Actualități constituționale (octombrie – decembrie 2022). Indexul supremației constituționale (The Constitutional Supremacy Index: CSI)

pentru că în unele țări ”este un decalaj uriaș între textul constituțional și realitatea constituțională”[1]

I. Introducere

Ultimul trimestru al anului 2022 a fost marcat de două evenimente mondiale de mare semnificație pentru dreptul constituțional în general și justiția constituțională în special: al 5-lea Congres al Conferinței Mondiale pentru Justiția Constituțională (WCCJ)[2] care a avut loc în perioada 4-7 octombrie 2022 în Bali, Indonezia, și Congresul Mondial de Drept Constituțional (WCCL)[3], care a avut loc în perioada 5-9 decembrie 2022, în Johannesburg, Africa de Sud.

Dacă fiind amploare și importanța temelor acolo dezbătute, vom concentra rubrica de actualități constituționale pe prezentarea celor două evenimente, cu accent pe inițiativa de instituire a Indexului supremației constituționale (CSI), lansată de președintele Curții Constituționale a Indoneziei, preluată în Comunicatul de presă final al Congresului, publicat deopotrivă de Comisia de la Veneția[4].

II. Al 5-lea Congres al Conferinței Mondiale pentru Justiție Constituțională (WCCJ), cu tema Justiția constituțională și paceaBali, Indonezia, 4-7 octombrie 2022

Este de precizat, mai întâi, despre Conferința Mondială a Justiției Constituționale, că reprezintă un cadru de dialog între judecătorii constituționali la scară globală. Aceasta reunește în prezent 118 Curți și Consilii Constituționale și Curți Supreme din Africa, America, Asia, Australia/Oceania și Europa. Conferința promovează justiția constituțională ca element cheie pentru democrație, protecția drepturilor omului și statul de drept (articolul 1.1 din Statut). Comisia de la Veneția acționează ca Secretariat al Conferinței Mondiale[5].

Primul Congres al WCCJ a avut loc în anul 2009, în Cape Town, Africa de Sud, fiind urmat de Congrese în 2011, Rio de Janeiro, Brazilia, în 2013 Seoul, Coreea de Sud, 2017, Vilnius, Lituania și 2022, Bali, Indonezia.

Tema celui mai recent Congres a fost „Justiția Constituțională și Pace”, iar la lucrările acestuia au participat 94 de delegații de la curțile constituționale și instituții echivalente (între care și delegația Curții Constituționale a României), în total un număr de 583 de participanți.

Așa cum se precizează chiar în prezentarea Congresului și, respectiv, comunicatul de presă[6] referitor la lucrările sale, noțiunea de pace a fost abordată în acest cadru în sensul larg al păcii sociale și al soluționării pașnice a conflictelor în stat, mai degrabă decât ca un concept de drept internațional public, care se referă la conflictele interstatale, deoarece astfel de conflicte sunt de obicei în afara competențelor curților constituționale.

Congresul a cuprins următoarele sesiuni: „Surse și jurisdicție”; „Aplicare”; „Limitarea rolului Curților Constituționale în menținerea păcii”; „Principii fundamentale: Protecția drepturilor omului, a democrației și a statului de drept ca o condiție prealabilă pentru pace”; „Evaluare privind independența instanțelor membre” (această din urmă sesiune nefiind publică). Discuțiile în cadrul fiecărei sesiuni s-au desfășurat pe baza rapoartelor întocmite și transmise de curțile constituționale și instanțele echivalente participante. Congresul s-a încheiat cu adoptarea unui comunicat în ședința Adunării Generale a WCCJ.

Este de reținut și faptul că la 5 octombrie 2022, Curtea Constituțională a Federației Ruse și-a încetat calitatea de membru al WCCJ.

Discutând tema Justiția constituțională și pacea, participanții au concluzionat[7], în esență, următoarele:

– cu cât competențele unei curți constituționale sunt mai largi, cu atât contribuția acesteia la pacea socială este mai mare; competențele relevante includ controlul constituționalității normelor, soluționarea litigiilor dintre organele statului și asigurarea regularității proceselor electorale;

– protecția drepturilor omului este o condiție prealabilă pentru soluționarea conflictelor și pace;

– prin monitorizarea regularității proceselor electorale și asigurarea respectării de către actorii statali a Constituției, instanțele constituționale ajută la consolidarea legitimității instituțiilor și reprezentanților cetățenilor;

– soluţionarea conflictelor de către instanţele constituţionale are şi o funcţie preventivă;

– succesul menținerii păcii sociale constă în convingerea că deciziile juste și fundamentate ale curților constituționale pot rezolva probleme sensibile privind conflictele sociale.

Pe lângă tema principală, cel de-al 5-lea Congres a fost și un prilej de bilanț al independenței instanțelor constituționale (în acord cu practica stabilită la congresele anterioare).

Pe această componentă s-a concluzionat, în esență, că este nevoie de respect reciproc între curțile constituționale și alte puteri ale statului, inclusiv sub aspectul executării neîntârziate a deciziilor curților constituționale; este nevoie de deschidere, accesibilitate și transparență în comunicare, fără a pierde din vedere nevoia de rezervă, pentru a stimula încrederea în curțile constituționale și a le consolida statutul ca instituții independente; instanțele constituționale se pot baza pe solidaritatea instanțelor omoloage, exprimată prin grupurile regionale și Conferința Mondială, inclusiv prin declarații de susținere atunci când sunt supuse presiunilor. Al 5-lea Congres a făcut un apel către judecătorii instanţelor membre ale Conferinţei Mondiale să reziste presiunilor altor puteri ale statului și să-și ia deciziile doar pe baza Constituției.

Ne-a atras în mod deosebit atenția propunerea președintelui Curții Constituționale a Republicii Indonezia de a stabili un Index al supremației constituționale (CSI) pentru a măsura progresul și evoluția în respectarea Constituției în fiecare țară, în acord cu principiile constituționalismului[8], astfel încât să existe ”un reper universal sau parametru de respectare și implementare a constituției”.

De altfel, la scurtă vreme de la încheierea Congresului, ideea a fost dezvoltată într-un material publicat de M Lutfi Chakim, cercetător la Curtea Constituțională a Indoneziei[9], care argumentează propunerea arătând că în calitate de lege supremă, constituția este adoptată pentru a reglementa identitatea națională a unei țări, a proteja drepturile omului și a limita puterea statului. Cu toate acestea, respectarea constituției este un proces lung și dificil. O problemă cu care se confruntă multe țări este ”decalajul uriaș între textul constituțional și realitatea constituțională”. Argumentul cel mai frecvent invocat în acest sens este că punerea în aplicare a constituției implică dinamica dintre puteri, factorii politici, economici și sociali, precum și caracteristicile fiecărei țări. În acest sens, se arată că inițiativa prezentată în Bali este un pas ce trebuie urmat de măsuri concrete. Se precizează, între altele, că ”indicele supremației constituționale surprinde/urmărește asigurarea supremației constituției printr-un set cuprinzător și multidimensional de indicatori de rezultat, fiecare reflectând un aspect particular al conceptului complex de constituție. Protecția drepturilor omului este un indicator de măsurare foarte important, prin care guvernul este imediat obligat să respecte, să protejeze, să implementeze și să promoveze drepturile omului cuprinse în constituție. Un alt obiectiv cheie al constituției este democrația, care necesită instituirea unui sistem democratic de guvernare. Trebuie implementat principiul alegerilor libere și corecte și este necesară participarea activă a cetățenilor la guvernare. Un alt indicator important este justiția socială; unul dintre scopurile constituțiilor precum Constituția Indoneziei este de a stabili o societate bazată pe justiție socială, astfel încât statul trebuie să pună în aplicare mandatul constituțional de a realiza justiția socială pentru toți cetățenii. Mai mult, soluționarea conflictelor este și un indicator important care poate contribui la reconcilierea conflictelor prin favorizarea soluțiilor care rămân în cadrul ordinii constituționale.”

Este de așteptat deci, în continuare, o preocupare la nivelul comunității internaționale, în cadrul formelor de cooperare specifice justiției constituționale la nivel global, pentru concretizarea acestei propuneri și apoi pentru efectivitatea noului instrument de măsurare instituit.

III. Congresul Mondial de Drept Constituțional cu tema Transformări constituționale – Johannesburg, Africa de Sud, 5-9 decembrie 2022.

Congresul, desfășurat la fiecare patru ani, reunește cercetători în drept constituțional din întreaga lume, oferind oportunitatea dezbaterilor și schimbului de idei pe teme de actualitate în domeniu. Ediția din acest an a avut loc în Africa de Sud, în campusul Auckland al Universității din Johannesburg, în perioada 5-9 decembrie 2022[10].

Tema aleasă, „Transformări constituționale” a fost aleasă de Asociația Internațională de Drept Constituțional (IACL) și ”invită la reflecție pe o serie de subiecte, inclusiv o dinamică bidirecțională importantă: constituțiile însele răspund schimbărilor sociale de-a lungul timpului prin modificare și interpretare; constituțiile joacă, de asemenea, un rol în modelarea modului în care se dezvoltă societățile”[11].

Congresul a cuprins următoarele sesiuni plenare: ”Sărăcia, discriminarea și constituțiile”; ”Mediul, justiția climatică și drepturile naturii”; ”Guvernarea constituțională în criză?”; ”Constituționalismul în epoca puterii private și a patra revoluție industrială”. În paralel s-au desfășurat dezbateri interesante în diverse secțiuni (tematica putând fi consultată aici[12]).

Considerăm că se poate stabili o corelație între cele două Congrese (WCCJ și WCCL) pe componenta care vizează chiar propunerea sesizată, de instituire a unui Index vizând modul în care este respectată Constituția. În acest sens, asa cum rezultă din prezentarea Congresului din Johannesburg, tema aleasă permite participanților să exploreze cel puțin trei aspecte ale transformării constituționale: în primul rând, modul în care constituțiile în sine se schimbă și se transformă în timp, fie printr-o modificare a textului lor, prin interpretare judiciară, prin schimbări în practicile sociale și politice, inclusiv prin convenții constituționale, și prin schimbări revoluționare; în al doilea rând, rolul transformator al constituțiilor, adică modul în care constituțiile pot favoriza sau împiedica transformarea socială, economică și politică a societăților, precum și schimbarea vieții indivizilor; în al treilea rând, rolul constituțiilor în răspunsul la circumstanțe în schimbare, fie că este vorba despre amenințarea schimbărilor climatice, răspunsul statului la Covid-19, provocările revoluției digitale și inteligența artificială, deficitele democratice, puterea în creștere a corporațiilor private sau ascensiunea ordinilor constituționale autoritare și populiste. Sunt tot atâtea fațete și dimensiuni de analiză ce pot servi la elaborarea ”indicatorilor de rezultat” menționați în lucrarea citată mai sus.

Dincolo de diversitatea, bogăția și consistența temelor și dezbaterilor, credem că, în sine, locația aleasă are o profundă semnificație. Așa cum s-a explicat în conceptul Congresului, este potrivit ca IACL (Asociația Internațională de Drept Constituțional) să desfășoare la acest moment Congresul mondial în Africa, întrucât ultimii treizeci de ani au fost o perioadă de elaborare constituțională prodigioasă în regiune: 21 din cele 25 de țări din sudul și estul Africii au adoptat noi constituții din 1990. S-a acordat multă atenție tranziției constituționale din Africa de Sud la mijlocul anilor 1990 și noii Constituții kenyene din 2010, iar procesele de elaborare a Constituției din Africa de Sud și de Est nu au beneficiat de o atenție semnificativă din zona academică. S-a exprimat speranța că, găzduind o conferință de o asemenea amploare, o atenție sporită a comunității academice se va îndrepta către practica democrației constituționale și a drepturilor fundamentale în Africa. Credem că acest obiectiv a fost atins, la aceasta contribuind și vizitele organizate pentru participanți la sediul Curții Constituționale a Africii de Sud, precum și la obiectivele care sunt o mărturie vie a unui trecut nu atât de îndepărtat pe cât l-am crede, și unde concepte precum egalitatea, nediscriminarea, reconcilierea, își relevă o profundă și dramatică semnificație.

IV. În loc de concluzii

Am asistat așadar, la final de an, la două Congrese mondiale care, într-un fel sau altul au abordat rolul constituțiilor și importanța respectării lor. Temele alese – Justiția constituțională și pacea, respectiv Transformările constituționale au avut în centru supremația Constituției, precum și dinamica legii fundamentale, în contextul complex de factori care își pun amprenta asupra modului de interpretare, aplicare și evoluție a conceptelor constituționale.

Ce ar fi în mod special de reținut?

Am spune că este de reținut și ne propunem să urmărim modalitatea de concretizare a propunerii privind instituirea unui instrument de măsurare a progresului în privința conformării constituționale (CSI). Considerăm că acesta poate fi și un subiect interesant de dezbatere pentru comunitatea academică.

Un alt aspect, remarcat de autorii de drept constituțional în privința Congresului din Bali, constatare valabilă însă și în privința Congresului din Johannesburg, este apropierea/colaborarea creată în acest cadru între judecătorii/personalul de specialitate juridică din cadrul instanțelor constituționale și comunitatea academică. După cum mulți dintre participanții la Congresului WCCJ sunt deopotrivă judecători și profesori, la fel participanții la Congresul WCCL sunt profesori și judecători/foști judecători/magistrați/experți din cadrul justiției constituționale. Considerăm că această îmbinare de expertiză – teoretică și practică, a îmbogățit ambele, completând în mod corespunzător dezbaterile, în beneficiul dezvoltării dreptului și justiției constituționale. Este un drum care ar trebui, nu numai în opinia noastră, urmat în continuare.[13]


[1] M Lutfi Chakim The Indonesian Proposal to Establish a Constitutional Supremacy Index
[2] Disponibil aici
[3] Disponibil aici
[4] Disponibil aici
[5] Disponibil aici
[6] Disponibil aici
[7] Disponibil aici
[8] Disponibil aici
[9] Disponibil aici
[10] Disponibil aici
[11] Disponibil aici (prezentarea Congresului)
[12] Disponibil aici
[13] Pentru dezvoltarea ideii exprimate, a se vedea și Max Steuer ‘You are not alone’, Judges, Academics, and Politicians at the 5th Congress of the World Conference on Constitutional Justice, disponibil aici


Prof. univ. dr. Marieta Safta
Universitatea Titu Maiorescu din București – Facultatea de Drept