1. Întâlnirea cu marele Dascăl și Savant
1.1. Destinul ne-a hărăzit, celor din Promoția 1962-1967 a Facultății de Drept a Universității din București, denumită ”Promoția Beleiu”, să ne bucurăm, pe deplin, de marii noștri ”sfetnici”, unii cu antecedente academice interbelice, precum: Acad. prof. Tudor Popescu, Acad. prof. Traian Ionașcu, Acad. prof. I.P. Filipescu, Ilie Stoenescu, Constantin Tomulescu, Acad. Ion Ceterchi, Constantin Stătescu, Grigore Geamănu, Francisc Deak, Moise Terbacea și alții.
O generație de ”simpli licențiați în drept”, de juriști în devenire, așa cum, uneori, la curs, PROFESORUL nostru Traian Ionașcu ne avertiza, în stilul său, de moldovean hâtru ”licențiați în drept, iar, după ce murim devenim juriști” (!).
Un episod memorabil ilustrează personalitatea remarcabilă și preocuparea strictă pentru limitele specializării în disciplinele de studiu, prevenind multiplicarea artificială și suficiența, care astăzi este una din formele de manifestare a imposturii; în anul II universitar 1963/1964, seminariile se desfășurau, de regulă, după amiază (16.00-18.00, 18.00-20.00), iar, la cel puțin un seminar pe semestru, profesorii erau obligați să participe. În sala 125 eram toată grupa 5 prezentă, așteptându-l, cu emoție, pe marele și impunătorul nostru DASCĂL și SAVANT, tema fiind ”TUTELA minorului”; la final, profesorul a întrebat dacă sunt nelămuriri, iar eu am spus, cu o oarecare timiditate, că nu am înțeles procedura tutelei (?!)”. Profesorul, oarecum iritat, a răspuns apăsat: ”Dragă, aici este seminar la drept civil, dacă vrei procedură intră la sala 124, unde este prof. Ilie Stoenescu (!)”.
1.2. ”Maestrul venerat de nenumărate generații de juriști, prof. Traian Ionașcu[1].
Maestru venerat de nenumărate generaţii de jurişti, profesorul Traian Ionaşcu a întruchipat, mai mult decât oricare altul, prototipul dascălului ideal, ale cărui cursuri, de o înaltă ţinută ştiinţifică, erau expuse într-o manieră directă, atrăgătoare, elocventă şi accesibilă, astfel încât frecventarea lor să pară, totdeauna, nicidecum o corvoadă plictisitoare, ci un prilej continuu de desfătare intelectuală, de relevare a unor delicii şi plăceri ascunse, de deschidere spre frumuseţi nebănuite. Personalitatea sa atrăgea şi fascina, deopotrivă, captând atenţia auditoriului prin retorica şi gestica inconfundabile, prin graiul cu puternic accent moldovenesc pe care nu încerca să şi-l ascundă, prin jovialitatea şi înţelegerea caldă de care dădea dovadă în orice împrejurare, prin sufletul său nobil, gata să sară în ajutorul celor care i-l cereau şi care îl şi meritau”.
2. Profesorul Traian Ionașcu – unele repere biografice
2.1. După absolvirea prestigiosului ”Liceu INTERNAT” din Iași, adolescentul Traian Ionașcu (și fratele său Aurelian) au urmat cursurile Facultății de drept din Iași, după care, în rezonanță cu alți tineri licențiați în drept din generațiile timpului, a urmat doctoratul la SORBONA-Paris I, sub ”lupa” unor reputați profesori ai epocii, precum Henri CAPITANT, Georges Ripert, de care, a rămas, atașat în timpul ce a urmat.
Susține teza de doctorat, intitulată ”Evoluția noțiunii de CAUZĂ în convențiile cu titlu oneros” (1923), în fața unei Comisii prezidată de maestrul Georges Ripert, în aceeași perioadă, în care, prof. H. Capitant publică monografia cu același titlu.
2.2. În același an, 1923, Universitatea din Iași îi confirmă TEZA de doctorat și îl include în lista universitarilor, deși era în vârstă de doar 26 de ani, fiind încadrat ca profesor suplinitor de drept internațional privat la Cernăuți și Iași (1923-1924), apoi profesor agregat de drept civil comparat (1924-1927), profesor titular de drept civil la Iași (1927-1942) și, timp de 26 de ani, profesor titular al Catedrei de drept civil la Facultatea de drept din București (1942-1968).
2.3. Profesorul Traian Ionașcu, consilier la Consiliul Legislativ și președinte al Comisiei de arbitraj pentru Comerț Exterior.
2.3.1. Prof. Traian Ionașcu a fost membru în grupul de lucru, împreună cu I.Ionescu-Dolj, condus de G.G. Mărzescu-ministrul justiției (1923-1925) care a redactat proiectul, devenit Legea pentru organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, adoptată la 26.02.1925, iar în 1930, este numit Consilier temporar la Secția a -II-a de drept privat, condusă apoi, de o altă mare personalitate a dreptului civil, Mihail Eliescu.
În toată perioada care a urmat, în calitatea de Consilier la Consiliul Legislativ, alături de alte personalități ale lumii juridice, precum I.L. Georgescu, Gălășescu-PYK, P. Demetrescu, s.a., a contribuit, substanțial, la avizarea și elaborarea unor legi de mare importanță pentru viața social-economică.
2.3.2. Puțini juriști comercialiști și civiliști de astăzi, știu că prof. Traian Ionașcu a fost, timp îndelungat președintele Comisiei de Arbitraj pentru Comerț Exterior, devenită, după 1958, Comisia de arbitraj de pe lăngă Camera de Comerț și Industrie a României, condusă de Acad. prof. Tudor Popescu, care avea în Lista de arbitrii, reputați profesori și practicieni ai dreptului comercial și de comerț internațional, precum: I. Nestor, O. Căpățână, I. Băcanu, V. Tănăsescu, Gr. Florescu, I. Rucăreanu, Brândușa Ștefănescu, V. Babiuc, Gh. Beleiu, s.a.
3. Acad. prof. Traian Ionșcu – director fondator al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei României.
3.1. Prin HCM nr. 419/14.12.1953 a fost înființat Institutul de Cercetări Juridice-ICJ, al Academiei ”Române”, consacrat dezvoltării cercetărilor din domeniul științelor juridice” (art. 1), fiind organizat în 4 secții: (1) de drept de stat și administrativ, (2) teoria și istoria dreptului statului și dreptului, (3) drept penal și drept civil, cu două sectoare și (4) drept internațional.
”Primul Consiliu Științific al ICJ, aprobat în februarie 1955 de Prezidiul Academiei Române, avea ca președinte pe acad. Andrei Rădulescu și ca membrii pe Ion Gheorghe Maurer, director, prof. Traian Ionașcu și dr. Eugen Barach, directori adjuncți, Mihail Eliescu, Tudor R. Popescu, reprezentanții universităților din București, Iași și Cluj, delegații Tribunalului Suprem, Procuraturii generale, Ministerului Justiției, s.a.”[2].
3.2. Acad. prof. Traian Ionașcu, în această perioadă, a strălucit ca profesor la facultatea noastră și, totodată, ca director adjunct (1955-1959) și, apoi, ca director (1959-1971) al Institutului de Cercetări Juridice, reușind să includă în Cancelaria științifică mari personalități, marginalizate politic (1945-1955), care au marcat viitorul științei și cercetării juridice românești: Mihail Eliescu, Vintilă Dongoroz, Salvador Brădeanu, Petre Anca, I.L. Georgescu, O.Căpățână, I. Rosetti-Bălănescu, Ion Vântu, Alex. Bolintineanu, Yolanda Eminescu, Virgil Economu și alții, care, la rândul lor, au atras și format alți cercetători valoroși precum prof. Brândușa Ștefănescu, Ion Rucăreanu, Dumitra Popescu, Nicoleta Iliescu, George Antoniu, Costică Bulai, Anita Naschitz, Lucian Stangu, Sofia Popescu, Petre Marica, și alții.
Astfel, a fost posibil ca sub coordonarea prof. Traian Ionașcu să fie elaborate numeroase lucrări de cercetare fundamentală, tratate și monografii științifice, să se organizeze sesiuni științifice și să fie editate reviste de specialitate, precum prestigioasa ”Studii și cercetări juridice”, dar și participarea frecventă la reuniuni științifice internaționale.
În mod deosebit trebuie consemnat faptul că datorită relațiilor sale cu prestigioșii profesori occidentali, tineri cercetători ai ICJ au fost trimiși la stagii de pregătire și informare în Franța, Olanda, Elveția, Marea Britanie, Austria, Belgia, s.a., dar și la cursurile facultății internaționale de drept comparat de la Strasbourg, la care a fost profesor, în sesiunile de primăvară/vară, timp de 15 ani (1960-1976).
3.3. Personalitate marcantă a vieții academice internaționale, Prof. Traian Ionașcu a fost invitat și a participat la numeroase manifestări științifice externe, la activitatea Academiei internaționale de drept comparat (1963-1981), fiind totodată, membru al delegației României la sesiunile Adunării generale a ONU și UNESCO[3].
3.4. Prof. Traian Ionaşcu a avut o contribuţie hotărâtoare la definitivarea unor proiecte de acte normative (Codul familiei, Decretul nr. 31/1954 cu privire la persoanele fizice şi persoanele juridice, Decretul privitor la nume etc.), precum şi la elaborarea unui proiect de Cod civil care n-a fost însă finalizat. Ca preşedinte, cu activitate permanentă, al Comisiei juridice a Marii Adunări Naţionale, în perioada sfârşitului anilor ‘60 şi începutului anilor ‘70, încerca să dea o aparenţă înşelător-democratică, “de lucru”, organului reprezentativ – Marea Adunare Naţională – şi comisiilor sale.
Pentru prestigioasa sa activitate ştiinţifică, prof. Traian Ionaşcu a fost distins cu titlul de “Om de ştiinţă emerit” (1964) şi a fost ales membru corespondent (în 1963) şi apoi membru titular al Academiei Române (în 1975), purtând și titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare, cu care fusese distins, în 1931, de Preşedintele Franţei (la vârsta de 34 de ani).
4. Prof. Traian Ionașcu rămâne în panteonul academic, drept continuator în afirmarea științei dreptului civil și a altor discipline ale dreptului, al marilor profesori ante și interbelici: Dimitrie Alexandrescu și Constantin Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Vasile Conta, Nicolae Titulescu, în primul rând, ca un ctitor de școală a cercetării juridice românești și mentor al multor generații de juriști, dar mai ales, formator de personalități în domeniul științei dreptului, fiind un strălucit exemplu de ”constructor” de lucrări-tratate, monografii, cursuri și numeroase studii, articole și alte asemenea.
6. Biblibiografie selectivă[4]
I. În limba română
A. Monografii. Cursuri. Culegeri de studii
1. Studii de drept civil comparat şi aprofundat, Iaşi, 1925.
2. Succesiuni şi liberalităţi. Curs. Iaşi, 1927-1928.
3. Teoria generală a obligaţiilor. Curs. Iaşi, 1930.
4. Stipulaţia pentru altul ca mijloc de transmisiune pasivă, cu titlul particular, a obligaţiilor, Craiova, 1930.
5. Dreptul familiei, împărţirea bunurilor şi posesia, Iaşi, 1931.
6. Proprietatea şi celelalte drepturi reale. Starea şi capacitatea persoanelor. Curs. Iaşi, 1933.
7. Probe, contracte speciale, credit civil şi regim matrimonial. Curs. Iaşi, 1931.
8. Principiile şi tehnica reparaţiei prejudiciilor în dreptul civil. Curs. Iaşi, 1938.
9. Ideea de aparenţă şi rolul ei în dreptul civil modern. Curs aprofundat de doctorat. Bucureşti, 1943.
10. Drept civil. Introducere în studiul dreptului civil. Curs. Bucureşti, 1947.
11. Teoria generală a obligaţiilor în dreptul civil român de democraţie populară. Curs. Bucureşti, 1950.
12. Curs de introducere în dreptul civil român de democraţie populară, Bucureşti, 1951.
13. Curs de drept civil – Persoane fizice, Bucureşti, 1957.
14. Drept civil pentru facultăţile de ştiinţe juridice. Partea a II-a. Persoanele, Bucureşti, 1959.
15. Teoria şi practica litigiilor precontractuale, Bucureşti, Editura Academiei, 1962 (în colaborare).
16. Persoanele juridice. Drepturile de proprietate socialiste şi celelalte drepturi reale principale, Bucureşti, 1962.
17.Curs pentru studenţii anului II, ed. a III-a, Bucureşti, 1962.
18. Capacitatea de exerciţiu, cap. V: Ocrotirea minorului; cap. IV: din lucrarea colectivă Persoana fizică în dreptul R.P.R., apărut sub redacţia Traian Ionaşcu, Bucureşti, Editura Academiei, 1963.
19. Teoria generală a contractelor economice, vol. I, 1963, vol. II, 1965, Bucureşti, Editura Academiei.
20. Dreptul de proprietate socialistă şi alte drepturi reale principale de tip nou în dreptul R.P.R., Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1964 (în colaborare). 21. Sancţiunile privitoare la neîndeplinirea condiţiilor cerute pentru încheierea căsătoriei. Cap. V al titlului I al lucrării colective Căsătoria în dreptul R.P.R., Bucureşti, Editura Academiei, 1964.
21. Noţiunea, clasificarea, fundamentul juridic şi rolul organizaţiilor socialiste, persoane juridice în dreptul socialist român. Cap. I: Capacitatea organizaţiilor socialiste; cap.IV: Reorganizarea persoanelor juridice; cap. XI al lucrării colective Organizaţiile socialiste ca persoane juridice în România, Bucureşti, Editura Academiei, 1967.
22. Elementele şi efectele actului juridic civil, cap.VIII, secţiunile I-V: Nulitatea actului juridic, cap. IX (în colaborare) al lucrării colective Tratat de drept civil, volumul I, Partea generală, Bucureşti, Editura Academiei, 1967.
23. Contribuţia Institutului de Cercetări Juridice la dezvoltarea ştiinţei juridice în România în cei 15 ani de activitate de la înfiinţarea sa. “Studii şi cercetări juridice”, nr. 4 , 1969.
24. Istoria ştiinţelor în România. Ştiinţe juridice, Bucureşti,Editura Academiei, 1975, 117 p.
25. Drepturile reale principale în România, Bucureşti, Editura Academiei, 1978 (în colaborare)
B. Studii
1. Eroarea şi viciile redhibitorii, “Pandectele Române”, 1922, I, 325.
2. Convenţiile ilicite şi imorale, “Pandectele Române”, 1922, 1, 201 şi 1924, 2, 329.
3. Vânzarea imobilelor minorilor în dreptul internaţional şi interprovincial, “Pandectele Române”, 1923, 1, 191 şi 1925, 2, 320; “Revista juridică”, Cluj, nr. 8, 1928.
4. Monografia art.752 Cod civil român, “Pandectele Române”, 1924, 2, 161.
5. Neretroactivitatea, abrogarea şi autoritatea lucrului judecat în cadrul contestaţiei la executarea hotărârilor de expropriere, date pe baza legilor agrare din 1918 şi 1921, “Pandectele Române”, 1926, 2, 265.
6. Antagonismul juridic, “Minerva”, Iaşi, nr. 3, 1927.
7. Voinţa psihologică şi voinţa juridică, “Minerva”, Iaşi, nr. 1, 1927.
8. Politica juridică, “Minerva”, Iaşi, nr. 2, 1928.
9. Inadmisibilitatea intervenţiei forţate direct în apel, mai ales când tinde la dovedirea simulării cesiunii de creanţă împotriva debitorului cedat, terţ faţă de simulaţiune, “Pandectele Române”, 1931, 4, 185.
10. Particularităţile instituţiei contractuale şi validitatea donaţiilor “mortis causa” în dreptul românesc, “Pandectele Române”, 1923, 4, 155.
11. Aparenţa de stat şi efectele ei, “Dreptul”, 1944.
12. Rezerva unui părinte supravieţuitor în dreptul civil român, “Pandectele săptămânale”, 1945, nr. 12-14.
13. Caracterele transmisiunii treimii de bunuri prevăzute de art.285 alin. 2, Codul civil, “Informatorul juridic”, nr. 5-7, 1947.
14. Deplina capacitate civilă a femeii măritate şi mandatul tacit domestic, “Justiţia nouă”, nr. 5-6, 1948.
15. Restituirea îmbogăţirii fără justă cauză, în dreptul civil sovietic, “Analele Româno-Sovietice”, nr. 13, 1958.
16. Regimul matrimonial legal, în cadrul revizuirii Codului civil român, “Studii”, nr. 2, 1948.
17. Adopţiunea, în lumina decretului prezidial nr.131 din 2 aprilie 1949, “Justiţia nouă”, nr. 7-8, 1949.
18. Modificările aduse Codului civil de principiul constituţional al egalităţii sexelor, “Justiţia nouă”, nr. 2, 1950.
19. De la adopţiune la înfierea instituită prin decretul nr.182 din 19 octombrie 1950, “Justiţia nouă”, nr. 7-8, 1951.
20. Soluţii noi în practica arbitrală a anului 1953 şi începutul anului 1954, “Justiţia nouă”, nr. 3,1954.
21. Declararea judecătorească a morţii, în lumina decretului nr. 31 din 30 ianuarie 1954, privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, “Justiţia nouă”, nr. 5, 1955.
22. Numele şi domiciliul persoanei fizice în lumina recentei legislaţii a R.P.R., “Analele Universităţii Bucureşti, Seria Ştiinţe Sociale Juridice”, nr. 6, 1956.
23. Capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile şi ocrotirea sub aspect patrimonial a lipsei şi restrângerii acestei capacităţi în lumina recentei legislaţii a R.P.R., “Studii şi cercetări juridice”, nr. 1, 1956.
24. Egalitatea condiţiei juridice a soţilor în dreptul R.P.R., “Legalitatea populară”, nr. 10, 1958.
25. Cu privire la un aspect necercetat de teoriile referitoare la fundamentul juridic al personalităţii întreprinderilor şi organizaţiilor socialiste de stat, “Legalitatea populară”, nr. 3, 1961.
26. Patrimoniul, funcţiile şi caracterele sale juridice în dreptul civil al R.P.R., “Justiţia nouă”, nr. 2,1961.
27. Forţa majoră în executarea contractului economic, “Studii şi cercetări juridice”, nr. 3, 1964 (în colaborare).
28. Concepţia dreptului civil al Republicii Socialiste România asupra nulităţii actului juridic, “Studii şi cercetări juridice”, nr. 2, 1966 şi nr. 1, 1967 (în colaborare).
29. Stabilitatea căsătoriei, “Cronica”, Iaşi, nr. 14, 1967.
30. Concepţia asupra cauzei obligaţiilor în dreptul civil socialist român. Rolul cauzei potrivnice legii sau regulilor de convieţuire socială. În: Dreptul ca instrument de formare, dezvoltare şi ocrotire a personalităţii umane, Bucureşti, Editura Academiei, 1973, p.109-130 (în colaborare).
31. Fapta ilicită şi elementele răspunderii civile delictuale, “Studii şi cercetări juridice”, nr. 1, 1972, (în colaborare).
32. Răspunderea civilă delictuală. Culpa ca element necesar al răspunderii. “Studii şi cercetări juridice”, nr. 1, 1970, (în colaborare).
33. Răspunderea pentru “fapta lucrului” – art.1000 al. 1, C. civ., “Studii şi cercetări juridice”, nr. 4, 1972 (în colaborare).
II. ÎN ALTE LIMBI
A. Teză de doctorat; monografii
1. L’évolution de la notion de cause dans les conventions à titre onéreux. Etude de la doctrine et de l’extension de la notion de cause en jurisprudence. Thèse. Paris, 1923, teză reţinută (“recompensée”) de către Facultatea de drept din Paris la concursul de teze.
2. La conception de la nullité des actes juridiques dans le droit civil socialiste roumain avec une étude de la conception que se fait de la nullité des actes juridiques dans le droit civil français contemporain, Préface Marc Ancel, Bucarest, Ed. de l’Académie de la Republique Socialiste de Roumanie et Paris, Librairie générale de droit et de jurisprudence (în colaborare).
B. Studii
1. Cronique de législation civile roumaine, “Revue trimestrielle de droit civil”, nr. 4, 1930; nr. 2, 1935.
2. Les récentes destinées de la notion de cause dans les obligations, “Revue trimestrielle de droit civil”, Paris, nr. 1, 1931.
3. Les associations et les fondations en droit civil roumain. Conférence donnée aux Facultées de droit de Lyon, Nançy et Lille en 1930, à la rentrée des cours, “Revue générale du droit, de la législation et de la jurisprudence”, Paris, 1932.
4. Eléments de droit civil roumain, Chapitre V du volume Roumanie de la Bibliothèque, “La vie juridique des peuples”, Paris, 1933.
5. De la volonté dans la formation des contrâts, “Recueil d’études sur les sources du droit en l’honneur de François Gény”, Tome II, Paris, 1934.
6. Des libéralités en France et en Roumanie, “Livre souvenir des journées du droit civil français”, Paris – Montréal, 1936.
7. La fondation selon le droit civil roumain, “Travaux de la semaine internationale de Droit”, Paris, 1937.
8. Chroniques de jurisprudence civile roumaine en matière d’obligations et de contrats, “Revue roumaine de droit privé”, Bucarest, nr. 1, 2, 3, 4, 1937 et 1938.
9. Le Conseil législatif en Roumanie, “Recueil d’études d’introduction à l’étude du droit comparé en l’honneur d’Eduard Lambert”, Tome II, Paris, 1938.
10. De la possession et de l’usucapion en France et en Roumanie, “Recueil d’études de droit civil à la mémoire du Professeur Henri Capitant”, Tome II, Paris, 1939.
11. Préface au Code de la famille de la Roumanie, Bucarest, Editions en langues étrangères, 1950.
12. Considérations générales sur le droit de la propriété socialiste d’Etat et le régime juridique préférentiel de sa défense par la voie de la revendication, “Revue roumaine des sciences sociales. Série économie – sciences juridiques”, Bucureşti, nr.2, 1959. Apărut, de asemenea, şi în limba română: Probleme privind dezvoltarea şi apărarea proprietăţii socialiste în dreptul Republicii Populare Române, Bucureşti, Editura Academiei, 1959.
13. L’égalité des sexes sous les divers aspects de la vie sociale de la République Populaire Roumaine, Réalisation accomplie sur l’initiative et sous la direction du Parti Ouvrier Roumain, “Revue roumaine des sciences sociales. Série économie – sciences juridiques”, Bucarest, nr.2, 1960, apărut, de asemenea, în “Studii juridice”, Bucureşti, nr.2, 1962 (în colaborare).
14. La transmission du droit de propriété, la constitution et la transmission des autres droits réels de type nouveau en droit roumain, “Revue des sciences sociales. Série de sciences juridiques”, nr. 1, 1964. Apărut, de asemenea, în “Analele Universităţii Bucureşti, Seria ştiinţe sociale. Ştiinţe juridice”, 1964.
15. Le transfert de la propriété et de tout autre droit par l’effet de la transmission du tout ou d’une fraction du patrimoine, “Le droit de la propriété dans les pays de l’Est”, Bruxelles, 1964 (în colaborare).
16. L’évolution recente du régime matrimonial légal dans les législations contemporaines – Roumanie, “Revue internationale du droit comparé”, nr. 3, 1965.
17. Les contrats économiques dans le droit de la R. S. de Roumanie – Quelques précisions sur certains de leurs aspects. “Revue internationale de droit comparé”, nr.4, 1965 (în colaborare).
18. La notion de patrimoine et ses fonctions dans le droit de la R. S. de Roumanie, “Recueil des travaux relatifs au droit étranger et au droit comparé. A l’occasion du dixième anniversaire de l’Institut de droit comparé de Belgrade”, 1966. Apărut, de asemenea, în “Revue roumaine des sciences sociales. Série des sciences juridiques”, Bucureşti, nr. 1, 1966.
19. Traits caractéristiques et régime juridique des biens formant l’object du droit de propriété socialiste d’Etat ainsi que du droit d’administration opérationnelle directe en droit socialiste roumain, Mélanges en l’honneur du professeur M. Fragistas, Salonic, 1966.
20. Mathieu Cantacuzino, “Revue roumaine des sciences sociales. Série des sciences juridiques”, Bucarest, nr. 1, 1967 (în colaborare). Apărut, de asemenea, în “Justiţia nouă”, nr. 6, 1966 (în colaborare).
21. L’oeuvre en droit civil de Nicolas Titulesco, “Revue roumaine des sciences sociales. Série des sciences juridiques”, nr.2, 1966. Apărut, de asemenea, în “Studii şi cercetări juridice”, nr. 2,1966,
22. La structure juridique des relations entre l’industrie, le commerce et les consommeteurs dans les pays socialistes, în: Les institutions juridiques et le gouvernement de l’économie dans les pays occidentaux et socialistes. Grand colloque européen, Institut d’études européennes, Université libre Bruxelles, Presses universitaires de Bruxelles, 1968.
23. Les contrats économiques en droit socialiste, “Revue internationale de droit comparé”,nr. 2, 1968.
24. La propriété du sol et l’urbanisme en Roumanie et dans les autres pays de l’Europe de l’Est. În: “Propriété et urbanisme”, Travaux du 2 eme Colloque international d’urbanisme de Toulouse (14-18 avril 1967), Paris, Dalloz, 1968.
25. Considérations générales sur la notion du droit de propriété, sur le droit de propriété socialiste d’Etat et sur les droits réels de type nouveau y afférents. În “Perspectivas del Derecho Publico en la segunda mitad del siglo XX – Homenaje a Enrique Sayagues – Laso (Uruguay)”, Madrid, Instituto de Estudios de Administracion Local, 1969, vol.V, § 149.
26. The fault requirement in the liability of socialist organisations. În: “American Journal of comparative law” (Berkeley), nr.1, 1970.
27. Le droit comparé, en Roumanie. Quelques sujets de préoccupation en matière de droit comparé en Roumanie, evoqués à l’occasion du centenaire de la Société de Législation Comparée de Paris. În: “Livre du centenaire de la Société de Législation Comparée”, vol.II, Paris, Librairie générale de droit et de jurisprudence, 1971.
28. Introduction aux droits socialistes, Budapest, Akademiai Kiadó, 1971, Curs la Facultatea Internaţională de drept comparat, Strasbourg.
29. Le fondement juridique de la personnalité des organisations socialistes d’Etat – În: “Miscellanea W.J.Ganshof van der Meersch”, vol.II, Bruxelles, Ed. E. Bruylant; Paris, Librairie générale de droit et de jurisprudence, 1972.
30. La filiation illégitime en droit roumain. În: “Annales de l’Institut de recherches juridiques, politiques et sociales de la Faculté de Droit des Sciences Politiques de Strasbourg”, vol. XXIII (Travaux de l’Institut de Droit Comparé. Centre des études juridiques allemandes. Actes du Colloque du 23-24 avril 1972), Paris, 1972.
31. Statul şi dreptul românesc, în: International Encyclopedia of Comparative Law, Volume I, National reports, Tübingen, Hague, Paris, New York, 1973.
32. Quelques considérations sur le droit comparé et les systèmes sociopolitiques. În: “M.Rotondi, Inchieste di Diritto Comparato”, vol. II, Padova, Cedam, 1973.
33. La propriété personnelle en droit socialiste (Aspects nouveaux de la pensée juridique). În “Mélanges offerts à Marc Ancel”, Tome I, Paris, Ed. Pédone, 1975 (în colaborare).
34. Le régime matrimonial en droit socialiste roumain. În: Le régime matrimonial égal dans les législations contemporaines”, II eme édition entièrement renouvellée et dirigée par le prof. Jean Patarin et Imre Zajtay. Publié par l’Institut de droit comparé de l’Université des sciences économiques et de droit, Paris, Tome II, 1974.
35. Principes du droit successoral socialiste. În: “Mélanges offerts au prof. Gabriel Marty”.
[1] Sorin Popescu: ”Medalion. In memoriam – prof. Traian Ionașcu (1897-1981), în ”Buletinul de informare legislativă” nr. 4/1999 al Consililui Legislativ.
[2] Prof. M Duțu, juridice.ro, 05.01.2014.
[3] Sorin Popescu, Revista de drept comercial nr. 6/2005, pg. 207,
[4] Selecția lucrărilor și alcătuirea acestui ”depozit” aparține prof. Constantin Stătescu, fiind publicată în ”Studii și cercetări juridice” nr. 2/1982 și reluată de Sorin Popescu în ”Medalion. In Memoriam – Traian Ionașcu” – 1999.
Prof. univ. dr. Marin Voicu
Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință, Președintele Secției de drept internațional și drept comparat a Academiei de Științe Juridice, fost judecător ÎCCJ, fost judecător CEDO
