1. Cu o lună în urmă, puterea politică – Guvernul, Parlamentul și Președintele – a validat același STATUT al pensiei de serviciu pe care judecătorii îl au de 25 de ani (1997-2022), ca o componentă esențială a inamovibilității de ordin constituțional, ceea ce a fost de natură a induce un ”aer cald” de stabilitate în puterea judecătorească, iar în Avizul de urgență din 09.11.2022 al Comisiei de la Veneția asupra celor trei legi ale justiției și în Raportul MCV-22.11.2022 s-a emis concluzia clară de apreciere a acestor soluții legale.
Datele statistice ne arată că dreptul legal la pensia de serviciu (după 25 de ani de vechime ca judecător) NU a pus în pericol, în ultimii 25 de ani, funcționarea normală a justiției, ca serviciu public, ci condițiile materiale precare, climatul social și presiunile/agresiunile puterii politice și, deseori, ale mediei și societății civile (”justiția străzii” s.a).
2. În ultimii trei ani intrarea/ieșirea din funcția de judecător se prezintă astfel:
| 2019 | 2020 | 2021 | 30 iunie 2022 | |
| Pensionare la 25 de ani vechime prin Decret al Președintelui României | 209 | 167 | 256 | 183 |
| Numiri în funcția de judecător în anul vizat, indiferent de data/anul concursului | 297 | 113 | 8 | 225 |
| Număr de posturi vacante la 31 decembrie | 459, la 01.01.2020 | 624, la 31.12.2020 | 818, la 31.12.2021 | 765, la 01.06.2022 |
| Octombrie 2022 | Noiembrie 2022 | |
| Număr de cereri de pensionare la 25 de ani | 67 | 85, până la 18.11.2022 |
În circumstanțele actuale, nemaiîntâlnite timp de 25 de ani, în România și în niciunul din Statele membre ale UE, este sigur că la 31.12.2022, numărul posturilor vacante de judecători va ajunge la cifra de 1000, 1/5 din totalul de 5000 (?!), iar la 30.06.2023, să fie de peste 1500, datorită pensionării masive și intrărilor foarte reduse.
Edificatoare este cifra de 8 judecători numiți în funcție în 2021, raportată la 256 de pensionați cu 25 de ani vechime judiciară, marea majoritate judecători formați deplin, experimentați, din generațiile de licențiați în drept și pregătiți de INM, ceea ce va genera nu numai un mare gol statistic, dar, mai ales, unul calitativ și de slăbire a autorității și independenței puterii judecătorești (?!).
3. Din 2010, anual, puterea politică a adoptat, în mod sistematic, legi declarate ca neconstituționale, având ca obiect mutilarea pensiilor legale de serviciu ale judecătorilor, deși, în toate cele 20 de Rapoarte MCV, în ultimele trei Rapoarte M.St.Dr.-2020 ale Comisiei Europene și în Avizele Comisiei de la Veneția[1], NU s-a consemnat niciodată vreo referire la asemenea soluții legislative, după cum asupra niciuneia din variantele legislative ale Statutului judecătorilor, președintele României nu a formulat obiecțiuni de neconstituționalitate ori retrimitere la Parlament.
În același timp, în asemenea acțiuni neconstituționale ale puterii politice, nu s-a invocat efectul direct al dreptului UE, pentru că nu există niciun regulament UE în materia pensiilor de serviciu ale judecătorilor, după cum nici în dreptul primar al UE (TUE și TFUE) nu există asemenea prevederi.
De altfel, în același sens relevantă este și absența unor trimiteri în dreptul comparat din Statele membre ale UE, în care, asemenea agresiuni ilegale față de puterea judecătorească, generând o vădită neîncredere în Statul de drept și o instabilitate majoră în înfăptuirea justiției, nu au existat, statutul judecătorilor, cu referire la drepturile de salarii și pensii de serviciu nefiind repus în discuție și afectat.
4.”Formația” propozabilă (eligibilă) la dreptul la pensia de serviciu, acum după 25 de ani de exercițiu neîntrerupt al misiunii de judecător, marcată de povara ”dreptului de a nu avea drepturi” și plină de interdicții, incompatibilități și limitări în exercitarea drepturilor politice și economice, este matură deplin și a ajuns la nivelul exemplului (modelului) profesional, atât de necesar în aceste vremuri, încărcate de nedreptăți sociale și de pericole și riscuri pentru societatea noastră, aflată într-o gravă derută și neîncredere într-un viitor sănătos și prosper.
Această ”asumare” în noua ”biblie” a UE, denumită PNNR, a unei limite paranoice (9,4% până la 2050) de ”subvenție” a vieții oamenilor, după 25-40 de ani de muncă, de către un grup politic antiuman și ratificată, ca ordin de linie, de Comisia Europeană, fără o bază constituțională și legală, trebuie calificată ca o formă de ”rele tratamente, inumane și degradante”, interzise de orice constituție, de CEDO și de Carta drepturilor fundamentale a UE.
Umilirea și defăimarea sistematică a puterii judecătorești și, în mod direct, ultrajul adus unor instanțe sau judecători ori a autorității CSM, de membri ai Guvernului, ai Parlamentului și, chiar, de Președintele României[2], tendințele de obstrucționare gravă a Curții Constituționale, au avut, deseori, pecetea supranațională a MCV ori a unor elite obsedate de putere și federalism unional.
Ne amintim că, la 28.01.2020, în vacanța parlamentară, Camera Deputaților a adoptat, cu o mare majoritate, Legea pentru abrogarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și ale celorlalte câteva categorii profesionale, declarată neconstituțională prin decizia nr. 153/06.05.2020 (M.Of. nr. 480 din 10.06.2020), pentru ca pe 17.06.2020 aceeași Cameră a Deputaților să adopte legea de impozitare a pensiilor de serviciu cu până la 95%, pe care CCR avea să o declare, de asemenea, neconstituțională.
Sfidând deciziile CCR, Camera Deputaților, în aceeași zi, a adoptat legea pentru majorarea salariilor corporatiștilor din companiile de stat și din Agențiile și Autoritățile de reglementare, ”onorați” cu salarii și bonusuri de peste 10.000 euro/lună, fără, însă, a se atinge de profitul pe dividende (?!).
5. De câțiva ani, numărul de judecători cu pensii de serviciu nu a depășit cifra de 2000 față de cei aflați în activitate de 5000, ceea ce reprezintă 40%, din total, iar ca pondere în categoria pensiilor de serviciu (judecători, procurori, militari-apărare+ordine publică, diplomați, aviatori) este sub 1%.
Simpla lectură a legilor privind pensiile ocupaționale de serviciu, pentru cele câteva categorii profesionale și membrii familiilor lor, afectate, structural, de interdicții, incompatibilități și alte limitări ale exercițiului drepturilor, politice, civile și economice, ne arată că acestea NU pot fi calificate pensii speciale, așa cum se clamează în toate mediile, politice și publicistice, fără temei legal.
Pensii speciale sunt cele acordate prin diverse acte normative, cu titlu de recompensă unor demnitari, pe lângă pensia de asigurări sociale pentru limitări de vârstă, precum parlamentarii, primarii și consilierii din administrația publică locală.
6. Aceste ”mișcări” din justiție și din Ministerul Public, generate de factorul politic, inconștient de urmăririle grave pentru societate, afectează, în primul rând, exercițiul drepturilor și libertăților cetățenești, pe o perioada de timp îndelungat, în condițiile în care nu se poate acoperi golul produs prin plecările masive la pensie, la împlinirea vechimii de 25 de ani, generate de neîncredere în sistem și în puterea politică, de instabilitatea creată și de volumul cauzelor, care se va dubla/tripla pe fiecare judecător, cu efecte distructive asupra calității justiției și a duratei proceselor.
Cine își asumă asemenea acte și fapte iresponsabile?
7. Sigur că admiterea în funcția de judecător la vârsta de 25 de ani și exercițiul acestei misiuni timp de 25 de ani efectiv, în circumstanțele speciale de privațiuni relevate, implică și anumite riscuri subiective și obiective.
În condițiile în care s-ar fi optat pentru varianta admiterii în funcție de la vârsta de 30 de ani, după un stagiu de 5 ani în alte profesii juridice, se poate spune că judecătorul a acumulat ceva experiență de ”om al legii” și poate deveni un bun judecător după primii 8-10 ani de activitate, dacă se asigură toate condițiile necesare justiției ca serviciu public.
În prezent, însă, în lipsa unor asemenea condiții optime, cu volumul supradimensionat de cauze pe judecător, cu interdicțiile și privațiunile legale și de ordin deontologic, dar și cu presiunile, amenințările și instabilitatea legislativă, gradul de uzură al fiecărui judecător se dublează afectând starea de sănătate și viața sa familială.
Această circumstanță complexă factuală, exacerbată de noua agresiune a puterii politice, privind suprimarea/limitarea drepturilor la pensia de serviciu, a generat efectul imediat-plecarea masivă a celor care îndeplinesc condiția minimă legală de vechime de 25 de ani, ca judecător.
Dar, trebuie să fim conștienți că nu valoarea pensiilor de serviciu a celor 2000 de judecători a creat marile dezechilibre și inechități din sistemul de pensii de asigurări sociale și, în general, din societatea nostră, în care profitul este nemăsurat, ca și evaziunea, de orice fel, iar veniturile reale pentru 66% din populație sunt sub limita de subzistență și a parametrilor calității vieții și bunăstării.
8. Soluția legislativă care se ”plimbă” prin cetate este ”bâlbâită” de ministrul justiției, de cel al muncii, de procurorul general și de președintele CSM.
Liderii partidelor politice, care exercită în coautorat, puterea legislativă și executivă, în ”tăcerea complice” a președintelui, încalcă, în mod grav, statutul constituțional și legal al judecătorilor, atacă structural substanța principiului inamovabilității și independenței înfăptuirii justiției (art. 124-126 Constituție), pe cel al neretroactivității legii civile (art. 15 Constituție), pe cel al drepturilor câștigate, precum și limitările prevăzute art. 53 din legea fundamentală, nesocotind deciziile CCR și efectul obligatoriu al acestora, relativ la obligațiile celorlalte două puteri ale statului de loialitate față de puterea judecătorească și de respectare a jurisprudenței CCR, CEDO și CJUE.
[1] Prin Avizul din 09.11.2022, Comisia de la Veneția a atestat conformitatea legii privind Statutul constituțional al judecătorilor și procurorilor, inclusiv asupra drepturilor la pensia de serviciu.
[2] Ne amintim când, în 2007-2008, Președintele în funcție amenință cu excludere din Ministerul Public a celor nesupuși și aducerea în locul lor a 1000 de polițiști (?!), dar și de cele 3000 de dosare DNA cu judecători aflați în ”dizgrație profesională” ținute ”în așteptare”, ca forme de șantaj, toate clasate, în anii 2018-2019 și altele asemenea.
Prof. univ. dr. Marin Voicu
Președintele Asociației ”Themis-Casația” a foștilor judecători și magistrați-asistenți ai ÎCCJ
Fost judecător la ÎCCJ și CEDO
