Unele observații asupra ”EPIDEMIEI” naționale, europene și transatlantice de ”MARE ÎNGRIJORARE” față de Hotărârea din 13.12.2021 a Secției de 9 judecători a CSM – România, Stat național, membru al UE (I)

Marin Voicu

Motto: “Orice persoană are dreptul la un proces echitabil și într-un termen rezonabil, în fața unei INSTANȚE JUDECĂTOREȘTI INDEPENDENTE și IMPARȚIALE, constituită conform legii” (art. 47 alin. 2, teza I din CARTA drepturilor fundamentale a UE).”

SUMAR

I. Cronică succintă a ”Marii îngrijorări” naționale, europene și transatlantice față de Hotărârea din 13.12.2021 a CSM – Secția de 9 judecători, prin care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător român, cu grad de tribunal
1. Hotărârea, nedefinitivă și neredactată, a Secției de judecători (Comunicat) – cauză pendinte la ICCJ – Completul de 5 judecători
2. Tulburările și reacțiile publice
2.1. Autoritățile, ONG-uri și persoane publice române
a) Comunicatul de presă al G.D.S. – 14.12.2021
b) Declarația de poziție politică a europarlamentarului român Dacian Cioloș, președintele USR, fost Comisar al UE (2010-2014) – 14.12.2021
c) Declarație de poziție politică și de stat a Ministrului Justiției – 15.12.2021
d) Declarația președintelui României – 15.12.2021
e) Comunicatul USR prin Dan Barna – 15.12.2021
2.2. Comisia Europeană
a) Purtătorul de cuvânt al Comisarului pentru justiție – Christian Wingand – 15.12.2021
2.3. Ambasada SUA în România
2.3.1. Comunicat de presă (special) – 14.12.2021
2.3.2. Declarația Președintelui SERBIEI – Al. Vucici, privind ingerința ambasadorului SUA la Belgrad în politicile interne privind apărarea națională (ca exemplu de demnitate prezidențială a unei țări vecine și prietene)
2.4. Opinii diverse
a) Declarația scriitorului Mircea Cărtărescu – 15.12.2021
b) Comunicatul Asociației Inițiativă pentru justiție – 15.12.2021
c) Andreea Pora – GDS – 15.12.2021 -”Europa Liberă”
d) Cristina Gușeth, președintele ”Freedom House Int.” – 15.12.2021

II. Unele acte și fapte din UE – încălcări infracționale grave care NU au produs o astfel de ”epidemie” de îngrijorare
1. UE și Olanda prim-vicepreședintele CE Franz Timmermans și a primului ministru M. Rutte
1.1. Partidul parlamentar al PEDOFILILOR din Olanda – Țările de jos (2006-2014)
1.2. Agresivitatea și ingerințele lui M. Rutte față de Ungaria – iunie 2021 și România (mai 2021)
2. Protocoalele dintre serviciile secrete românești, parchete și ICCJ (2006-2016) din România care au malformat justiția penală și viața multor români
3. Anchetarea pentru corupție financiară a unor personalități ale UE și din Statele membre
3.1. Urmărirea penală a Cancelarului Austriei, S. Kurz, care a demisionat din funcție și din conducerea partidului de guvernământ
3.2. Anchetarea și condamnarea unor înalți demnitari din Curtea de Conturi a UE, Comisia Europeană, Parlamentul UE și CJUE (conform ”Libertation” – 01.12.2021 și a G4-Media)

III. În loc de concluzii

***

I. Cronică succintă a ”Marii îngrijorări” naționale, europene și transatlantice față de Hotărârea din 13.12.2021 a CSM – Secția de 9 judecători, prin care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător român, cu grad de tribunal

1. Hotărârea, nedefinitivă și neredactată, a Secției de judecători (Comunicat), cauză pendinte la ICCJ – Completul de 5 judecători

”Inspecţia Judiciară vs. Dănileţ Cristi Vasilică – judecător în cadrul Tribunalului Cluj

HOTĂRÂRE

Cu majoritate, Respinge cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de pârâtul Danileţ Cristi Vasilică – judecător în cadrul Tribunalului Cluj, ca neîntemeiată. Cu majoritate, Respinge excepţia nulităţii absolute a acţiunii disciplinare invocată de pârât, ca neîntemeiată.

Cu unanimitate,

Respinge acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva domnului Danileţ Cristi Vasilică – judecător în cadrul Tribunalului Cluj pentru fapta constând în exprimarea unor opinii în lucrarea „900 de zile de asediu neîntrerupt asupra magistraturii române”.

Cu majoritate,

Admite acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva domnului Danileţ Cristi Vasilică – judecător în cadrul Tribunalului Cluj pentru fapta constând în manifestările pârâtului pe reţelele de socializare.

Cu majoritate,

În baza art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplică domnului Danileţ Cristi Vasilică – judecător în cadrul Tribunalului Cluj, sancţiunea disciplinară constând în „excluderea din magistratură” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din acelaşi act normativ.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cu opinie separată în sensul admiterii cererii de repunere pe rol a cauzei formulată de pârâtul Danileţ Cristi Vasilică – judecător în cadrul Tribunalului Cluj.

Cu opinie separată în sensul admiterii excepţiei nulităţii absolute a acţiunii disciplinare motivată de depăşirea termenului de efectuare a verificărilor prealabile şi de încălcarea repartizării aleatorii.

Cu opinie separată în sensul respingerii în totalitate a acţiunii disciplinare formulată de Inspecţia Judiciară împotriva domnului Danileţ Cristi Vasilică – judecător în cadrul Tribunalului Cluj pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din Legea nr. nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată.

Cu opinie separată doar în ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii, respectiv în sensul aplicării domnului Danileţ Cristi Vasilică – judecător în cadrul Tribunalului Cluj a sancţiunii disciplinare constând în „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 25% pentru o perioadă de 1 an” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

2. Tulburările și reacțiile publice

2.1. Autoritățile, ONG-uri și persoane publice române

a) Comunicatul de presă al G.D.S. – 14.12.2021 – Grupul de Dialog Social ONG-Extras:

”Grupul pentru Dialog Social este indignat, ca toată societatea civilă, de excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileț de către Secția de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Justificarea CSM pentru acest gest de o duritate extremă este aceea că judecătorul Danileț ar fi adus prejudicii de imagine justiției din România prin două înregistrări din viața lui domestică, lipsite de orice conținut politic sau ofensator.

Atâta câtă e, încrederea în justiția din România se datorează în mare măsură activității civice a judecătorului Danileț. Care, prin tot ce a făcut, s-a dovedit unul dintre aliații cei mai eficienți ai unei justiții curate în România.

Eliminarea lui din magistratură este, fără îndoială, un linșaj – venit dinspre structurile cele mai toxice din interiorul sistemului public de justiție din România. A tăcea în fața unui asemenea linșaj ar însemna abandonarea acelei Românii europene pe care o dorim cu toții. Dacă acceptăm acest linșaj, atunci România e cu adevărat un stat eșuat (?!).

GDS este alături de judecătorul Cristi Danileț – și de toți magistrații români care cred încă într-o justiție curată. România nu poate fi un stat european dacă nu e și un stat de drept.

Cerem politicienilor români să corijeze (?!), prin toate mijloacele pe care le au la îndemână, această derivă anti-justiție care reîncepe să se manifeste în România. Și să își arate în modul cel mai concret atașamentul pentru o justiție liberă și curată”.

b) Declarația de poziție politică a europarlamentarului român Dacian Cioloș, președintele USR, fost Comisar al UE (2010-2014) – 14.12.2021

b1) ”Degeaba speră liderii toxici ai coaliției PSD-PNL-UDMR că nu se află în Europa de derapajele la statul de drept. Nu există asa ceva!

Astăzi, la Strasbourg, comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, mi-a confirmat că urmăreşte cazul Danileţ şi că a cerut deja mai multe informaţii despre deciziile luate aseară de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) este unul dintre subiectele de pe agenda Comisiei Europene, iar trenarea desfiinţării acestei secţii va avea consecinţe. Din discuţiile cu comisarul Reynders, am înţeles că îngrijorarea Comisiei vine din faptul că, deşi există o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) încă din luna mai, lucrurile stagnează şi, mai grav, între timp, alţi magistraţi sunt timoraţi”, a scris pe Facebook Dacian Cioloş” (?!!).

b2) PNL, PSD și UDMR încep distrugerea justiției. Puțina reformă realizată va face pași uriași înapoi din cauza coaliției girate de președintele Iohannis.

Ne compromitem iremediabil parcursul european și ne alăturăm Poloniei și Ungariei pe lista de țări-problemă (?!).

Excluderea judecătorului Cristi Danileț din magistratură arată rău din orice punct de vedere privim lucrurile. Chiar și dacă această decizie a CSM va fi întoarsă de Înalta Curte, semnalul a fost dat. Judecătorii trebuie să aibă mare grijă, oricine poate păți ce a pățit Danileț (?!).

Pe lângă cazul său, am tot primit informații în ultimele luni că mai mulți judecători și procurori se simt timorați și se află în diferite stadii de cercetări disciplinare (?!)”.

c) Declarație de poziție politică și de stat a Ministrului Justiției – 15.12.2021

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a reacționat printr-un mesaj pe Facebook în privința deciziei CSM de a-l exclude din magistratură pe judecătorul Cristi Danileț, spunând că “dacă acesta este noul nivel de exigență pe care dorește să îl impună în sistemul judiciar la nivel de politică disciplinară, atunci el trebuie impus la modul general și fără excepții, pentru a nu crea favoritisme”.

”Cazul domnului judecător Danileț este unul care a născut deja controverse și dezbateri aprinse într-un context și așa inflamat de întârzierile și blocajele agendei Justiției în 2021.

Sunt conștient că aceste dezbateri vor fi exacerbate prin politizare, ceea ce va adânci și mai mult ”faliile” de opinii din sistemul judiciar, fenomen care, la rândul său, va face și mai dificilă sarcina Ministerului Justiției de a lucra și coopera cu acest sistem pe teme sensibile”, a scris Predoiu pe Facebook.

El afirmă că CSM a riscat foarte mult cu această decizie.

d) Declarația președintelui României – 15.12.2021

”Sincer mi se pare o decizie destul de stranie, dar nu pot sa comentez deciziile care se iau în CSM care, conform Constituției garantează independența justiției. Totuși, cred ca se putea analiza mult mai în profunzime această chestiune”.

”Oricum, nu este definitivă, există calea Înaltei Curți care probabil va fi sesizată, așa cum am înțeles din media, și care va reanaliza această chestiune” (?!).

e) Comunicatul USR prin Dan Barna – 15.12.2021

USR sesizează Comisia Europeană în legătură cu decizia absurdă a Consiliului Superior al Magistraturii de a-l elimina din sistem pe judecătorul Cristi Danileț, iar deputatul Iulian Bulai va ridica această problemă la întrunirea Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Ceea ce i s-a întâmplat însă ieri judecătorului Cristi Danileț ne aruncă înapoi direct în ”liniștea” regimului Iliescu-Năstase, direct în (ne)justiția Rodicăi Stănoiu.

Să ne dăm bătuți, să tăcem dezamăgiți, să abandonăm comod ar însemna că toți anii aceștia din urmă, cu toate speranțele lor au fost degeaba. Ar însemna să ridicăm din umeri și să ne înclinăm în fața abuzului grosolan al unui sistem care are din nou sentimentul că și-a tras țara la cheie”, a scris Barna pe Facebook.

2.2. Comisia Europeană

a) Purtătorul de cuvânt, Christian Wingand, al Comisarului pentru justiție – 15.12.2021

Urmărim cu MARE ÎNGRIJORARE cele mai recente evenimente legate de măsurile disciplinare luate împotriva judecătorilor din România. Asigurarea independenței justiției este o obligație asumată de statele membre prin Tratat și un element cheie al statului de drept.

Consiliul Superior al Magistraturii, a cărei misiune este apărarea independenței sistemului judiciar, este responsabil pentru aplicarea regulilor legate de libertatea de exprimare a magistraților în chestiuni legate de funcționarea și organizarea sistemului judiciar, precum și pentru aplicarea regulilor legate de viața privată.

Rapoartele MCV au ridicat întrebări structurale legate de Inspecția Judiciară, întrebări care urmează să fie adresate (autorităților române).

Comisia Europeană va continua să monitorizeze atent această situație – inclusiv alte cazuri în desfășurare – în contextul mecanismului de cooperare și verificare și a statului de drept”, este declarația purtătorului de cuvânt, Christian Wigand, al comisarului european pe justiție.

2.3. Ambasada SUA în România

2.3.1. Comunicat de presă (special) – 14.12.2021

„Ambasada SUA este profund îngrijorată de excluderea judecătorului Cristi Danileț din magistratură. O justiție independentă care respectă statul de drept este esențială pentru orice democrație prosperă. După cum a spus recent Președintele Biden la #SummitforDemocracy, democrația nu se produce întâmplător. Trebuie să o reînnoim cu fiecare generație.

Statele Unite sunt mândre să lucreze în parteneriat cu România, în cadrul comunității globale pentru democrație, pe parcursul Anului de Acțiune al Summit-ului pentru Democrație. Încurajăm noul guvern al României să continue reformele judiciare și anticorupție necesare. Cetățenii români merită un sistem de justiție independent, care să respecte statul de drept și valorile democratice. Trebuie să continuăm să susținem valorile care ne unesc”.

La acest apel al Ambasadei SUA (fără ambasador de ceva timp, ca și în anii precedenți) nu au răspuns, însă, ambasadele celorlalte mari puteri – China, Federația Rusă, Germania, UK, Italia, Japonia (?), pentru a-și arăta aceeași ”PROFUNDĂ  ÎNGRIJORARE” (?!).

2.3.2. Declarația Președintelui SERBIEI, Al. Vucici, privind ingerința ambasadorului SUA la Belgrad în politicile interne privind apărarea națională (ca exemplu de demnitate prezindențială a unei țări vecine și prietene).

Serbia nu este o ameninţare pentru nimeni, dar prin consolidarea armatei noastre prevenim pericolele pe care le pot reprezenta alții la adresa noastră”, a afirmat miercuri preşedintele sârb Aleksandar Vucic, declarându-se surprins de o declaraţie a ambasadorului american Anthony Godfrey privind achiziţiile de arme de către Belgrad. Aleksandar Vucic a apreciat ”drept nepotrivit ca achiziţiile de arme ale Serbiei să fie discutate de un ambasador al SUA atât timp cât cheltuielile militare ale SUA se ridică la 770 de miliarde de dolari, de 650 de ori mai mari decât cele ale Serbiei”, relatează Agerpres, care preia o informație a agenției sârbe Tanjug.

L-am considerat întotdeauna un bărbat corect şi un prieten al ţării noastre şi de aceea am fost surprins de acea declaraţie”, a afirmat președintele Serbiei într-o conferinţă de presă de bilanţ la final de an.

El a adăugat că toţi vecinii Serbiei, cu excepţia Bosniei, dar şi toate ţările din regiune sunt membre ale NATO şi cumpără arme.

„Ungaria şi Bulgaria, ţări cu care avem relaţii foarte amicale, achiziţionează cantităţi semnificative de arme, dar eu găsesc interesant că ambasadorul SUA în Croaţia nu şi-a pus întrebarea cum va reacţiona Serbia atunci când SUA fac cadou Croaţiei 16 elicoptere Kiowa şi rachete Hellfire”, iar Germania i-a vândut Croaţiei obuziere Panzer, dar a refuzat să vândă Serbiei puşti Heckler&Koch”.

Prin consolidarea armatei sale, Serbia nu încalcă niciun tratat regional privind armamentul, pentru că achiziţionează în general arme defensive, a precizat Vucic. „Iată de ce avem acum avioane de vânătoare de generaţia 4 plus. Suntem aproape de a lua o decizie finală asupra achiziţionării de avioane de vânătoare şi bombardiere şi sisteme adiţionale de rachete anti-avion, întrucât acest lucru va fi un element de descurajare pentru oricine ar lua în calcul să ne ameninţe ţara”, a subliniat el.

2.4. Opinii diverse

a) Declarația scriitorului Mircea Cărtărescu – 15.12.2021

“Excluderea lui Cristi Danileț din magistratură este una dintre cele mai mari mizerii din ultimii ani”, a spus scriitorul Mircea Cărtărescu pe pagina sa de Facebook. 

“Pentru foarte mulți dintre noi, justiția cinstită, inteligentă, nesubordonată politic era simbolizată de neobositul judecător, foarte implicat în explicarea publică a mecanismelor juridice”, a mai adăugat autorul trilogiei ”Orbitor”.

“Sunt cu totul alături de el și sper ca tocmai justiția, care l-a lovit acum pe nedrept, să-l și reabiliteze”.

b) Comunicatul Asociației Inițiativă pentru justiție, condusă de procurorul militar B. Pîrlog  – 15.12.2021

”Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, asociaţie profesională a procurorilor (?!), îşi exprimă profunda nedumerire şi îngrijorare referitoare la sancţiunile disciplinare aplicate de către Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa din data de 13.12.2021.

Excluderea din magistratură a judecătorului Cristian Danileţ pentru expunerea unor aspecte de viaţă privată în mediul virtual este cu atât mai surprinzătoare cu cât aceeaşi secţie a clasificat ca fiind simple reverberaţii, opinii ale unor judecători de la instanţe din Cluj-Napoca, Oradea, Timişoara, Botoşani sau municipiul Bucureşti care exprimau certe simpatii sau antipatii politice.

Acest mod de a aplica sancţiunile disciplinare denotă în rândul secţiei menţionate un indicativ de dublă măsură şi generează sentimentul că prin această sancţiune s-a urmărit revanşa faţă de o persoană care de-a lungul timpului a apărat de multe ori drepturile colegilor magistraţi în faţa altor autorităţi, care a reprezentat voluntar colegi în faţa Consiliului Superior al Magistraturii şi care a fost pentru o perioadă consilierul unui ministru ce a reformat justiţia”.

c) Andreea Pora – GDS – 15.12.2021 – ”Europa Liberă”

O parte a magistraților a considerat că DNA face abuzuri și exces de zel atât în ce privește prezumția de nevinovăție și drepturile omului (prezentarea inculpaților încătușați și interceptările cu tehnica SRI), că închide ochii în fața cazurilor de procurori corupți sau incompetenți și că lucrează la comandă politică.

Cea mai gravă acuză a fost cea legată de interceptările făcute de DNA cu tehnica SRI în dosarele de corupție, mai ales după ce au ieșit la iveală protocoalele secrete dintre DNA, SRI și alte instituții ale statului.

Cazul excluderii din magistratură a judecătorului Cristi Danileț de către Secția de Judecători a CSM este doar ultimul dintr-o lungă serie de presiuni făcute asupra magistraților. Așa cum a scris Europa Liberă, miza excluderii lui Danileț pare să fie și în zona jocurilor de putere din interiorul CSM din perspectiva apropiatelor alegeri”.

d) Cristina Gușeth, președintele ”Freedom House Int.” – 15.12.2021

„Consecința directă a unor astfel de acțiuni se reflectă în intimidarea magistraților, iar cazul recent al excluderii lui Dănileț este de natură să transmită acest mesaj: cine îndrăznește să dea dovadă de o minimă libertate, acela nu va avea o carieră în magistratură. Deci, tința e să fie obiedient, să nu îndrăznească să facă dosare pentru că în acel moment este activat SIIJ-ul”(?!).

II. Unele acte și fapte din UE – încălcări infracționale grave care NU au produs o astfel de ”epidemie” de îngrijorare

1. UE și Olanda prim vicepreședintelui CE Franz Timmermans și a primului ministru M. Rutte

1.1. Partidul parlamentar al PEDOFILILOR din Olanda – Țările de jos (2006-2014)

a) În Olanda a existat, între 2006 și 2010, un Partid pentru Bună Vecinătate, Libertate și Diversitate, fondat de trei bărbați care se recomandau drept pedofili. Partidul își propunea să lupte întâi pentru scăderea la 12 ani a vârstei la care se consideră că poți face sex liber consimțit. Obiectivul pe termen lung al PNVD era legalizarea pornografiei infantile și a pedofiliei, cu argumentul: e doar o chestiune de schimbare a mentalității societății. Și legalizarea homosexualității, și a căsătoriilor de același sex s-au lovit de același obstacol, spuneau liderii PNVD, și anume de îngustimea de vederi a oamenilor. Așa cum societatea s-a obișnuit cu mariajul între doi bărbați, se va obișnui și cu mariajul între un bărbat și un copil”, susțineau cei trei membri fondatori ai partidului.      

b) Asociația a existat, totuși, peste patru ani, la fel ca și partidul, fiind interzisă în primă instanță în 2011. Curtea de Apel i-a redat legalitatea, în 2013, sub motivul libertății de asociere. Abia în 2014 Înalta Curte din Olanda s-a pronunțat în sentință definitivă că Asociația Martijn e ilegală. Asociația a contestat decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar a pierdut, în 2015. Marthijn Uittenbogaard, în vârstă de 47 de ani, este ”formator de opinie” și activist pentru „abolirea tuturor legilor morale”.

c) Manualul de abuzat copii, “un manual ca oricare altul” .Dacă partidul și asociația au fost greu interzise, o carte cu titlul ”Manual de Pedofilie” nu a fost scoasă în afara legii, în ciuda cererilor venite dinspre Parlament și opinia publică. Este vorba despre o carte cu o mie de pagini care descrie, cu lux de amănunte, cum să atragi un copil și cum să-ți ștergi apoi urmele, pentru a nu lăsa dovezi”.

1.2. Agresivitatea și ingerințele lui M.Rutte față de Ungaria – iunie 2021 și România (mai 2021)

”Țelul meu este să îngenunchez Ungaria din acest punct de vedere”, spunea, la finalul lunii iunie, premierul olandez Mark Rutte.

Premierul Rutte a declarant că ”Ungaria trebuie fie să anuleze legea, fie să părăsească UE”. ”Trebuie să-și dea seama că sunt parte a UE și în această comunitate de valori nimeni nu poate fi discriminat din cauza sexualității, culorii pielii, genului, orice”. (?!)

Și cum premierul Olandei a spus că vrea ”să îngenuncheze Ungaria”, nu pe premierul Viktor Orban, acesta din urma a decis să întrebe Ungaria, nu propriul guvern, ce opinie are despre legea condamnată în UE. Orban a decis organizarea unui referendum pe această temă.

2. Protocoalele dintre serviciile secrete românești, parchete și ICCJ (2006-2016) din România, care au malformat justiția penală și viața multor români

2.1. Raportul Inspecției Judiciare privind aplicarea Protocolului ilegal, încheiat de Kovesi cu Coldea și Maior în 2009, a ajuns în posesia presei. ”În urma acestui protocol între PICCJ-SRI, Koveși împreună cu generalii SRI Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Adrian Ciocârlan, au deschis la comanda serviciului de informații peste 1000 de dosare”.

Raportul Inspecției Judiciare privind modalitatea de aplicare a Protocolului de cooperare între PICCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale, încheiat în anul 2009, declasificat și reinregistrat la PICCJ sub nr. 884/C/29 martie 2018, a fost finalizat în 29 aprilie 2019.

”Cei care au jucat un rol extrem de important în implementarea cu succes a Protocolului din 2009 în Justiție au fost generalii SRI Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Adrian Ciocârlan, care au căpătat puteri nebănuite și in cadrul DNA, puteri oferite de șefa de atunci a anticorupției, Laura Codruța Koveși.

Efectele aplicării Protocolului declarat ilegal de Curte Constituțională a României în ianuarie 2019, pun sub semnul întrebării însăși legalitatea probatoriilor constituite de procurori, sau mai bine zis de SRI.

Aplicarea protocolului a condus la probatorii a căror ilegalitate a fost declarată prin decizii penale definitive”.

2.2. Cum funcționa protocolul secret dintre SRI și Parchetul General

”Numărul total de propuneri ale SRI pentru emiterea mandatelor pe siguranță națională în perioada 2005-2017 a fost de 39.102, incluzând propuneri inițiale, prelungiri, completări și încetări înainte de teren. Dintre acestea, procurorii au respins 80 de solicitări, toate celelalte fiind admise”, se arată în raportul Inspecției Judiciare întocmit în urma controlului privind aplicarea protocolului semnat în 2009 între Parchetul General și SRI.

„Dintre acestea, 1014 dosare de la DNA constituite in baza protocolului, 105 au avut ca «beneficiar secundar »Directia condusa Adrian Ciocarlan (n.r.: SRI), 65 au avut echipe operative comune. Iar 20 dintre acestea au fost constituite pe un plan de actiune comun”.

„În cursul controlului s-a constatat că protocolul a fost transmis în cursul lunii martie 2009 către toate unitățile de parchet din țară. Deși nu au fost identificate dovezi ale aducerii la cunoștința procurorilor a dispozițiilor protocolului, acesta a fost invocat în cea mai mare parte a corespondenței purtate între SRI și parchete între anii 2009-2016″.

„Prin aplicarea unor prevederi ale protocolului s-a instituit, în fapt, o relație de subordonare a parchetului față de SRI, deși, conform art. 56 alin. 1 din CPP, rolul primordial în cadrul urmăririi penale îl are procurorul, care conduce și controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliției judiciare și a organelor de cercetare penală speciale și supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispozițiilor legale, arată documentul.

Potrivit inspectorilor judiciari, introducerea sintagmei „altor infracțiuni grave în cuprinsul art. 2 din protocol a condus la asimilarea nejustificată a infracțiunilor care aduc atingere siguranței naționale cu o întreagă suită de alte infracțiuni, precum evaziunea fiscală, corupția și abuz în serviciu”.

3.1. Urmărirea penală a Cancelarului Austriei, S. Kurz, care a demisionat din funcție și din conducererea partidului de guvernământ (Sept. 2021)

Sebastian Kurz şi alţi nouă suspecţi, precum şi trei organizaţii” fac obiectul unei anchete pentru diverse infracţiuni de corupţie legate de acest dosar”, a precizat Parchetul pentru afaceri economice şi corupţie (WKSTA) într-un comunicat, citat de Reuters.

Media austriacă a relatat că procurorii au suspiciuni că Ministerul de Finanţe a cumpărat reclamă într-un tabloid în schimbul publicării unor materiale şi unor sondaje favorabile lui Kurz şi partidului său.

Parchetul a efectuat o serie de percheziţii, care au vizat printre altele sediul Partidului Popular Austriac (ÖVP), cancelaria şi Ministerul de Finanţe.

Potrivit DPA, anchetatorii au căutat e-mailuri datând încă din 2016 precum şi dispozitive de stocare a datelor, precum severe, telefoane mobile şi laptopuri. Cercul apropiat al colaboratorilor a fost afectat – precum un purtător de cuvânt, un consilier media şi principalul său strateg – existând suspiciunea că au folosit metode ilegale în drumul lor spre putere.

Între 2016 şi 2018 “resursele ministerului au fost utilizate pentru a finanţa sondaje de opinie parţial manipulate care serveau unui interes politic exclusiv partizan”, iar un grup media ar fi primit “plăţi” în schimbul publicării acestor sondaje de opinie.

3.2. Anchetarea și condamnarea unor înalți demnitari din Curtea de Conturi a UE, Comisia Europeană, Parlamentul UE și CJUE (conform ”Libertation” – 23.12.2021 și a G4-Media)

În ceea ce priveşte condamnarea la 30 septembrie a unui membru belgian al Curţii de Conturi Europene, Karel Pinxten, un apropiat al actualului preşedinte al Curţii Europene de Justiţie, Koen Lenaerts, acesta a fost găsit vinovat de Curtea Europeană de Justiţie pentru deturnare de aproape jumătate de milion de euro de la Curtea de Conturi. Activitatea ilegală a lui Pinxten a fost confirmată în urma unei anchete a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). Cu toate acestea, nici OLAF nu pare să aibă mâinile curate în acest caz. Drept urmare, Pinxten a fost deposedat de două treimi din drepturile sale la pensie în calitate de fost membru al Curţii de Conturi Europene şi este judecat în Luxemburg”.

Într-un articol publicat la 1 decembrie, Quatremer precizează că ”semnăturile a opt judecători de la Curtea Europeană de Justiţie lipsesc din hotărârea din 30 septembrie împotriva lui Karel Pinxten, pronunţată teoretic în plen. Printre semnăturile lipsă se număra şi cea a preşedintelui CEJ, Koen Lenaerts, care se recuzase oficial din cauza din cauza legăturilor sale strânse cu Pinxten”.

Cel din urmă este naşul uneia dintre fiicele lui Lenaerts şi a participat la nunta ei în mai 2012, iar ECA a acoperit costurile călătoriei sale. De asemenea, Lenaerts şi Pinxten au luat în mod regulat prânzul sau cina împreună în restaurante, pe cheltuiala contribuabilului european, fără ca nimeni să înţeleagă interesul profesional al acestor întâlniri. În mod similar, judecătorul belgian a mers în mod regulat la casa lui Pinxten pentru a participa la petreceri, la 31 mai 2008, alături de 18 invitaţi oficiali UE, politicieni şi mari oameni de afaceri belgieni, toate acestea fiind facturate de Curtea de Conturi Europeană la un cost de 2.560 EUR”, a adăugat Quatremer.

Un alt caz este cel al judecătorului suedez al CEJ Nils Wahl, care a ales, de asemenea, să se abţină din dosarul lui Pinxten, deoarece acesta a participat, conform informaţiilor Liberation, la “nouă partide de vânătoare organizate şi plătite de un lobby de la Bruxelles, Organizaţia Europeană a Proprietarilor de Pământ (ELO), care a avut loc la Chambord, în Franţa şi la moşia regală Ciergnon (la sud de Dinant), în Belgia.”

Cu ajutorul lui Pinxten, lobby-ul ELO a implicat în vânătoare şi comisari europeni şi directori generali ai Comisiei, precum şi pe vicepreşedintele finlandez al Comisiei conduse de Juncker, Jyrki Katainen (PPE), sau pe comisarul austriac Johannes Hahn (PPE), care a fost invitat şi la câteva dineuri organizate de Pinxten.

“Karel Pinxten a prezidat Camera a III-a a Curţii de Conturi Europene responsabilă de auditarea bugetului politicii de extindere şi de vecinătate, portofoliul lui Johannes Hahn în cadrul Comisiei Juncker, care este acum comisar european pentru buget şi administraţie în Comisia von der Leyen”.

III. În loc de concluzii

1. Concertul perfid al ”Marii îngrijorări” interne și externe s-a realizat, cu promptitudine și prejudecată, de anumiți ”agenți extrajudiciari”, aflați cu ochii doar pe coperțile dosarului, într-o totală ignoranță asupra faptelor judecate.

Așa înțeleg și acționează ”cu mânie progresistă” politicienii, înalții demnitari și reprezentanții unor asociații, să susțină independența reală a justiției și să o ”protejeze” prin ingerințe veninoase și vădit politizate.

2. Lectura declarațiilor acestui ”grup neliniștit”, membrii GDS, scriitori, agitatori ai anumitor ONG-uri, atrage atenție, în mod deosebit asupra unor expresii și concluzii false, absurde ori total străine de tematica soluționată de autoritatea de jurisdicție disciplinară a CSM.

3. Dar, ceea ce este și mai grav rezultă din pozițiile oficiale ale unor oameni politici și înalți demnitari ai statului, precum europarlamentari, șefi ai USR – partid parlamentar, președintele României, procurori în funcție, s.a., care au respins, fără ezitare, hotărârea CSM, exprimând speranța că ICCJ, în procedura recursului declarat de judecătorul exclus, va fi anulată.

4. Externalizarea acestei dezbateri, ca fiind comis un abuz judiciar, un atac la independența justiției, făcută de USR și de președintele Cioloș, care a solicitat expres intervenția Comisarului European pentru justiție, constituie o amenințare/șantaj politic la înfăptuirea actului de justiție, potrivit art. 124-126 din Constituția României și art. 47 din Carta UE a drepturilor fundamentale.

5. În acest context și, în continuarea direcțiilor ordonate justiției noastre la 04.07.2021, de către însărcinatului cu afaceri al Ambasadei SUA la București, nu surprinde noua ingerință exprimată, cu maximă promptitudine sub forma unei ”mari îngrijorări” transatlantice (?!), la care, ca și în precedent, înalții noștri demnitari responsabili au luat act prin ”aprobare tacita” (?!) în timp ce, în țara vecină și prietenă – Serbia, președintele acesteia i-a aplicat ambasadorului SUA la Belgrad un tratament public adecvat, respingând ingerința diplomatului în strategia de apărare națională a Serbiei.

6. Europarlamentarul USR-ist exercita mandatul de Comisar, în Comisia Barosso (2010-2014), în perioada în care în Olanda, stat cofondator al Comunităților europene și ”pedagog” al democrației statului de drept și drepturilor fundamentale în celelalte state membre UE din Europa centrală și de est, funcționa, deplin democratic, un Partid  parlamentar al PEDOFILILOR, și, mai apoi, succesoarea sa, Fundația cu aceleași obiective; dar, domnia sa și Comisia Europeană (al cărei vicepreședinte era olandezul Franz Timmermans) au adoptat același procedeu al ”aprobării tacite” a acestei crime contra ființelor umane-copii (în condițiile în care Olanda și toate celelalte State membre au aderat/ratificat Convenția ONU asupra  drepturilor copilului-1989 ?!).

Dar metoda ”aprobării tacite” a fost și este aplicată și față de celelalte acte grave de corupție și de prejudiciu a intereselor financiare ale UE de primi miniștrii și de înalți demnitari ai instituțiilor UE, fără a se ”mima”măcar o urmă de ”îngrijorare” (?!).

7. Cum poate accepta Consiliul European și CJUE actele de agresiune și de amenințare reală săvârșite de Mark Rutte, în calitatea sa de prim ministru al Olandei și de membru al Consiliului European al UE, săvârșite sub genericul neonazist: ”Vreau să îngenunchez Ungaria”?!, în condițiile în care se clamează operaționalizarea eficientă a Mecanismului Statului de Drept-2020 al UE (?!), în primele două rapoarte (30.09.2020 și 25.07.2021) Comisia Europeană a ”OMIS”  să ia act (cel puțin) de asemenea manifestări grave intraunionale, care încalcă principiile înscrise in art. 2-6 din TUE (?”).

8. De ceva vreme, constat că protecția europeană a valorilor democratice și garantarea efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale, egalitatea statelor europene în fața tratatelor UE și identitatea națională (art. 4.2. din TUE), sunt iluzorii pentru statele din Europa centrală și orientală (”Estule-copil din flori”, este titlul unor volume de poezii, 1997-2000, semnate de prof. Petru Brumă-Constanța).

9. În mai multe articole, publicate în volumele ”Starea justiției”, I-IV, U.J., 2014-2020, am conturat și, uneori, aprofundat, parametrii reali ai justiției, statutul și cariera judecătorilor și procurorilor, fețișul practicat în cei 15 ani de la supraveghere ”provizorie” de MCV, care și-a ratat țintele și care este lovit de caducitate, din septembrie 2020, când a intrat în vigoare M.St.Dr.-2021 UE și am reiterat îndemnul meu (ca fost judecător timp de 40 de ani la toate gradele de jurisdicție internă și la CEDO): ”LĂSAȚI-I pe judecători să JUDECE și să-și facă ordine în propria CASĂ a JUSTIȚIEI”.

Prof. univ. dr. Marin Voicu
Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință, Președintele Secției de drept internațional și drept comparat a Academiei de Științe Juridice, fost judecător ÎCCJ, fost judecător CEDO