Se spune că lucrurile mărețe ies din mâinile unor oameni mari care trăiesc liberi. Cred că la fel se poate spune și despre Statuia Libertății. Ea este opera onor oameni mari care au simțit valoarea libertății și au prețuit timpul pe care l-au trăit.

Inaugurată la data de 28 octombrie 1886 în prezența președintelui Statelor Unite ale Americii, Grover Cleveland, ”Lady Liberty”, cum îi mai spun americanii, reprezintă simbolul libertății și al democrației. Statuia reprezintă personificarea feminină a libertăţii ce stă cu un picior pe lanţul rupt al sclaviei. Aceasta are o torţă în mâna dreaptă şi o tăbliţă în mâna stânga. Tăbliţa are scris pe ea “JULY IV MDCCLXXVI” (adică, 4 iulie 1776), data la care a fost semnată Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite ale Americii. În mâna dreaptă, Statuia are o făclie aurită, iar pe cap poartă o coroană împodobită cu şapte fascicule de lumină. Cântărind peste 200 de tone, Statuia are o înălţime de 46,5 metri fără soclu şi de 93 de metri cu soclu. În interiorul său se află o scară cu 354 de trepte pe care se poate urca.

Fiind un cadou din partea poporului francez pentru Statele Unite ale Americii cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la declararea independenţei celor 13 colonii engleze, Statuia reprezintă astăzi un simbol universal al libertăţii şi democraţiei, dar și un semn al speranței într-o lume mai bună și un trai decent. Miile de migranți care au trecut, de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului al XX-lea, prin locul în care se află așezată Statuia, sunt cei care, în căutarea libertății și a fericirii, au simțit ce înseamnă libertatea, pentru că numai libertatea îți da posibilitatea să te bucuri de ceea ce ai.

Libertatea îi face pe oameni să devină mai buni, mai educați și mai responsabili pentru ei înșiși. Atât timp cât ești liber nu poți fi silit să faci lucruri la care legea nu te obligă. Având libertate, poți rupe toate lanțurile robiei și ale încătușării. Reprezentarea Statuii stând cu un picior pe lanțul rupt al sclaviei pare să ilustreze tocmai această putere pe care ți-o dă spiritul de libertate pentru că libertatea omului este partea divină din el. Oricât de inteligenți și de talentați am fi, fără libertate, toate abilitățile noastre și toate drepturile noastre naturale sunt în zadar. De asemenea, greutatea Statuii și înălțimea ei poate simboliza importanța și măreția Libertății ca valoare umană, intrinsecă naturii noastre.

Dar, libertatea nu înseamnă să faci ce vrei, când vrei și cum vrei, ci oportunitatea de a alege dintre mai multe opțiuni pentru că așa cum spunea și președintele american Abraham Lincoln ,,Libertatea nu este dreptul de a face ceea ce vrem, ci ceea ce se cuvine’’. Libertatea trebuie să aibă ca limită interesul colectiv. Ea trebuie să ne lumineze mintea, să ne facă să găsim mai ușor calea de urmat fără a-i răni însă pe alții. Poate că torța cu făclia aurită din mâna dreaptă a Statuii Libertății chiar acest lucru vrea să sugereze. Libertatea înseamnă iluminare, altruism și o probă sinceră a caracterului nostru uman. Nu te poți bucura de libertate decât trăind într-o lume în care și ceilalți oameni sunt liberi. De asemenea, utilizarea aurului, cel mai prețios metal, ne poate sugera valoarea libertății ca fiind cea mai de preț bogăție de care ne putem bucura în viață.

Libertatea nu înseamnă nici lene și nepăsare, nici ură sau vanitate, nici lipsă de reguli sau respect pentru lege. Libertatea este responsabilitate, legalitate, respect și ordine. Jean Jacques Rousseau spunea că „Libertatea nu constă în faptul că oamenii pot face tot ceea ce doresc, ci în faptul că ei nu trebuie să facă ce nu doresc”, iar Theodore Roosevelt considera că ,,ordinea fără libertate și libertatea fără ordine sunt la fel de dăunătoare’’. Tăblița din mâna stângă a Statuii pe care este inscripționată data semnării Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite ale Americii poate fi interpretată ca reprezentând această asumare a responsabilității, a afirmării scrise a libertății pentru toți oamenii. Această simbolistică pare să spună că dacă noi nu ne asumăm libertatea și responsabilitatea, o va face altcineva pentru noi în numele binelui comun.

Nici simbolistica acelei coroane împodobite cu şapte fascicule de lumină, ce stă pe capul Statuii, nu poate fi trecută cu vederea. În istoria umanităţii, coroana simbolizează puterea şi recunoaşterea forţei spirituale acordate de Divinitate celui care o poartă. Ea este și o recompensa divină și veșnică a dreptății Dumnezeiești. Pe capul unei femei, coroana semnifică puritate și credință în același timp. Or, față de această simbolistică, Libertatea, ca valoare umană, poate fi văzută ca o recompense divină pe care omul o primește la naștere, iar cifra șapte, a celor șapte fascicule de lumină, poate fi considerată un simbol al Divinității și al faptului că de libertate se bucură toți oamenii de pe toate cele șapte continente (Europa, America de Nord, America de Sud, Africa, Asia, Antarctica și Australia).

Cred că pentru definirea importanței libertății atât pentru individ, cât și pentru stat, nimic nu poate fi mai elocvent decât următoul pasaj cu care se încheie lucrarea lui John Stuart Mill, Despre libertate: ,,Pe termen lung, valoarea unui stat este valoarea indivizilor ce-l compun; ori un stat care lasă pe planul al doilea interesul dezvoltării ori înălțării lor spirituale preferându-i un grad mai mare de competență administrativă sau acel simulacru de competență pe care îl dă practica în chestiuni de amănunt; un stat care face din cetățenii săi niște pitici, pentru ca ei să fie instrumente mai docile în mâinile sale, chiar dacă o face în scopuri benefice, un asemenea stat va constata că niciun lucru realmente mare nu se poate realiza cu oameni mici; și că perfecțiunea mașinăriei, perfecțiune căreia el i-a sacrificat totul, nu va aduce până la urmă niciun folos, datorită lipsei de forță vitală, forță pe care a preferat s-o pună sub obroc, pentru ca mașinăria să meargă mai lin’’ (John Stuart Mill, Despre libertate, Ed. Humanitas, București, 2014, pp. 209-210).

Prof. univ. dr. Ștefan Deaconu
Managing Partner al LEAUA DAMCALI DEACONU PAUNESCU – LDDP

* Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de existență a Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, decanul acestei Facultăți, dl. Lucian Bercea, a avut o inițiativă pe cât de ingenioasă, pe atât de lăudabilă: elaborarea unui volum cu texte scrise de juriști pe marginea unor lucrări celebre de artă vizuală.

În acest volum am ales să vorbesc despre ,,Statuia Libertății”, opera artiștilor Frederic Auguste Bartholdi și Gustave Eiffel (1886).

* Acest text face parte din volumul colectiv Imago iuris. Imaginarul dreptului (ed. Lucian Bercea), Editura Universității de Vest, Timișoara, 2022.