15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

Octavia SPINEANU-MATEI

În ianuarie 2022 se împlinesc 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Am ales să vă transmit pe această cale câteva gânduri legate de momentul aniversar, atât în nume personal, cât și din partea domnilor judecători Mirela Stancu şi Ion Gâlea, dar și a doamnelor Raluca Peica, directoare generală a Direcției generale informare, și Diana Bulancea, şefă a unității de traducere de limba română, regretând faptul că restricțiile impuse de pandemia de COVID-19 nu ne permit organizarea unui eveniment care să celebreze în mod adecvat acest moment.

Aderarea României la Uniunea Europeană a marcat recunoașterea apartenenţei țării noastre la un spațiu întemeiat pe respectarea demnității umane, libertate, democrație, egalitate, stat de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, valori care se regăsesc în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Pe parcursul celor 15 ani care s-au scurs de atunci, România a contribuit, la rândul său, la consolidarea acestui spațiu, iar în ceea ce privește justitia europeană, a îmbogățit, prin aportul tuturor celor implicaţi în înfăptuirea acesteia, prin diversitatea cauzelor deduse judecății și a problematicilor supuse dezbaterii, jurisprudența Curții de Justiție și a Tribunalului Uniunii Europene.

În aceşti 15 ani, pe rolul celor două jurisdicţii fost înregistrate 365 de cauze în care limba de procedură a fost limba română. Cea mai mare parte a acestor cauze au avut la origine cereri de decizii preliminare trimise de instanțele naționale (268 de cereri, din care 17 au provenit de la instanţa supremă), de Curtea Constituțională sau de alte organisme (Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor). Dintre aceste sesizări, 13 au fost atribuite spre soluționare Marii Camere. În afara cauzelor având ca obiect cereri de decizii preliminare, au fost înregistrate, în decursul acestei perioade, și 11 cauze având ca obiect anularea unor acte ale instituţiilor Uniunii, precum și 11 acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de către România în temeiul dreptului Uniunii.

Aceste proceduri au permis Curții precizarea sau dezvoltarea jurisprudenței în domenii esențiale ale dreptului Uniunii, cum ar fi: cooperarea judiciară în materie penală și mandatul european de arestare (hotărârea din 29 ianuarie 2013, Radu, C-396/11, EU:C:2013:39), libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență și eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea unor impozite interne (hotărârea din 14 aprilie 2015, Manea, C-76/14, EU:C:2015:216), statul de drept, independența justiției, articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (hotărârile din 18 mai 2021, Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și alţii, C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 şi C-397/19, EU:C:2021:393 și din 21 decembrie 2021, Euro Box Promotion și alții, C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 și C-840/19, EU:C:2021:1034), politica socială și securitatea și sănătatea lucrătorilor la locul de muncă (hotărârile din 4 octombrie 2018, Dicu, C-12/17, EU:C:2018:799 și din 20 noiembrie 2018, Sindicatul Familia Constanța și alții, C-147/17, EU:C:2018:926) sau dreptul de ședere pe teritoriul unui stat membru al unui resortisant al unui stat terţ care a încheiat o căsătorie legală cu un cetățean al Uniunii, de același sex (hotărârea din 5 iunie 2018, Coman și alții, C-673/16, EU:C:2018:385).

La acest moment de bilanț, ne gândim cu recunoștință la toți cei care au contribuit la parcursul european al României și la cristalizarea identității noastre europene şi naţionale.

În cadrul acestui efort colectiv, începând cu anul 2007, rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost și rămâne unul major, iar atunci când ne referim la conaționali, gândul nostru se îndreaptă către doamna și domnii judecători Camelia Toader, Valerius Ciucă și Andrei Popescu, precum și către întregul personal român din cadrul diferitelor cabinete și servicii ale institutiei, printre care Grefa Curtii si cea a Tribunalului, Directia de cercetare și documentare, Unitatea de traducere de limba română, Direcţia de interpretare, Direcția generală informare, Direcția protocol și vizite, Direcţia resurse umane şi gestionarea personalului.

Alături de recunoştinţă, celor care lucrează în prezent în cadrul instituţiei le transmitem urarea de a-și continua activitatea cu aceeași competență, putere de muncă și entuziasm.

Nu în ultimul rând, gândul nostru se îndreaptă către colegii din țară care, în calitate de judecători, procurori, avocați, consilieri juridici, notari publici, grefieri, executori judecătoreşti sau reprezentanți ai altor profesii juridice, contribuie la înfăptuirea actului de justiție, asigurând totodată dialogul între jurisdicțiile naționale și cele europene, întru aplicarea și interpretarea dreptului Uniunii și respectarea principiului supremației acestuia. Tot în acest context, se cuvine să menționăm rolul esențial al cadrelor didactice universitare și formatorilor Institutului Național al Magistraturii în cunoaşterea și promovarea dreptului Uniunii.

Mărturiseam, în cadrul conferinței organizate la 12 ianuarie 2017, în Marea Sală a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu ocazia aniversării a 10 ani de la aderarea României și a Bulgariei la Uniunea Europeană, bucuria de a aparține unui popor euro-optimist. Dintr-un relativ recent sondaj de opinie al Parlamentului European realizat, este adevărat, în contextul pandemiei, rezultă că sprijinul cetăţenilor pentru UE rămâne ridicat, aproximativ 65 la sută dintre respondenții din România afirmând că sunt, în general, favorabili Uniunii Europene[1].

Într-un astfel de context, nu putem decât să ne asigurăm că investim toate eforturile, priceperea și dăruirea necesare pentru ca, prin hotărârile pronunţate, dar şi prin întreaga activitate și conduită, Curtea de Justiție a Uniunii Europene să contribuie la creşterea încrederii în proiectul european.


[1] Documentul poate fi consultat la adresa https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/202105271PR04911/cetatenii-ue-continua-sa-aiba-o-imagine-in-general-pozitiva-despre-ue


***

En janvier 2022, nous célébrons les 15 ans de l’adhésion de la Roumanie à l’Union européenne. A cette occasion, je souhaite partager avec vous quelques pensées, en mon nom et celui de Mme la juge Mirela Stancu et de M. le juge Ion Gâlea, ainsi qu’au nom de Mmes Raluca Peica, directrice générale de la Direction générale de l’information, et Diana Bulancea, cheffe de l’Unité de traduction de langue roumaine, tout en regrettant que les contraintes imposées par la pandémie de COVID-19 ne nous permettent pas l’organisation d’un évènement afin de fêter de manière appropriée cet anniversaire.

L’adhésion de la Roumanie à l’Union européenne a marqué la reconnaissance de l’appartenance de notre pays à un espace fondé sur le respect de la dignité humaine, la liberté, la démocratie, l’égalité, l’État de droit ainsi que sur le respect des droits de l’homme, y compris des droits des personnes appartenant à des minorités, valeurs qui se retrouvent à l’article 2 du Traité sur l’Union européenne. Durant les 15 ans qui se sont écoulés depuis l’adhésion, la Roumanie a apporté sa contribution à la consolidation de cet espace et, en ce qui concerne la justice européenne, a enrichi, par la participation de tous ceux impliqués dans sa réalisation, par la diversité des affaires portées devant les juridictions de l’Union ainsi que par les problématiques juridiques soulevées, la jurisprudence de la Cour et du Tribunal de l’Union européenne.

Pendant ces 15 années, ces deux juridictions ont eu à connaître de 365 affaires dont la langue de procédure était la langue roumaine. La plupart de ces affaires ont eu pour origine des renvois préjudiciels des juridictions nationales (268 demandes de décision préjudicielle, dont 17 concernaient des questions formulées par la Haute Cour de Cassation et de Justice), de la Cour constitutionnelle et d’autres organismes (comme le Conseil national pour la résolution des contestations). Parmi ces affaires, 13 ont été attribuées à la Grande chambre de la Cour. Hormis le contentieux préjudiciel, la Cour a été saisie, pendant cette période, de 11 affaires portant sur l’annulation d’actes des institutions de l’Union ainsi que de 11 recours en manquement des obligations incombant à la Roumanie en vertu du droit de l’Union.

Ces procédures ont donné l’occasion à la Cour de préciser et de développer sa jurisprudence dans des domaines essentiels du droit de l’Union, à savoir la coopération judiciaire en matière pénale et le mandat d’arrêt européen (arrêt du 29 janvier 2013, Radu, C-396/11, EU:C:2013:39), la libre circulation des marchandises entre les États membres dans des conditions normales de concurrence et l’élimination de toute forme de protection pouvant résulter de l’application d’impositions intérieures (arrêt du 14 avril 2015, Manea, C-76/14, EU:C:2015:216), l’État de droit, l’indépendance de la justice et l’article 19, paragraphe l, du Traité sur l’Union européenne (arrêts du 18 mai 2021, Asociația << Forumul Judecătorilor din România » e.a., C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 et C-397/19, EU:C:2021:393, et du 21 décembre 2021, Euro Box Promotion e.a., C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 et C-840/19, EU:C:2021:1034), la politique sociale, la sécurité et la santé des travailleurs au lieu de travail (arrêts du 4 octobre 2018, Dicu, C-12/17, EU:C:2018:799, et du 20 novembre 2018, Sindicatul Familia Constanța EU:C:2018:926) ou encore le droit de séjour sur le territoire d’un État membre d’un ressortissant d’un Etat tiers ayant conclu un mariage avec un citoyen de l’Union de même sexe (arrêt du 5 juin 2018, Coman e.a., C-673/16, EU:C:2018:385).

À ce moment du bilan, nous pensons avec gratitude à tous ceux qui ont contribué au parcours européen de la Roumanie et à la cristallisation de notre identité européenne et nationale.

Dans le cadre de cet effort collectif, à partir de l’année 2007, le rôle de la Cour de justice de l’Union européenne a été et continue d’être majeur et, dans ce contexte, notre pensée se dirige vers Mme et MM. les juges Camelia Toader, Valerius Ciucă et Andrei Popescu, ainsi que vers le personnel roumain de différents cabinets, services et dire parmi lesquels figurent les Greffes de la Cour et du Tribunal, la Direction de la Recherche et documentation, l’Unité de traduction de langue roumaine, la Direction de l’interprétation, la Direction générale de l’information, la Direction du Protocole et des la Direction des Ressources humaines et de l’administration du personnel.

Outre notre reconnaissance, nous transmettons à ceux qui travaillent dans le cadre de l’institution notre encouragement à poursuivre leurs activités en faisant preuve des mêmes compétence, capacité de travail et enthousiasme.

Nos pensées se dirigent également vers nos collègues en Roumanie qui, en qualité de juges, de procureurs, d’avocats, de conseillers juridiques, de notaires publics, de greffiers, de huissiers de justice ou de représentants d’autres professions juridiques, contribuent à la réalisation de l’acte de justice et assurent en même temps le dialogue entre les juridictions nationales et celles européennes pour l’application et l’interprétation du droit de l’Union et le respect du principe de primauté. Toujours dans le même contexte, doit être mentionné le rôle essentiel de professeurs universitaires et de formateurs de l’Institut Nationale de la Magistrature dans l’enseignement et la promotion du droit de l’Union.

J’avouais, à l’occasion de la conférence, organisée le 12 janvier 2017 dans la Grande salle de la Cour de justice de l’Union européenne, à l’occasion de l’anniversaire des 10 ans de l’adhésion de la Roumanie et de la Bulgarie à l’Union européenne, la joie d’appartenir à un peuple euro-optimiste. Il ressort d’un sondage assez récent réalisé par le Parlement européen – il est vrai dans le contexte de la pandémie – que la confiance des citoyens roumains dans l’Union européenne demeure élevée, environ 65% des personnes interrogées en Roumanie ayant affirmé être, en général, favorables à l’Union européenne[1].

Dans un tel contexte, il nous revient de déployer tous nos efforts, toute notre expertise et notre engagement afin de s’assurer que, par les jugements qui serons prononcés ainsi que par l’ensemble de son activité et conduite, la Cour de justice de l’Union européenne contribue à l’accroissement de la confiance dans le projet européen.


[1] Le document peut être consulté sur https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/202105271PR04911/cetatenii-ue-continua-sa-aiba-o-imagine-in-general-pozitiva-despre-ue


Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecătorul român al Curții de Justiție a Uniunii Europene

* Mesaj difuzat în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene cu ocazia aniversării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană