Alina Matei: În perioada 18-20 mai 2016 se vor desfăşura, la Bucureşti, lucrările celei de a doua conferinţe mondiale a Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal (A.I.D.P.), care va avea ca temă ”Protecţia mediului prin dreptul penal.” Organizată în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române (I.C.J.), Universitatea Ecologică din Bucureşti (U.E.B.) şi Asociaţia Română de Ştiinţe Penale (A.R.S.P.), reuniunea se înscrie printre cele mai ample şi mai reprezentative manifestări ştiinţifice juridice organizate în România. După cel  de-al II-lea Congres al său din 1929, iată că A.I.D.P. desfăşoară o a doua ediţie a conferinţelor sale mondiale în capitala ţării noastre. Care sunt semnificaţiile unui atare eveniment?

Mircea Duțu: Într-adevăr, creată în 1924 şi având sediul la Paris, A.I.D.P. a fost şi rămâne una dintre asociaţiile ştiinţifice internaţionale de prestigiu, deosebit de active, în domeniul dreptului şi în care prezenţa românească a fost una remarcabilă. Astfel, printre fondatorii şi membrii primului său Consiliu de administraţie s-a aflat şi profesorul Iulian Teodorescu de la Universitatea din Bucureşti, iar unul dintre promotorii cei mai străluciţi ai obiectivelor sale în perioada interbelică a fost savantul român Vespasian V. Pella (1897-1952), membru corespondent al Academiei Române, considerat pe drept cuvânt fondatorul dreptului internaţional penal, promotorul unificării dreptului penal şi militant pentru crearea unei jurisdicţii penale internaţionale. Vicepreşedinte şi apoi preşedinte al A.I.D.P. (1946-1952), Pella a contribuit major prin lucrările sale la promovarea dreptului internaţional ca drept al păcii şi, prin aceasta, al viitorului, şi constituirea dreptului penal într-un instrument eficace de reprimare a crimei de război. Ca o recunoaştere a valorii şcolii juridice româneşti interbelice şi în considerarea personalităţii sale, în perioada 6-12 octombrie 1929, Bucureştiul a găzduit cel de-al doilea Congres internaţional de drept penal. Acum, la 87 de ani de atunci, iată că, în capitala României, va avea loc a doua conferinţă mondială de drept penal a A.I.D.P., prima  desfăşurându-se în 2007, la Guadalajara (Mexic), pe tema Dreptul penal în secolul XXI. Consacrate exclusiv dezbaterilor ştiinţifice aferente unui subiect important de drept penal, cu participarea şcolilor de drept din întreaga lume, aceste conferinţe reprezintă astăzi manifestări ştiinţifice de referinţă în domeniul dreptului.

Alina Matei: Există o „filiaţie” între cele două evenimente ştiinţifice internaţionale majore?

Mircea Duțu: Da, şi încă una deosebit de elocventă. Mai întâi, la nivelul tematicilor abordate. Astfel, prima problemă supusă dezbaterii ştiinţifice în anul 1929 a fost cea a răspunderii penale a persoanelor juridice. Pentru acceptarea unei asemenea teze, pe atunci novatoare, principalul argument invocat l-a constituit situaţia poluării acvatice de către marile întreprinderi industriale care, prin consecinţele sale distructive, nu primea un răspuns satisfăcător prin angajarea exclusivă a răspunderii persoanelor fizice direct implicate. După 87 de ani, răspunderea penală a persoanelor juridice este astăzi general acceptată în doctrină şi majoritar consacrată la nivelul dreptului pozitiv. Ea prezintă o importanţă deosebită şi semnificaţii particulare în domeniul protecţiei mediului, fapt pentru care va face obiectul unor dezbateri şi în cadrul actualei conferinţe mondiale. Într-un alt plan, dar în cadrul unei semnificative moşteniri ştiinţifice, deopotrivă universale şi naţionale, ideile lui V. V. Pella privind „dreptul penal al viitorului” îşi păstrează din plin actualitatea şi cunosc dezvoltări specifice.

Dacă acum aproape un secol dreptul penal dobândea şi merita o atare calificare ca instrument de apărare a păcii şi reprimării războiului, astăzi el devine un drept al viitorului prin asumarea ca prioritate a protecţiei mediului. Iar tonul unui asemenea mesaj de înnoire şi reformă a dreptului vine tot de la Bucureşti, care devine, prin aceasta, capitala mondială deopotrivă a dreptului penal şi a dreptului mediului.

Alina Matei: Referindu-ne concret la conţinutul conferinţei mondiale, care sunt axele tematice supuse prezentării şi dezbaterii participanţilor?

Mircea Duțu: Lucrările reuniunii se vor desfăşura asupra a trei teme generale, pe şapte sesiuni, sesiuni paralele şi 2 ateliere.

Astfel, în cadrul temei generale ”Natura şi întinderea problemei”, cu un evident caracter introductiv, se vor aborda: ca idee centrală – ”Starea mediului şi provocările sistemului juridic în vederea asigurării protecţiei sale” (prof .univ. dr. Tudorel Toader, Rectorul Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi), cadrul general – ”Limitele şi provocările sistemului penal în privinţa infracţiunilor de mediu” (Prof. M. Faure, Universitatea din Maastricht, Olanda), ”Stabilirea normelor, standardelor şi mecanismelor de control internaţionale” (Prof. G. Vermeulen, Universitatea din Ghent, Belgia). O a doua temă generală – ”Expunerea sistemelor regionale de constrângere”, are ca secţiuni afiliate: ”Interacţiunea dintre regimurile de constrângere în lupta împotriva infracţiunilor de mediu” (Prof. K. Ligeti, vicepreşedinte A.I.D.P.), ”Perspectiva dreptului S.U.A.” (Prof. D. Uhlmann, Universitatea din Michigan), ”Perspectiva dreptului U.E.” (Prof. G.M. Vagliasindi, Universitatea din Catania), Perspectiva dreptului sud-american (Prof. Ana Luiza de Sá, Universitatea de Stat din Rio de Janeiro), Perspectiva asiatică (Prof. Xiumei Wang, Universitatea din Beijing).

A treia temă generală vizează ”Provocările de ordin procesual: Aspecte procesuale ale infracţiunilor de mediu – Probleme procesuale speciale cu privire la infracţiunile de mediu (rolul martorului expert şi folosirea tehnicilor speciale de investigare)” – (Prof. L. Bachmaier, Universitatea Complutense, Spania), ”Garanţii procedurale şi interacţiunea dintre regimurile administrative şi penale” (Prof. M. Luchtman, Universitatea din Utrecht), Rolul  O.N.G.-urilor” (Dr. N. Grofu); Cooperarea internaţională în lupta împotriva infracţiunilor de mediu: Probleme speciale în cooperarea internaţională pentru combaterea infracţiunilor de mediu (Prof. J. Vervaele, Universitatea din Utrecht), Experienţa Eurojust/Europol (Prof. Gh. Popa, Academia de Poliţie).

În cadrul unei sesiuni paralele, pe lângă Forumul reţelei de justiţie penală a A.I.D.P., Reuniunea Asociaţiei Tinerilor Penalişti: o prezentare a Enciclicei ”Laudatio Si”, va avea loc dezbaterea tematică ”Dreptul penal al mediului în perioada de tranziţie. Evoluţii şi perspective” cu două intervenţii: una privind ”Experienţa ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Cazul României” (Prof. dr. C. Duvac, preşedintele A.R.S.P., Dr. Al. V. Voicescu, secretar general A.R.S.P.) şi, respectiv, Experienţa statelor membre ale C.S.I. Cazul Republicii Moldova (Prof. V. Cuşnir, directorul I.C.J. al Academiei de Ştiinţe a Moldovei). Cele două ateliere vor viza, unul ”Rolul şi răspunderea statelor şi corporaţiilor faţă de infracţiunile mediului – perspectiva dreptului internaţional” (Prof. I. Plakokefalos, Universitatea din Utrecht), ”Infracţiunile de mediu şi Curtea Penală Internaţională” (Prof. Z. Djurdevic, Universitatea din Zagreb), iar celălalt, ”Protecţia biodiversităţii: Traficul de viaţă sălbatică” (Prof. van Uhm, Universitatea din Utrecht), ”Infracţionalitatea corporativă împotriva mediului – perspectiva criminologiei verzi” (Dr. D. Zaiteh, Universitatea din Utrecht), ”Mineritul  legal şi ilegal şi consecinţele sale (penale) asupra mediului. Cazul Baia Mare şi consecinţele sale pentru dezvoltarea dreptului penal al mediului” (Conf. dr. A. Duţu, S.N.S.P.A.). Concluziile şi recomandările Conferinţei vor fi formulate de Prof. Jose Luis de la Cuesta, Preşedintele de onoare al A.I.D.P.

Simpla şi sumara enumerare a temelor şi a titularilor acestora sunt suficiente pentru a releva complexitatea, importanţa şi semnificaţiile dezbaterilor.

Alina Matei: Care sunt principalele aşteptări de la Conferinţa mondială a A.I.D.P. de la Bucureşti?

Mircea Duțu: După cum se poate observa, tema abordată este una de maximă actualitate şi importanţă şi preocupă în egală măsură juriştii, autorităţile şi societatea civilă din întreaga lume. Devenit un drept uman fundamental, dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic exprimă şi ridică protecţia mediului la rangul de valoare socială majoră, ceea ce presupune asigurarea sa, inclusiv prin recurgerea la instrumentele specifice de drept penal. Prin modul de structurare a abordării problematicii şi valoarea contributorilor – reprezentând toate marile şcoli de drept ale lumii – Conferinţa  este ocazia unei prime dezbateri juridice mondiale a unei probleme globale, care interesează deopotrivă generaţiile prezente şi viitoare. Din punct de vedere doctrinar se vor confrunta, spre conciliere şi naştere a unei viziuni comune, consolidate, pe de o parte, perspectiva „penaliştilor”, care vorbesc de instrumente de drept penal pentru protecţia mediului şi, respectiv, cea a „environmentaliştilor”, care consideră că există şi se dezvoltă un veritabil „drept penal al mediului”. Într-adevăr, acesta din urmă exprimă cel mai bine realitatea şi surprinde faptul că dreptul penal nu se află în afara dreptului mediului, intervenind pentru protecţia mediului cu statutul şi particularităţile sale tradiţionale, ci face parte integrantă din acesta, dar cu profiluri şi semnificaţii specifice, legate de natura sa intrinsecă şi ineditul obiect de ocrotire socială.

Pe lângă această „unificare” la nivelul dialogului ştiinţific, lucrările prezentate vor permite o primă evaluare la nivel mondial a reglementărilor şi procedurilor legale de protecţie a mediului prin dreptul penal, vor oferi concluzii teoretice importante pentru reformarea şi afirmarea dreptului penal al mediului ca disciplină ştiinţifică şi piste posibile pentru armonizarea dreptului pozitiv în plan naţional, regional (unional-european) şi internaţional. De altfel, şi de această dată, concluziile şi recomandările Conferinţei mondiale vor fi reţinute şi transmise de A.I.D.P. factorilor decidenţi şi forurilor interesate, spre cunoaştere şi luare aminte.

Alina Matei: Ce importanţă reprezintă desfăşurarea la Bucureşti şi în parteneriat cu structuri universitare şi de cercetare româneşti a acestei conferinţe mondiale şi cu o atare tematică?

Mircea Duțu: Este, înainte de toate şi deopotrivă, o recunoaştere a valorii Şcolii româneşti de drept al mediului şi o preţuire a tradiţiilor internaţionale ale ştiinţei penale din ţara noastră, a contribuţiilor remarcabile ale unor personalităţi precum I. Teodorescu sau V. V. Pella la desfăşurarea activităţii A.I.D.P. Desigur, după 1989, relaţiile dintre jurişti penalişti români şi A.I.D.P. au fost reluate treptat şi s-au organizat manifestări ştiinţifice comune, chiar de anvergură regională. Acum este vorba însă de organizarea unei conferinţe mondiale, a doua în istoria A.I.D.P. (după cum, în 1929, se desfăşura la Bucureşti al doilea Congres internaţional de drept penal), ceea ce oferă o vizibilitate maximă cercetării ştiinţifice româneşti în domeniul dreptului în general şi în cel al dreptului penal şi dreptului mediului în special. Să sperăm că această relansare a ştiinţei juridice naţionale în context mondial va fi continuată şi recunoscută ca atare, în numele unei tradiţii care ne obligă şi al unui viitor în care ne punem speranţele!

Alina Matei: Vă mulțumesc foarte mult, stimate domnule profesor, pentru că ați acceptat invitația noastră de a vă adresa cititorilor JURIDICE.ro cu ocazia acestui important eveniment.

Mircea Duțu: Și eu vă mulțumesc.

* Prof. univ. dr. dr.h.c. Mircea Duţu este Preşedintele Comisiei de organizare a Conferinţei mondiale a A.I.D.P.