Nevoia cercetării științifice privind Dreptul și Justiția și a instituționalizării sale

La 3 ianuarie 2022 și-a început activitatea, în Paris, noul Institut des études et de la recherche sur le droit et la justice (I.E.R.D.J. sau Institutul)[1] „grupare de interes public”, rezultată din fuziunea a două entități preexistente: Institutul de Înalte Studii privind Justiția (I.E.H.J.) și Misiunea de Cercetare Drept și Justiție (M.R.D.J.) și menită a asigura continuitatea activităților acestora: finanțarea proiectelor de cercetare și difuzare a rezultatelor pertinente. Noua inițiativă este chemată să răspundă, în viziunea promotorilor săi, la trei nevoi esențiale: integrarea cercetării în acțiunea practică, luarea în considerare a așteptărilor justițiabililor și a cetățenilor și favorizarea unei reflecții asupra dreptului și justiţiei deschisă, transversală și pluridisciplinară. Experiența franceză în materie este ridicată astfel instituțional și substanțial pe o nouă treaptă și cunoscându-i binefacerile în mediul juridic francez ne permitem să prezentăm câteva elemente definitorii ale importantului demers, cu speranța unor rezonanțe și la nivelul structurilor competente din România, la care asemenea preocupări, din păcate, lipsesc cu desăvârșire. Multe dintre informațiile pertinente asupra subiectului le-am găsit în interviul acordat de directorul I.E.R.D.J., Valérie Sagant, „Actualite Dalloz” din 3 ianuarie 2022 și le-am completat cu o serie de alte considerații pertinente.

1. Convocate între 31 ianuarie și 2 februarie 2017 Les États généraux de la recherche sur le droit et la justice (ale căror lucrări aveau să fie publicate, sub același titlu, în anul următor, sub auspiciile editurii LexisNexis) au adunat, cu o amploare inedită, juriști proveniți din toate orizonturile intelectuale și geografice franceze și nu numai. Fruct al cooperării instituționale dintre ministerul justiției și ministerul învățământului superior și cercetării, respectiva practică a reuniunii stărilor (inaugurată istoric în 1302 de regele Filip al IV-lea cel Frumos), exprimată în domeniul juridic, a urmărit încurajarea dezbaterilor, favorizarea dialogului și stimularea cercetării și reflecției în materie. Pentru aceasta s-au adunat în același loc, concomitent, cu dezbateri purtând asupra acelorași subiecte, cei care gândesc dreptul și cei care îl practică, de altfel cele două ipostaze nefiind incompatibile și exclusive ci, dimpotrivă, complementare. Așa cum s-a remarcat, niciodată nu s-a ajuns până atunci, nici măcar în „țara dreptului”, la regruparea, alături de universitari, a cercetătorilor și practicienilor domeniului. Se exprima astfel și nevoia de mai mult dialog între profesioniștii cercetării (științifice) juridice și cei ai practicării dreptului în scopul de a confrunta și compatibiliza legile specifice aferente și a discerne mai bine, inclusiv spre a se decela răspunsurile la nevoile practicienilor și decidenților publici, optimizându-se și adaptându-se organizarea cercetării științifice aferente. Această radioscopie și evaluare a cercetării franceze asupra dreptului și justiției, fără concesii și constrângeri, a privit și dilema organizării și funcționării cercetării juridice în Franța. Principalele necunoscute aflate în așteptarea unor răspunsuri ferme, oficiale s-au referit, pornind de la analiza situației existente, la identificarea cadrelor de desfășurare a activităților pertinente, relevarea capacității lor de înfăptuire a misiunii încredințate din perspectiva rezultatelor înregistrate și a datelor efectiv probate ale demersurilor întreprinse. Dar principala concluzie, astfel degajată și care cunoaște o materializare prin I.E.R.D.J., este aceea a priorității restructurării întregii cercetări asupra domeniului. Un prim rezultat îl avem în față, spre reflecție și urmare ca atare.

2. Din această perspectivă, în intenția autorilor săi proiectul dorește să pună la dispoziția actorilor dreptului și justiției un cadru cadru în care să se poată intersecta cunoștințele dobândite prin cercetare și studiu științifice, cele rezultate din practici profesionale și cele dezvoltate de utilizatori și justițiabili. Institutul trebuie să lege cercetarea și acțiunea în sensul de a mobiliza cunoștințele, dezvolta studiile prospective în mod independent și riguros pentru a cunoaște și înțelege cât mai bine dreptul și funcționarea justiției și a incita decidenții și practicienii să țină seama de aceste cunoștințe.

Atingerea unui atare obiectiv presupune utilizarea conjugată și competentă a mai multor metode: cercetări, studii, schimburi directe între profesioniști și diseminarea rezultatelor, și toate în condițiile unei articulări strânse între cunoașterea științifică și cunoștințele pragmatice.

Studiile și cercetările ce se vor desfășura vor purta un evident caracter pluridisciplinar, făcând apel la ansamblul științelor umane și sociale, mergând chiar dincolo de acestea și ajungând până la matematici, biologie, ecologie etc. pentru a analiza dreptul și justiția. Noul institut are ambiția de a-și desfășura reflecțiile sale într-un cadru european și internațional, acordând o atenția deosebită analizelor de drept comparat și dezvoltând legăturile cu parteneri străini și integrând în orizonturile sale rolul jurisdicțiilor și instanțelor supranaționale. Institutul dispune de unități de studiu și de cercetări, centrate cu precădere pe problematicile proprii, chiar dacă se preocupă cu reflecții mai largi și constituie o valoare adecvată în colaborare cu aceste entități și axându-și lucrările pe transversalitate. În fine, inedita structură de cercetare își propune, în continuarea și îmbogățirea atribuțiilor celor două unități pe care le moștenește, să aibă în vedere în mod sistematic și mai larg opiniile neprofesioniștilor, fie că aceștia sunt utilizatori sau nu ai serviciilor justiției. Așteptările se referă la o mai bună înțelegere a nevoilor justițiabililor, precum și a ansamblului populației față de diferitele sisteme de norme, de drept și justiție, cât și asupra adaptării răspunsurilor juridice și judiciare aduse diferitelor cereri în domeniu într-o societate preocupată de viitorul său.

3. Din punct de vedere juridico-organizațional, forma de grupare de interes public permite reunirea de actori publici și privați diverși; el cuprinde în prezent 16 membri contribuitori și 5 parteneri asociați. Institutul va fi prezidat, prin rotație, de președinții curților superioare: Consiliul Constituțional, Consiliul de Stat, Curtea de Casație și Curtea de Conturi. Principalul contribuitor rămâne ministerul justiţiei care, încă din 2019, inițiase un organism plural și independent consacrat dezvoltării cercetărilor asupra dreptului și justiţiei. Desigur, ministerul dispune de servicii interne specializate și de un serviciu statistic de profil, dar el așteaptă de la I.E.R.D.J. în special o cercetare pluridisciplinară și interprofesională. O a doua contribuție conjugată și interdependentă e datorată Consiliului Național de Cercetare Științifică (C.N.R.S.) și, dincolo de angajarea sa în cadrul structurii, contează mai ales garanția de calitate și rigoare științifică pe care să o confere lucrărilor organismului. La rândul lor, ministerul învățământului superior, cercetării și inovării, precum și conferința președinților de universități vor contribui la mobilizarea ansamblului universitarilor și cercetătorilor în deplină interdependență. Un partener de lungă durată și absolut necesar rămâne, desigur, Școala Națională de Magistratură și se așteaptă, în noul context, și colaborarea cu alte organisme de formare. Apoi, Institutul va primi reprezentanții profesiilor juridice: avocați, notari, comisari de justiție, judecători consulari, grefieri de tribunale de comerț și juriști de întreprindere. Se vor implica în demersurile de cercetare și alți actori cu activități conexe, precum Asociația Franceză pentru Istoria Justiției, angajată de mai mult timp în cunoașterea organizării și funcționării instituțiilor judiciare, iar ministerul pentru afaceri europene și de externe își va continua colaborarea pertinentă.

4. Referitor la misiunea încredințată și asumată, potrivit termenilor convenției sale constitutive „gruparea are ca obiect promovarea unei reflecții originale și prospective, dezvoltarea cercetării și a acțiunii sale, precum și mobilizarea și difuzarea cunoștințelor privind normele, reglementarea juridică, misiunilor și funcționarea justiției, în toate câmpurile disciplinare pertinente”. Mai exact, așa cum arăta primul său director în interviul acordat și evocat anterior, Institutul e însărcinat să susțină cercetarea în toate domeniile dreptului și justiție; el preia politica dusă din 1994 de M.R.D.J lansând apeluri de proiecte de cercetare care răspundeau nevoilor actorilor justiţiei (oferte de proiecte tematice, cu durata între trei și cinci ani) și apeluri la proiecte „spontane”, zise „albe”, care permit echipelor de cercetare să solicite susținerea privind trei tipuri de subiecte. În fiecare an, între 15 și 25 de proiecte noi au fost astfel lansate și înfăptuite. Desigur, în noua formulă I.E.R.D.J. va trebui să mobilizeze mai mulți cercetători care să desfășoare investigații pluridisciplinare și colective și să se intereseze de unele subiecte mai puțin cunoscute, dar devenite importante în domeniul de interes. Cunoștințele obținute ori „produse” în acest cadru și mod trebuie să profite unui număr cât mai mare de interesați. Institutul își va asigura această intermediere atât de necesară pentru a difuza constatările, problemele și învățămintele reieșite din lucrările de cercetare și studii întreprinse. El se va pune astfel în serviciul profesioniștilor și a unui public cât mai larg, ca un centru de resurse și de informare. Schimburile între universitari, cercetători, jurisdicții, profesioniștii domeniului, responsabili publici, dar și cu ansamblul cetățenilor trebuie astfel concepute și organizate așa încât înțelegerea și analiza practicilor, instituțiilor ori textelor să se îmbogățească. Cu speranța că aceste aporturi vor permite tuturor să facă față mizelor actuale și de viitor.

5. Se afirmă într-o atare perspectivă că I.E.R.D.J. va constitui un „bouillon de culture” unde ideile se întâlnesc și se confruntă, având astfel vocația de a inspira școlile de formare profesională și, nu în ultimul rând, învățământul dreptului, în general. Pentru aceasta se reclamă dezvoltarea puternică a cooperării cu structurile similare europene internaționale, dar și direct cu magistrați, avocați și alte categorii de juriști, cu cercetători și universitari ori organizații neguvernamentale din alte țări.

La capitolul originalității proiectului se pornește de la relevarea situației sale de a rezulta din fuziunea dintre două structuri diferite ca mod de funcționare: M.R.D.J. fusese creată de ministrul justiției și C.N.S.R. pentru a dispune de un corpus de cercetări dedicate dreptului și justiției. Așa se face că I.H.E.J. ar reprezenta o asociație născută din dorința Școlii Naționale de Magistratură de a dispune de un think tank neinstituționalizat care să permită alimentarea reflecției asupra practicilor judiciare. Aceste două afilieri s-ar regăsi în I.E.R.D.J.: o poziționare instituțională proprie, care asociază instituții statale, jurisdicții și profesioniști ai justiției, precum și comunitatea științifică. Apoi, este de domeniul evidenței că cercetarea și studiile autentice au nevoie de o structură care să garanteze deplina independență a lucrărilor întreprinse. Nu în ultimul rând, se dorește a se înlătura reproșul frecvent formulat împotriva laboratoarelor de cercetare și universităților franceze, dar valabil și pentru cele româneşti, care încearcă să abordeze subiectele lor în mod holistic, o atare poziție aflându-se adesea slăbită în plan internațional asupra temelor în cauză, prin crearea unui institut cu o nouă abordare a problematicii asumate. În fine, nu e de neglijat nici intenția de a i se conferi Institutului o misiune suplimentară: dezvoltarea analizei perspective a mizelor dreptului și justiției în societatea franceză și în lume. Un obiect care nu e în întregime nou, fiind abordat parțial mai ales din perspectiva analizei tendințelor emergente, precum impactul revoluției digitale, dar acum și astfel se dorește a fi sistematizat și să se sprijine pe metodologii noi, întemeiate pe tripticul „observare, explorare și analiză, urmând a fi puse la punct și alte tehnici adecvate. O a treia nouă orientare astfel imprimată se referă la contribuția la dezbaterea democratică privind rolul dreptului și justiției prin identificarea așteptărilor și percepțiilor oamenilor care au avut sau nu de a face cu justiția. O mai bună cunoaștere a mecanismului funcționării reale a justiției – și a diferitelor sisteme jurisdicționale ce se întâlnesc în interiorul acestei grupări – e considerată esențială pentru dezvoltarea accesului la drept și la judecător, a da sens „meseriilor” justiției și democratizarea recrutărilor, precum și spre ameliorarea procedurilor de lucru și, bineînțeles, serviciul făcut cetățenilor. În acest sens, noțiunea de științe participative va fi invocată și promovată în mod deosebit, care să permită identificarea și adunarea de reflecții și cunoștințe, inclusiv din zonele nespecialiștilor și neprofesioniștilor și a le confrunta și integra în cercetare și studiu.

6. Nu mai puțin interesante se arată și proiectele de cercetare preconizate pentru 2022 și perspectivele apropiate. S-au identificat, în acest sens trei teme prioritare ce vor face obiectul nu numai al ofertelor de cercetare, ci și al altor forme de reflecție.

Este vorba, mai întâi, de direcția justiție și societate, care urmărește perceperea și analiza așteptărilor cetățenilor și ale cererii crescânde de justiție observată de mai mulți ani, în scopul unei mai bune înțelegeri și a încercării de a anticipa în materie. Problematica înțelegerii dreptului și rolului diferiților actori este și ea considerată ca importantă. Se speră ca atari cercetări să participe la consolidarea încrederii cetățenilor în justiție. În același registru, forjarea și exploatarea noțiunii de proximitate și de teritorii vor fi abordate prin intermediul identificării nevoilor de justiție în pluralitatea lor. O a doua axă de preocupări va viza promovarea tematicilor identităților profesionale în domeniul justiției și dreptului. Dincolo de condițiile de lucru, ce sunt acești profesioniști? Care sunt așteptările lor? Care e reprezentarea lor despre funcția asumată, misiunile și evoluțiile posibile? Sensul profesiei va sta în centrul observării, prin aspecte precum: criza vocațiilor (civiliste, comisarilor de justiție, blues membrilor parchetului și grefierilor…), precum și organizarea muncii, valorile pe care se fondează și mizele managementului. Demersurile comparatiste și integrative nu vor lipsi, desigur. În fine, drepturile generațiilor viitoare reprezintă o preocupare (aparent) inedită, dar tot mai preocupantă. Într-adevăr, mai puțin abordată la noi, tematica se bucură în din ce în ce mai multe țări de reflecții juridice de amploare cu rezultate pe măsură. Referitor la proiectul francez concret al I.E.R.D.J. sunt enunțate deja aspecte de genul: ce patrimoniu, ce moștenire ori ce sarcină pentru generațiile actuale legate de generațiile următoare, în domenii atât de diferite precum mediul, clima, bioetica, datoria publică… Ce obligații concrete și repartizări cuvenite? Cine poate ori trebuie să vorbească în numele generațiilor ce vor veni? Trebuie să traducem aceste evoluții în ordinea juridică? Dacă da, când și, mai ales, cum?

Totodată, Institutul va rămâne atent la dezbaterile și mișcările societale de actualitate, cu preocuparea de a putea reacționa la atari evoluții în afara lucrărilor planificate și în curs de desfășurare.

7. În fine, se vor continua orientările de cercetare deja antamate, caracterizate printr-o anumită dispersare, dar toate marcate de actualitatea acută. Cu titlu subsidiar se are în vedere desăvârșirea cercetărilor asupra temei justiție și ecologie, accentul punându-se în acest an în special pe analiza criminologică a atingerilor aduse mediului, precum și acțiunea – ori inacțiunea – serviciilor publice în materie. Anumite evenimente vizează a difuza rezultatul cercetărilor deja produse: respectarea și aplicarea principiului laicității în chiar cadrul serviciilor justiției, studiul spațiilor private și a tendinței de penalizare a lor ori sociologia magistraturii. Alte lucrări vor contribui la aprofundarea anumitor tematici ca, de pildă, neuroștiințele și impactul lor asupra dreptului și justiţiei, identificată încă din 2015 ca un important domeniu de studii prospective. Vor continua și reflecțiile asupra mizelor și metodelor cercetătorilor privind dreptul și justiția printr-un nou ciclu de ateliere referitor la științele participative. Axe prioritare sunt considerate și impactul digitalului asupra dreptului și justiției sau justiția penală internațională.

Într-un recent interviu Bruno Lasserre, fostul vicepreședinte al Consiliului de Stat (instanța supremă franceză de contencios administrativ), referindu-se la ineditul proiect instituțional remarca: „Avem încă dificultăți în perceperea cererii de justiție ; pentru ce progresează ea, care sunt determinanții săi, pentru ce fluctuează de la un an la altul, de la o jurisdicție la alta. A răspunde la aceste chestiuni e fundamental pentru o mai bună anticipare și pilotare a jurisdicțiilor. Este una dintre axele activității noului I.E.R.D.J. creat de curând la inițiativa celor patru curți superioare franceze și Ministerului de justiție” (Le vrai trésor du Conseil d’Etat, c’est sa verte jeunesse, interview, Dalloz-Actualité, 4 ianuarie 2022).

*

*       *

Trecerea în revistă a noii inițiative franceze de instituționalizare a cercetării științifice și studiului Dreptului și Justiției, într-o ecuație indestructibilă a avut ca scop nu numai semnalarea, cunoașterea unei problematici de sporit interes și maximă actualitate ci, mai ales, speranța în forța exemplului pe care Franța l-a prezentat de-a lungul timpului în privința dezvoltării cultural-juridice pentru România. Nu putem nega situația dificilă, complexă și complicată în care se află justiţia noastră și absența cvasitotală a oricăror preocupări de abordare științifică a unor atari provocări majore. Ieșirea din impas presupune, dincolo de orice, adoptarea unor măsuri adecvate și radicale rezultate și așezate pe concluzii științifice ferme și clare, reieșite din investigații competente. Provenind din sfera cercetării juridice academice instituționalizate, și aparținător, totodată, al unui corp profesional al domeniului, îmi revine, într-un anumit fel, datoria de a sesiza asemenea teme și chiar de a intra în analiza și a pleda în favoarea promovării lor.


[1] Institutul de Studii și Cercetare privind Dreptul și Justiția


Prof. univ. dr. Mircea Duțu
Directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române