Despre inadmisibilitatea candidaturii membrilor Consiliului UNBR pe lista delegaților baroului la Congresul avocaților
Conform art. 51 alin. (2) lit. c), art. 61 alin. (1) coroborat cu art. 63 alin. (1) lit. b), art. 64 alin. (1)-(3) din Legea nr. 51/1995, corelat cu art. 81 alin. (4)-(5) și art. 84 alin. (1)-(2) din Statutul profesiei de avocat, Congresul avocaților este constituit din:
– delegați ai fiecărui barou aleși de adunările generale ale barourilor (norma de reprezentare: un delegat la 200 de avocați);
– membrii Consiliului U.N.B.R., organ de conducere format din decanii barourilor (membri de drept ai Consiliului U.N.B.R.; în caz de schimbare a decanului, noul decan îl înlocuiește de drept pe predecesorul său) și reprezentanții barourilor (aleși de Congres dintre membrii săi, pentru un mandat de 4 ani), atât decanii cât și ceilalți membri ai Consiliului U.N.B.R. fiind membri de drept ai Congresului;
– președintele Consiliului de administrație al Casei de Asigurări a Avocaților.
Întrucât legiuitorul nu distinge, membrii Consiliului U.N.B.R. își păstrează statutul legal de membri de drept ai Congresului avocaților și în cadrul Congresului electiv. Această reglementare a fost criticată în privința membrilor Consiliului U.N.B.R. aleși de Congres, în sensul că ei ar trebui, o dată la 4 ani, să revină „la urne” spre a se supune votului adunării generale a baroului din care fac parte și să primească astfel – dacă (mai) este cazul – reconfirmarea legitimității reprezentării în conducerea profesiei la nivel național. În decembrie 2018, prin Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 428, s-a modificat art. 83 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat, text ce reglementează alegerea organelor centrale ale profesiei; în esență, s-a hotărât atunci – după îndelungi dezbateri și cu un vot foarte strâns – ca membrii Congresului electiv să fie decanii și delegații (reprezentanţii barourilor aleşi de adunările generale), astfel ca doar aceștia să aibă dreptul de a alege și de a fi aleși în noile organe ale U.N.B.R. Modificarea a rezistat însă doar până în martie 2019, când, prin Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 431, vechiul text al art. 83 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat a fost restaurat. Într-adevăr, deși justă din perspectiva democrației profesionale, norma secundară, astfel cum a fost modificată în 2018, nu concorda cu dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 51/1995: Congresul avocaților – inclusiv electiv – este constituit și din membrii Consiliului U.N.B.R. (interesează, desigur, reprezentanții barourilor aleși de Congres pentru un mandat de 4 ani, nu decanii); or, acești reprezentanți au statut egal cu decanii, astfel că trebuie să li se recunoască și lor dreptul de a alege și de a fi aleși în noile organe de conducere ale U.N.B.R.
Regândirea concepției normative privind calitatea de membru al Congresului în ședința de alegere a membrilor Consiliului U.N.B.R. și modalitatea de înscriere pe listele de candidați a membrilor Congresului pentru alegerea organelor profesiei la nivel central intră în sfera de competență a legiuitorului primar. Acesta nu și-a schimbat însă viziunea; mai mult, a consolidat-o prin noua reglementare introdusă la art. 60 alin. (3) din Legea nr. 51/1995: mandatele membrilor Consiliului U.N.B.R., Comisiei permanente a U.N.B.R., Comisiei centrale de cenzori și Comisiei centrale de disciplină încetează la data alegerii noilor membri. Se confirmă astfel continuitatea, în caz de expirare a mandatului, până la alegerea pentru următorul mandat a reprezentanților ce întregesc noul Consiliu al U.N.B.R., intrând în compunerea acestuia alături de decanii barourilor (reamintesc, decanii sunt membri de drept nu doar ai Congresului avocaților, ci și ai Consiliului U.N.B.R., astfel că ei nu participă în calitate de candidați în procesul de alegere pentru constituirea Consiliului U.N.B.R.). Și la nivelul baroului există o reglementare în același sens, la art. 54 alin. (2³) din Legea nr. 51/1995: persoanele care ocupă funcțiile rezultate din adunarea electivă precedentă continuă să își exercite atribuțiile specifice, pentru fiecare caz în parte, până la validarea rezultatelor procesului de alegere (a noilor organe ale baroului).
În aceste condiții, indiferent de interesul electoral individual, candidatura unui membru al Consiliului U.N.B.R. – decan sau reprezentant ales – pentru calitatea de delegat al baroului la Congresul avocaților este, de lege lata, inadmisibilă. Dacă s-ar valida candidatura și respectivul avocat ar fi ales delegat la Congres, s-ar ajunge la situația nu doar nelegală, ci chiar aberantă, ca un avocat să facă parte, concomitent, din două categorii incompatibile conceptual ce compun organul suprem de conducere a profesiei de avocat: una și aceeași persoană ar întruni o dublă calitate de membru al Congresului avocaților – membru de drept și delegat ales, ipostaze ce se exclud reciproc. Totodată, această anomalie ar avea ca efect reducerea (după caz, suprimarea) numărului delegaților, cu consecințe directe nu doar în ceea ce privește depunerea candidaturilor pentru noul Consiliu al U.N.B.R., întrucât ar bloca dreptul de a fi ales al avocaților astfel înlăturați din lista delegaților, ci și raportat la norma de reprezentare, a cărei diminuare ar afecta interesele baroului și – mai grav – componența Congresului, modificare ce ar influența rezultatul votului exercitat pentru alegerea noii conduceri a U.N.B.R.