În teoria și practica legislației protecției consumatorilor vorbim despre deformarea comportamentului economic/contractual, ca rezultat al practicilor comerciale incorecte, înșelătoare sau agresive ale comercianților, menite a-i determina pe consumatori să achiziționeze produse sau servicii pe care, în condiții normale, nu le-ar achiziționa.
Aceste practici incorecte ale comercianților sunt principala cauză a consumerismului.
Oamenii au necesități naturale și dorințe normale, pe care și le satisfac prin consum.
Prin diverse tehnici de persuasiune, prin manipulare și prin dezinformare sau inducere în eroare, oamenilor li se fabrică nevoi artificiale și dorințe ne-naturale, li se canalizează voința și li se remodelează comportamentul și personalitatea pentru a cumpăra mai mult decât le trebuie. Acesta este consumerismul – o practică incorectă, abuzivă și auto-destructivă, a comercianților, iar nu un defect al omului simplu.
Din consumerism rezultă nu numai o supra-îndatorare perversă a simplului particular, care își risipește veniturile sau se îndatorează pentru a cumpăra lucruri pe care, ulterior, le va detesta, ci și o cantitate de produse și servicii suplimentare, fără rost economic, menite a se învechi prematur și a fi abandonate.
Consumerismul nu este doar o deșertăciune a deșertăciunilor, este și principala cauză a deșertului plin de resturi nocive în care se transformă lumea noastră – o lume condusă în mod cinic, prin lăcomie, și total iresponsabil, prin prostie, impostură și demență mesianică, înapoi către întunericul epocii de piatră.
Așa cum remarcau Akerloff și Schiller, în cartea lor Phishing for Phools (tradusă în română sub titlul La pescuit de fraieri și publicată în 2012, la editura Publica), lumea noastră este o lume plină de capcane pe care comercianții le aștern în calea consumatorilor, capcane atât de multe, de diverse și de sofisticate, încât nimeni, niciun om normal, oricât de bine informat, nu le mai poate evita. Este imposibil ca, măcar o dată, măcar un pic, să nu fii parte a „clubului” celor fraieriți, pentru că există prea mulți pescari, hoți de identitate, experți în manipulare, dez-informare și omisiuni înșelătoare. Specialiștii, cercetătorii, oamenii de știință au ajuns la incredibila performanță de a emite rapoarte și opinii care se potrivesc perfect cu finalitatea celor care îi plătesc pentru a emite rapoarte și opinii. Și există prea multă motivație a profitului cu orice preț, a profitului ușor (easy money).
Sunt prea multe capcane pentru a putea fi evitate toate. Dar unele dintre ele sunt, totuși, vizibile. Unele dintre ele sunt ascunse la vedere – sunt tigrii din odaie. Ar fi debilitant dacă acești tigri ar fi ignorați, mai ales dacă ne-am preface că nu există.
Exploatarea naivității și a credulității consumatorilor nu durează prea mult timp, mai ales ca urmare a redundanței – ce e prea mult strică.
De exemplu, așa-zisa sărbătoare a cumpărăturilor, intitulată Black Friday (numele în sine este sinistru), și inventată pentru a mișca stocurile de marfă și servicii nevandabile în perioada de după Ziua Recunoștinței și de dinainte de startul cumpărăturilor de Crăciun, a ajuns la redundanță în SUA și în multe alte țări occidentale care au copiat această modă consumeristă americană.
Deocamdată, la noi încă funcționează această modă. Mai mult chiar, inteligenții noștri specialiști în marketing au inventat un „blacfraidei” care ține 2-3 săptâmâni, precum și unul de vară, care tine vreo 6 săptâmâni*. Care este principalul ingredient magic al acestei „sărbători”? Reducerea de prețuri, pe perioada „sărbătorii”.
Dar, ia aminte: dacă Black Friday ai cumpărat un produs de 1000 de lei cu 700 de lei, nu ai fost în câștig cu 300 de lei, ci în pierdere cu 700 de lei.
Acel produs era deja 700 de lei (sau chiar mai puțin) acum 2 luni.
În plus, acel produs îți este cvasi-inutil – după 3 săptămâni devine neinteresant, pentru că intrăm în promoțiile de Crăciun, iar după 3 luni devine inutil, pentru că se învechește, devine uzat moral sau chiar fizic. Așa este programat. Chiar așa se numește: uzură programată (programmed obsolescence).
Privește-te în oglindă peste 3 luni și realizează că ai fost fraierit. Înțelege că ai participat entuziast la black – fraier – day.
Exact la fel ai făcut în plandemie, când ai participat entuziast la achiziția nevrotică a uleiului și a hârtiei igienice în hiper-exces, a drojdiei, a măștilor inutile, a ideologiei „imunizării” contra agentului patogen (cu un produs de tip apă plouată, fără efect preventiv și fără puterea de a limita răspândirea virusului) sau contra negaționiștilor, a deviaționiștilor și a conspiraționiștilor.
Exact la fel ai procedat la informarea din sursa unică, oficială, de partid și de stat, și când ai crezut religios în experți, specialiști și „știință”, condamnându-i pe toți ceilalți că nu au făcut la fel, pentru ca dezastrul să fie total.
Exact la fel ai făcut când, din comoditate și pentru că e „gratis”, ți-ai pus fracțiuni substanțiale din personalitatea ta și sufletul tău pe platforme digitale sau rețele de socializare, unde ai fost transformat în „produs predictiv” și om de plastilină.
Cu achiziția ta de Black Friday ai contribuit la încasări ale unui comerciant, într-o singură zi, egale cu încasările totale pe un an.
Cu achizițiile tale din plandemie, ai contribuit la creșterea averii unor patroni de supermarket-uri alimentare în proporție de 300% în doar doi ani. Achiziționând ideologia plandemiei, ai pus umărul și la hiper-valorizarea unor corporații globale care vând fum și vânează vânt. În plandemie, capitalizarea bursieră a Big Tech a crescut cu 7 mii de miliarde de dolari.
În afară de exploatarea naivității/credulității, de black-fraier-day se utilizează și frica de pierdere. Nu poți pierde șansa de a cumpăra ceva la reduceri, mai ales când toată lumea se îmbulzește la asemenea chilipiruri, chiar dacă produsul sau serviciul – chilipir este redundant sau îți este perfect inutil.
Și mai interesant din punct de vedere sociologic și psihologic este efectul de reflector (spotlight), combinat cu punerea în umbră cu scop de camuflaj (shadow banning).
Dacă privești ce se întâmplă pe scenă, nu vei vedea decât ceea ce este iluminat de reflector. Regizorul de scenă va putea chiar, prin jocuri de lumină, să te determine să privești mai atent personajele și obiectele mai pronunțat luminate, ignorând restul scenei. Dacă reflectorul îți bate din față, nu mai vezi nimic. Tot ceea ce rămâne în umbra devine invizibil sau imperceptibil. Practic, regia de scenă îți interzice să vezi persoanele sau obiectele care nu sunt sub lumina reflectorului. Prin punerea în umbra, realitatea din afara razei de bătaie a reflectorului este interzisă – acesta este efectul de shadow banning.
Cam asta se întâmplă și de black – fraier – day. Comerciantul te obligă să achiziționezi acele produse sau servicii care sunt „la reduceri” și pentru care mulțimea se îmbulzește să le aibă, fără o motivație natural sau rațională. Aceste produse sau servicii pot fi „vedetele” zilei, dar și rebuturi, stocuri nevandabile, final de gamă etc. Restul produselor și serviciilor, inclusiv cele care nu beneficiază de „reflectorul” reclamei deceptive de la tv sau de pe net, sunt „interzise”, prin shadow banning.
Acest amestec între punerea sub reflector și ascunderea în umbră se practică, de ani buni de zile, pe paginile de socializare pe internet și pe platformele de tranzacționare sau de streaming. Motivațiile acestei magii digitale sunt mult mai vaste și mai importante decât cele comerciale – motivațiile sunt politice și ideologice, ba chiar religioase.
Sub pretextul că „luptă” contra știrilor false și al dez-informării, aceste pagini de socializare/platforme digitale îți „recomandă”, prin poziționarea în „noutăți” (news feed), tot felul de produse, servicii, informații, opinii care, după „aprecierea” algoritmilor sau părerea cenzorilor rețelei/platformei, se potrivesc profilului tău, ajutându-te să faci alegeri „mai bune” sau să nu încalci standardele și valorile comunități, și protejându-te de știri false. Cenzorii ascund sau pun la coada listei de noutăți produse sau servicii care nu plătesc „sponsorizări”, postări cu „informații false”, opinii deviaționiste de la linia oficială de partid și de stat și informații deranjante pentru propaganda oficială. Prima metodă este reflectorizarea (spotlight) – trebuie să „cumperi” informații din linia oficială, opinii woke, poziții corecte politic și cultură de anulare a istoriei, tradiției, credinței și familiei. A doua metodă e interzicerea prin punerea în umbra (shadow banning) – existența în rețea nu este anulată prin aruncarea peste zidul cetății virtuale (extra muros), ci este pusă în umbra, pentru a fi ignorată, mai ales sub efectul de orbire antrenat de reflector**. Ceea ce a rezultat este mai mult și mai grav decât a reușit regimul autoritar al Chinei, este mai mult decât distopia din 1984, de G. Orwell. Este un totalitarism digital destructiv pentru democrație și domnia legii.
În final, un sfat: dacă tot vrei să te bucuri de cumpărături sau să trăiești plăcerea/mândria de a face cuiva un cadou, așteaptă Crăciunul. Cumpără ceea ce merită fi cumpărat, chiar la preț aparent mare, cumpără la preț normal, care să te facă să utilizezi produsul/serviciul la întreaga sa valoare de întrebuințare, iar nu gioarsele scumpe și programate să se învechească mai devreme (în orice caz, înainte de următoarea promoție) și să umple nemeritat teșchereaua unor nevolnici sau escroci. Dacă e să faci cadouri, fă-le familiei, prietenilor, colegilor, apropiaților, iar nu fuhrerilor digitali. Fii tu cadoul de Crăciun.
* Este o practică incorectă a comercianților să repeți reducerile de prețuri în alte perioade ale anului decât cele preconizate de OG nr.99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață
** Facebook va schimba în mod crucial regulile prezenței pe această platformă, din 3 ianuarie 2023; ca și în cazul twitter, și în cazul Facebook reclamele și prezența în rețea vor deveni plătite și reglementate într-un stil absolutist, de diktat
Prof. dr. avocat Gheorghe Piperea
PIPEREA & ASOCIAȚII