandemiei nu a adus scufundarea în vorbele vai, ce ne facem?, ci s-a trecut la predatul online. De la domnul profesor Radu Rizoiu am aflat că în mai puţin de 3 zile studenţi şi profesori, deopotrivă, de acasă ţineau cursuri. Cum de aţi cântărit aşa repede şi aţi luat cea mai bună decizie?

Răzvan Dincă: Nu a fost ușor, dar facultatea noastră este un model de adaptare instituțională la restricțiile impuse de pandemie. De miercuri până luni, în două zile lucrătoare de la data suspendării activității față în față, orarul a fost respectat integral prin cursuri și seminare online. Suspendarea s-a decis într-o zi de miercuri; miercuri seara am avut un tutorial pentru colegi în vederea adaptării la noua platformă tehnologică de comunicare didactică; joi se țineau seminare  și cursuri online. Facultatea noastră a organizat, în martie, cea mai mare conferință științifică privind aspectele juridice ale urgenței, cu paneluri din toate ramurile dreptului, 35 de comunicări științifice și mii de participanți online. Revista facultății, Analele Universității din București – Seria Drept, a dezvoltat un forum juridic online foarte activ în care se publică pe baze de continuitate zeci de articole științifice pe probleme de maximă actualitate ale cadrelor didactice din facultate. Platforma electronică ne-a permis să dezvoltăm noi metode de predare și noi metode de examinare. Sunt multe dovezi că, pentru cei buni, criza nu le astupă simțurile și abilitățile, ci îi face și mai buni.

Alina Matei: Dumneavoastră aţi ţinut cursurile online în această perioadă. Cum a fost? Şi dacă acesta va fi mersul lucrurilor? Universitatea Cambridge deja a luat decizia desfăşurării cursurilor online în anul universitar 2020-2021.

Răzvan Dincă: Putem ține cursurile și online. Am învățat rapid, continuăm să învățăm și mai bine și ne vom perfecționa. Putem adera și la retorica generală a digitalizării în ritm alert și a implementării tehnologiilor de vârf. Instituțional o vom face, iar instrumentele create acum vor rămâne mereu la dispoziția noastră, în beneficiul studenților noștri. Râvnesc însă la dobândirea de către aceste noi mijloace a unui rol complementar, iar nu substitutiv. Contactul direct, pedagogia privirii, lucirea din ochi, nedumerirea timidă, accentul cerut de aerul sălii de curs sau de seminar nu trec prin ecran. Influența lor subtilă este de neînlocuit, împlinirea în învățare nu trece numai prin cap, ci și prin toate simțurile care trebuie să fie adunate în aceeași sală pentru deplina rotunjime a comunicării, inclusiv a comunicării pedagogice.

Alina Matei: Admiterea la Facultatea de Drept de la Universitatea din Bucureşti se va face prin examen. Cred că este singura facultate de drept unde încă se menţine admiterea în acest mod. De ce aţi ţinut ştacheta ridicată, cum se spune în sport?

Răzvan Dincă: Eu le sunt recunoscător colegilor mei din Consiliul Facultății pentru această decizie. Pe noi ne expune. Organizarea în condiții de distanțare și siguranță sanitară este de trei ori mai dificilă și de trei ori mai costisitoare decât de obicei. Tot corpul profesoral, în loc să plece în vacanță în timpul depunerii dosarelor, cum se întâmplă la alte facultăți, trebuie să vină în condiții de pandemie să asigure asistarea în săli. Nu sunt suficiente sălile Facultății; vom folosi atât sălile celorlalte 18 facultăți ale Universității din București, cât și pe cele puse cu generozitate la dispoziție de Universitatea de Medicină și Farmacie. Vom avea asistență medicală de specialitate în toate clădirile, triaj epidemiologic, echipamente de protecție, dezinfectante.

De ce ne-am asumat acest efort logistic formidabil? Din principiu. Se aplică două principii majore: unul de onoare, celălalt de calitate. Primul: mulți dintre candidații noștri pregătesc examenul de admitere de multe luni sau chiar ani; ar fi fost nedrept ca, în loc de testul exigent pentru care s-au pregătit să îi selectăm după criterii anunțate acum două-trei săptămâni. Al doilea: examenul de admitere a asigurat de-a lungul anilor selectarea riguroasă a studenților la Drept. Rigoarea în selecție este prima condiție a calității educației pe care o oferim. Îi vom rămâne credincioși,  chiar dacă este extrem de dificil.

Pe de altă parte, privim cu îngrijorare evoluția cifrelor epidemiei în ultimele zile și sub monitorizarea și în strânsă colaborare cu autoritățile sanitare trebuie să asigurăm că prin modul de  organizare și desfășurare a examenului nu contribuim la riscul propagării acesteia.

Alina Matei: În ceea ce priveşte relaţia cu studenţii, masteranzii, doctoranzii, cum se poate veni mai aproape de ei? Mai toate generaţiile au spiritul critic încă ascuţit, dar poate că şi ei nu ar trebui să uite că, la această Facultate, învăţătura niciodată nu este în exces.

Răzvan Dincă: N-aș spune că spiritul critic al studenților noștri dă vreun semn de oboseală, dimpotrivă, el e foarte viu. Încercarea noastră este acela de a ancora acest spirit într-un sistem de etică a muncii și meritului. Mi-ar plăcea ca studenții facultății noastre să nu considere că distincția între merituoși și ceilalți este discriminatorie sau jignitoare. Ea este o constatare de fapt, pe care societate solidă și o instituție sănătoasă așază distincții care le duc spre progres și succes. Cel care învață și cel care nu poate demonstra că învață nu trebuie răsplătiți în mod egal; notele au rolul de a crea diferențe; ele sunt justificate și se cer încununate; calitatea nu este indiferentă recunoașterii sociale și instituționale; succesul nu se clădește prin debit verbal, ci prin argumente formulate solid și responsabil. Cu studenții și masteranzii care aderă la aceste valori avem o relație foarte bună; tot efortul nostru le este dedicat, iar împlinirea lor este adevărata încununare a activității noastre.

Alina Matei: Dacă privim de cealaltă parte, la profesori, aici intervin calităţile dumneavoastră, mai mult cele invizibile, pe care le veţi folosi ca Decan pentru a închega, a suda oameni cu caractere diferite, întrucât, aşa cum spunea Francis Bacon, nu ceea ce profesăm, ci ceea ce practicăm ne face integri. Care va fi adaptarea cea mai importantă pentru profesori în următorii ani, dacă online-ul va intra în normalul învăţământului?

Răzvan Dincă: Avem un corp profesoral de elită, deschis, riguros și adaptabil. Modul cum au reacționat colegii mei în acest an greu mă încredințează că vom trece cu bine prin orice încercare. Vom continua să-i recrutăm în rândurile noastre pe tinerii cercetători cei mai promițători care vor asigura adaptarea continuă a ofertei noastre educaționale la evoluțiile societale care antrenează în mod necesar evoluții juridice. A fost impresionant efortul comun al colegilor în perioada suspendării activității față în față. Avem profesori emeriți, cu cariere ilustre de 50 de ani la catedră, care au aplicat cu rigoarea obișnuită, depășind micile probleme tehnice, și noile instrumente de predare și examinare. Eu însumi, precum și alți colegi, nu suntem tocmai acomodați cu ultimele gadget-uri și nu ni se părea chiar la îndemână să formăm tabla în Meet. Colegii noștri mai ”branșați” au fost însă extrem de generoși. Ne-au învățat, ne-au ajutat cu răbdare și dăruire; acum toți stăpânim noile instrumente. Cei ce știau au fost dăruiți în a-i învăța și pe ceilalți, indiferent de ordinea gradelor didactice; cei din urmă au fost dornici să învețe și s-au lăsat instruiți. E un exemplu, și pentru solidaritatea unui efort comun, și pentru comunicarea inter-generațională, și pentru capacitatea de a fi mai buni împreună, chiar în cadența stridentă și presantă a stării de urgență.

Alina Matei: Ca avocat fondator, coordonator al RĂZVAN DINCĂ & ASOCIAȚII, tumultul pandemiei ce a scos la iveală?

Răzvan Dincă: Și acolo, a scos la iveală soliditatea unei construcții instituționale întemeiată pe valori profund umane. Clienții au rămas fideli, noi le-am rămas fideli lor, avocații au rămas fideli societății și clienților. Și împreună am străbătut pandemia cu succes; am primit dovezi de solidaritate și chiar de recunoștință din partea unor clienți sau parteneri de afaceri cu care împrejurarea asta dificilă ne-a legat mai mult, chiar afectiv. Iar în plan strict profesional, avem de analizat probleme juridice foarte interesante în marginea consecințelor sociale ale pandemiei. Razvan Dinca & Asociații a ieșit întărită din criza.

Alina Matei: Data trecută când am vorbit, aţi spus că cel mai important proiect pentru dumneavoastră este să vă bucuraţi de viaţă. Cum faceţi asta?

Răzvan Dincă: Ei… în această perioadă, viața a foarte interesantă chiar dacă bucuria a fost mai curând de tip reflexiv decât extrovert. Am privit… de acasă… cum, pentru prima oara în istorie, statele lumii au suprimat preocuparea lor pentru economie, care aduce bani și prosperitate, deci pace, în favoarea sănătății oamenilor. Ne aflăm la opusul diametral al logicii războiului: în război statul sacrifică oamenii pentru putere; noi am văzut cu ochii noștri puterea sacrificându-se pentru oameni. Apoi, e triumful tehnologiei. Am fost uimit să constat cât de bine poate merge lumea prin tehnologiile comunicării. Nu realizasem cât de departe am ajuns în această direcție. Convers, a fost interesant de urmărit cum suferim cu toții, dar de fapt fiecare, în izolare. Cum ne lipsesc ceilalți. Cum ne lipsește prezența lor fizică. A fost un prilej de a vedea cât de fizic ne este dragul de cei dragi, fie ei părinți pe care voiam să-i protejăm nevizitându-i, prieteni cărora ne temeam să le propunem o întâlnire, colegi cu care realizam că lucrăm mai bine împreună dacă împărțim și aerul, nu numai ideile. A fost o întoarcere reflexivă, binevenită, spre sinele personal, o reconștientizare a separației noastre traumatice față de ceilalți. Care ne-a dat măsura valorii celorlalți, a prezenței lor concrete, pentru bunăstarea sinelui nostru. Și în fine, privesc cu uimire cum se schimbă  istoria sub ochii noștri. Echilibrele internaționale au devenit volatile; plăcile tectonice ale geopoliticii mondiale par să vibreze de la o lună la alta, catalizator fiind o formă de viață inferioară, nevăzută, care îngrozește, șochează și schimbă lumea. Cum să nu te bucuri că ai avut șansa de a fi martor sau actor în asemenea fenomene spectaculos de interesante, și la scară individuală, și în orizont apropiat, și sociologic, și istoric.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Răzvan Dincă: Să ne bucurăm de viață, de sănătatea noastră și a celor dragi, să o ocrotim, să fim responsabili, pentru ei, pentru noi și pentru binele pe care îl putem face.

Alina Matei: Mulţumesc pentru că aţi stat de vorbă cu mine!

Răzvan Dincă: Eu vă mulțumesc!