1,037 citiri

Jurisdicții constituționale în UE. Observații succinte asupra compoziției curților constituționale, desemnării și calificării membrilor acestora: Franța, Italia, Belgia, Spania, Portugalia, Polonia, România

Marin VoicuI. Curți constituționale ale unor State membre UE

1. Consiliul Constituțional al Franței

1.1. Compunerea:
a) este compus din 9 membri, cu mandate pe o durată de 9 ani, NUMIȚI de: președintele Republicii (3) și de președinții celor două camere parlamentare – Senatul (3) și Adunarea națională (3).
b) Foștii președinți ai Republicii sunt membrii de drept ai Consiliului Constituțional.
c) Președintele CCF este numit de președintele Republicii si are votul decisiv în caz de egalitate.

1.2. Membrii CCF din anul 2019:

a) Numiți de Președintele Republicii:
1. Nicolas Maertracci (69 de ani), de la 14.03.2013, avocat, fost judecător, Președinte secție – Curtea de Apel Paris, Prim Președinte al Curții de Apel Rouen, înalt funcționar în Ministerul Justiției.
2. Laurent Fabius (74 de ani), de la 11.03.2011, fost președinte al Adunării Naționale, în prezent președinte al CCF, absolvent al Institutului de Studii Juridice, președinte al grupului socialist, eurodeputat, ministru de externe, prim secretar al partidului socialist -P.S.F.
3. Jaques Mêzard (73 de ani), de la 25.10.2017, fost avocat, senator și ministrul agriculturii.

b) Numiți de Președintele Senatului:
1. Dominique Lottin (62 de ani), fost judecător, procuror general, consilier de casație.
2. François Pillet (70 de ani), de la 12.03.2019, jurist, avocat, fost judecător si senator.
3. Michel Pinault (73 de ani) de la 19.02.2016, jurist, secretar general și președinte de secție la Consiliul de Stat.

c) Numiți de Președintele Adunării Naționale:
1. Corinne Luquiens (68 de ani), din 2016, absolventă a Institutului de Studii Politice, Paris, înalt funcționar și Secretar general al Adunării Naționale.

2. Claire Bazy-Malaurie (71 de ani), din 12.02.2013, profesor de limba rusă, diplomat, consilier, la Curtea de Conturi.

3. Alain Juppé (75 de ani), din 21.02.2019, fost prim ministru, profesor, viceprimar Paris, primar Bordeaux, deputat, ministru, președintele partidului RPR.

1.3. Aceștia sunt cei 9 membri din care 4 femei si 5 bărbați, marii ”politruci” ai Franței, cu privire la care președinții Republicii și/sau primii miniștrii nu și-au permis nicio ”licență” de tipul celei din vocabularul unui ”T.C.M.-ist” român, cu o bogată experiență de ”constituționalist” instalat în fruntea puterii executive bicefale din România.

Așadar, CCF are între cei 9 membri:
3 foști avocați, procurori și judecători (Nicolae Maestracci, Dominique Lottin și François Pillet);
2 înalți funcționari publici (Corinne Laquiens și Michel Pinault);
1 consilier de conturi (Claire Bazy-Malaurie) și
3 politicieni de mare notorietate – senator, deputat, ministru, prim ministru, președinți de partide (Alain Juppé, Președintele Partidului RPR, Laurent Fabius-eurodeputat, președintele Partidului Socialist), Jaques Nazard-senator și ministrul agriculturii și François Pillet-senator.

2. Curtea Constituțională a Italiei.

2.1. Compunerea.

Conform art. 135 din Constituție, Curtea se compune din 15 membri, numiți de trei autorități: 5 de Președintele Republicii, 5 de Senat și de Camera Deputaților, în sesiune comună și 5 de către Curtea de Casație (3), Consiliul de Stat (1) și Curtea de Conturi (1), pe un mandat de 9 ani.

2.2. Președintele Curții este ales de cei 15 judecători, pentru un mandat de 3 ani.

Structura socio-profesională: 12 profesori de drept (Sciara – 74 ani – dreptul muncii (1), G. Amato – 82 ani – drept public (2), Daria de Petrio – 64 ani – drept administrativ (3), Zanon – 59 ani – drept constituțional (4), Fr. Modugno – 82 ani – drept constituțional (5), A.A. Barbera – 82 de ani, drept constituțional (6), Prosperetti – 74 ani – dreptul muncii (7), Luca Antonini – 57 ani – drept constituțional (8), Fr. Vigeno – 54 ani – drept penal (9), Angelo Buscema – 68 ani – drept financiar (10)), președintele Curții de Conturi, St. Petitti – 67 ani, președintele de secție la Curtea de Casație (11), Emanuela Navaretta – 54 ani – drept privat (12), Marie R. Marselli – 79 ani – președinte de secție la Curtea de Casație (13), Giancolo Curaj – 80 ani – Președintele Consiliului de Stat (14) și un judecător Marta Cartabia – 57 ani, avocat, judecător (2011-2020) și vicepreședinte al CCI (2011-2019), președintele CCI 2019-2020 (15).

3. Curtea Constituțională a Belgiei.

Compunerea

3.1. Curtea Constituțională se compune din 12 membri – 6 din Grupul lingvistic francez și 6 din grupul lingvistic ”neerlandez, valon”, numiți pe viață de Rege, de pe o listă dublă, prezentată, alternativ, de camera Reprezentanilor și de Senat, adoptată cu o majoritate de 2/3 din parlamentarii prezenți.

În fiecare grup lingvistic: 3 judecători sunt numiți pe baza experienței lor juridice – profesori de drept la o Universitate belgiană, magistrați la Curtea de Casație sau la Consiliul de Stat sau referandar la Curtea Constituțională și 3 judecători cu o experiență de cel puțin 5 ani ca deputați în Parlamentul belgian.

3.2. Vârsta minimă pentru a fi numiți judecători este de 40 de ani împliniți, iar vârsta maximă până la care pot exercita funcția este de 70 de ani.

3.3. Președintele Grupului francofon este de la 01.09.2018, François Dadut – 69 de ani, avocat, consilier de stat și judecător la Curtea Constituțională de la 06.09.2011.

Președintele Grupului neerlandez este, de la 25.09.2020, Luc Lavrysen – 64 ani, doctor în drept, consilier de stat, judecător la Curtea Constituțională de la 19.01.2001.

4. Tribunalul Constituțional al Spaniei.

Cei 12 judecători ai Tribunalului Constituțional sunt numiți de Rege, la propunerea celor 4 autorități publice: (1) Congresul Deputaților – 4, (2) Senatul – 4, (3) Guvernul – 2 și (4) Consiliul General al Puterii judiciare – 2.

Așadar, 8 din cei 12 judecători sunt numiți de Parlament și 2 de Guvern, cu aparență de numire politică și doar 2 de C.G.P.J (CSM-ul nostru), fără a se iniția o denigrare a Curții ori a unora din judecători, nici după decizia acesteia privind declararea ca neconstituțională a legii prin care se proclamă independența Cataluniei în 2017.

5. Curtea Constituțională Federală a Germaniei – CCFG.

Raportul național, prezentat la cel de-al XV-lea Congres al Conferinței Curților Constituționale Europene, desfășurat în București, de către trei judecători ai CCFG (www/confenconstco.ag), relevă unele date esențiale privind compunerea și procedura de alegere:

5.1. CCFG se compune din 2 camere, fiecare alcătuită din câte 8 judecători, din care 4 din ei sunt aleși de Bundestag și alți 4 de Bundesrat.

Pentru locurile vacante Plenul CCFG înaintează către cele două autorități o listă cu câte 3 candidați pentru fiecare post, decizia aparținând celor două camere parlamentare.

5.2. Judecătorii care sunt membrii unor partide au obligația să-și suspende această calitate pe durata mandatului de membru al CCFG.

Acest mandat are o durată de 12 ani, fără a depăși limita de vârstă de 68 de ani, pentru pensionare.

5.3. „Prin procedura de desemnare în cele două camere parlamentare se ”asigură ca pot fi alese doar acele persoane ale căror opinii trec dincolo de o anumită cantonare politică și care nu se vor lăsa călăuzite de vederi radicale sau de o loialitate necondiționată față de vreo ideologie politică, ci, numai, față de lege, având permanent o atitudine imparțială”.

6. Tribunalul Constituțional al Portugaliei.

Componența Tribunalului Cosntituțional și desemnarea membrilor săi.

6.1. Conform art. 222 al. 1 din Constituție, Tribunalul Constituțional se compune din 13 membri, din care 10 sunt aleși de Parlament (Adunarea Republicii), iar ceilalți 3 sunt cooptați de către Consiliul Colegilor, în ”procedura de cooptare”.

Așadar, cu excepția celor 3 membri cooptați, numirile sunt politice și aparțin exclusiv puterii legislative, președintele Republicii și puterea executivă neavând niciun rol.

Președintele și vicepreședintele Tribunalului Constituțional sunt aleși de colegiul celor 13 judecători.

6.2. Calitatea celor aleși

Conform  art. 222 (2) din Constituție, 6 dintre judecătorii desemnați de Parlament și cei 3 cooptați sunt aleși, în mod obligatoriu, din rândul judecătorilor de la instanțele judiciare, iar ceilalți 4 dintre alți juriști.

6.3. Durata funcției de judecător al Tribunalului Constituțional.

Conform  art. 222 din Constituție și art. 22 din legea organică a Tribunalului Constituțional, durata mandatului este de 9 ani, fără a putea fi reînnoit, fiind exercitat până la împlinirea vârstei de pensionare ori până la termen.

7. Tribunalul Constituțional al Poloniei.

7.1. Tribunalul Constituțional se compune din 15 membri, cu un mandat de 9 ani, toți fiind numiți de prima Cameră a Parlamentului – SEIMUL.

Candidații trebuie să fie propuși de un număr de cel puțin 50 de deputați sau de Prezidiul Seimului, cu avizul Camerei pentru justiție și drepturile omului din Seim.

7.2. În anul 2015 Seimul a numit 10 judecători noi.

Conform art. 194 (1) din Constituție un judecător poate fi o persoană care deține ”cunoștințe juridice remarcabile”, iar, potrivit legii proprii, candidatul trebuie să fie o persoană care are toate calificările necesare pentru a ocupa funcția de judecător la Curtea Supremă sau la Curtea administrativă supremă, inclusiv condiția de cel puțin 10 ani de serviciu ca judecător sau procuror, avocat, consilier juridic ori notar.

Președintele și vicepreședintele Tribunalului Constituțional sunt numiți de Președintele Republicii, dintre candidații propuși de Adunarea Generala a celor 15 judecători.

II. Curtea Constituțională a României.

1. CCR este unica autoritate de jurisdicție Constituțională din Romania, independentă față de orice altă autoritate publică și care, are conform Constituției, rolul de garant al supremației Constituție și de protector al calității legii.

2. CCR se compune din 9 judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi reînnoit, (conform art. 142 din Constituție). Membrii CCR sunt numiți de: Președintele României (3), Senat (3) și Camera  Deputaților (3), din rândul acelor persoane care îndeplinesc anumite condiții, instituite prin art. 143 din Constituția României: ”Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară (1), înaltă competență profesională (2), și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior (3)”.

3. Judecătorii în funcție, la 01.11.2020.

3.1. Numiți de Președintele României.

a) Daniel-Marius Morar (2013-2022), procuror de carieră, vârsta de 47 ani la numire (n. 15.08.1966), absolvent al Facultății de Drept a Universității ”Babeș-Bolyai” în 1990; a exercitat funcția de procuror, timp de 23 de ani, la toate gradele de parchet și de procuror șef al DNA (2005-2012).

b) Livia-Doina Stanciu (2016-2025), judecător de carieră, în vârstă de 60 de ani la numire (n. 25.10.1956), cu o vechime în funcția de procuror de 14 ani (1980-1994) și de 22 de ani în cea de judecător, la toate gradele de jurisdicție penală. A îndeplinit funcția de președinte al Secției penale a ÎCCJ (2007-2008) și de președinte al ÎCCJ (2010-2016).

c) Elena-Simina Tănăsescu (2019-2028), profesor universitar, doctor în drept constituțional, judecător (1991-1993) și cadru didactic la Facultatea de Drept, Universitatea din București (1993-2020), timp de 27 de ani, autor și coautor de tratate și lucrări de specialitate, fost consilier prezidențial (2015-2018).

3.2. Numiți de Senatul Romaniei.

a) Mona-Maria Pivniceru (2013-2022), judecător de carieră și profesor universitar în specialitatea drept civil, în vârstă de 55 de ani la numire. A exercitat funcția de avocat timp de 9 ani (1982-1991) și pe cea de judecător timp de 20 de ani (1991-2011), la toate gradele de jurisdicție, de membru în CSM (2011-2012) și de ministru al justiției (VIII/2012-III/2013).

b) Marian Enache (2016-2025), avocat (1977-1990 și 1999-2010), timp de 25 de ani, deputat în două legislaturi (1996-2000 și 2012-2016), ambasador și secretar general adjunct al Camerei Deputaților (2011-2012),  specialist în drept constituțional.

c) Cristian Deliorga (2019-2028), procuror de carieră (1982-2011), timp de aproape 30 de ani și judecător la Curtea de Apel Constanța, timp de 8 ani (2011-2019) membru în CSM, două mandate (2003-2011).

3.3. Numiți de Camera Deputaților.

a) Attila Varga (2016-2025), jurist, cadru didactic asociat al Universității ”Babeș-Bolyai”, doctor în drept, în specilizarea drept constituțional, DEPUTAT în 6 legislaturi (990-2008), secretarul Comisiei permanente de redactare a proiectului de lege pentru revizuirea Constituției (2003).

b) Gheorghe Stan (2019-2028), în vârstă de 45 de ani la numire, procuror de carieră (1999-2019), timp de 20 de ani, la toate gradele de parchet, inspector șef adjunct al Inspecției judiciare a CSM (2012-2019) și procuror șef al S.I.I.J (ianuarie – iunie 2019).

c) Valer Dorneanu (2013-2022), procuror 12 ani, consilier (1985-1989) și președinte al Consiliului legislativ (1995-2000), timp de 10 ani, deputat și președinte al Camerei Deputaților (2000-2004), președintele Comisiei de elaborare a legii pentru revizuirea Constituției (2002-2003), profesor universitar, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București și la Facultatea de Drept, Universitatea ”Nicolae Titulescu”, specialitatea dreptul muncii, drept parlamentar și tehnica legislativă, Adjunct al Avocatului Poporului.

4. Așadar, structura socio-profesională a celor 9 judecători în funcție ne relevă că profesia lor, exercitată timp de peste 18 ani este aceea de:

– 6 judecători / procurori de carieră – (1) Mona Pivniceru – 20 de ani judecător și 9 ani avocat, (2) Livia Stanciu – 22 ani judecător si 14 ani procuror, (3) Cristian Deliorga – 8 ani judecător și 30 de ani procuror, (4) Daniel Marius Morar – 23 ani procuror, (5) Gheorghe Stan – 20 de ani procuror, (6) Valer Dorneanu – 12 ani procuror;

– 3 profesori universitari – (1) Simina Tănăsescu – 27 ani, (2) Mona Pivniceru – 20 ani, și (4) Valer Dorneanu – 20 ani;

3 deputați– (1) Attila Varga – 6 mandate, (2) Valer Doreanu – 1 mandat (2000-2004), (3)  Marian Enache – 2 mandate.

5. În raport cu celelalte curți/tribunale constituționale, exemplificate în cap. I., se constată că în componența CCR nu apar ”figuri” de ”politruci” și de șefi de partide politice (a se vedea Franța – Laurent Fabius și Alain Juppé), de ”activiști” ai puterilor politice (legislativă și executivă), ci, în mod evident, specialiști ai dreptului, teoreticieni și, mai ales, practicieni de notorietate din autoritatea judecătorească.

În această Curte Constituțională sunt judecători cu o energie pozitivă remarcabilă, animați de afirmarea riguroasă a rolului CCR de garant al supremației Constituției, fără nicio înclinație către o ideologie politică ori ca ”produse politice” îndatorate autorităților care i-au numit în funcție pentru un mandat unic de 9 ani.

6. Prin decizii de o largă respirație în ordinea constituțională și cu o profundă ancoră în cea europeană, această Curte Constituțională a reglat comportamente neconstituționale ale unor autorități, a anihilat unele ieșiri centrifuge de natură a încălca grav echilibrul constituțional al puterilor statului, dar, mai ales, drepturile și libertățile fundamentale și a adoptat o atitudine demnă față de atacurile neloiale ale reprezentanților puterii politice (legislativă și executivă bicefală).

7. Din cele ce preced NU rezultă nici un temei privind așa zisa:

– ”necesitate imperioasă”(?!) de ”reformare”, în special de „malformare a CCR, idee lansată de primul ministru în cadrul interviurilor și declarațiilor publice, în care a ultragiat repetat, în cursul anului 2020, această autoritate, și de

– ”modernizare” a CCR, teză afirmată, apăsat, de președintele Romaniei, în cadrul conceptului său prezidențial, având ca epicentru: ”guvernul meu”, „parlamentul meu”, ”partidul meu”, ”CSM-ul meu” și, de ce nu, ”CCR-a mea”!?

– de inspirație involută (”L’Ėtat c’est moi” -Louis XIV- formulă pronuntață de Rege la 13.04.1655 în fața parlamentarilor francezi și aplicată viguros și genocid, după aproape 3 secole, în Europa în perioada interbelică)

– contrar bipartidismului din democrația americană și pluripartidismului consacrat în democrația europeană și statuat expres în art. 8 din Constituția României.

Prof. univ. dr. Marin Voicu
Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință, Președintele Secției de drept internațional și drept comparat a Academiei de Științe Juridice, fost judecător ÎCCJ, fost judecător CEDO