2,075 citiri

A X-a aniversare a aderării Bulgariei și României la Uniunea Europeană

Camelia TOADERSpațiul românesc s-a aflat de-a lungul istoriei mereu la limita marilor ansambluri politice și de civilizație. A fost o margine a Imperiului roman, o margine a Imperiului bizantin, apoi a Imperiului otoman. La începutul epocii moderne, exact în spațiul românesc se întâlneau trei mari imperii: otoman, habsburgic și rus.

Și astăzi românii se găsesc la marginea Uniunii Europene, ca țară de frontieră a acesteia, dar, din fericire, în interiorul acestei mari organizații regionale. (cf. Lucian Boia, România, țară  de frontieră  a Europei, Humanitas, 2012, p. 15)

Există în istoria fiecărui popor un timp al reflexiei critice, un timp al memoriei, un punct de unde uitându-ne spre trecut scrutăm viitorul.

Trăim astăzi, la aniversarea celor 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană un astfel de moment. Un moment în care privim înapoi pentru a vedea în ce măsură speranțele exprimate atunci și-au găsit împlinirea și totodată, uitându-ne înainte, stabilim noi obiective, fixăm alte idealuri, dăm astfel un sens continuării drumului.

Am avut privilegiul de-a lungul mandatului meu ca judecător român al Curții de justiție, în fața căreia am depus jurământul exact la 12 ianuarie 2007, să asist la integrarea treptată a sistemului juridic al țării mele în spațiul european judiciar comun, și cred că întreaga sa contribuție la delimitarea acestui spațiu, la conturarea unora dintre principiile care‑l guvernează s-a dovedit a fi – și continuă să fie – semnificativă.

Astfel, pe rolul instanțelor europene au fost înregistrate un număr de 241 de cauze, dintre care 144 în fața Curții de justiție, în care limba de procedură a fost limba română. Dintre acestea, un număr de 118 au fost întrebări preliminare, expresie a dialogului căutat de judecătorii români cu judecătorii CJUE. (6 fiind soluționate în Marea Cameră).

Rămânând la statistici, în acești 10 ani, am participat la instrumentarea unui număr de 308 de cauze în calitate de judecător raportor (din care 268 soluționate, 16 în Marea Camera a Curții) și respectiv 489, în calitate de membru al completului de judecată. Cabinetul român și-a adus, în acest fel, contribuția la îmbogățirea și nuanțarea jurisprudenței Curții în special în domenii precum cooperarea judiciară în materie civilă, libera prestare a serviciilor, protecția mediului înconjurător, protecția consumatorilor, armonizarea legislațiilor, fiind chiar deschizător de drum în ceea ce privește interpretarea unor instrumente de drept european cu un deosebit impact asupra consolidării spațiului de justiție, securitate și libertate, pe care ni-l dorim cu toții. Amintesc în acest context, Convenția de la Roma privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, Regulamentul nr. 650/2012 al Parlamentului european și al Consiliului, privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și acceptarea și executarea actelor autentice în materie de succesiuni și privind crearea unui certificat european de moștenitor, Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială.

O sinteză utilă și pertinentă a cauzelor românești înregistrate atât pe rolul Curții de Justiție, cât și pe cel al Tribunalului, lucrare pe care am avut onoarea să o prefațez, a fost întocmită cu ocazia prezentei aniversari de către dl. Tiberiu Savu, jurist lingvist în cadrul Direcției române de traduceri, pe care îl felicit pentru efortul de a rezuma și clasifica aceste decizii și de a da astfel o imagine globală asupra problematicii juridice invocate în fața instanțelor ce compun instituția noastră.

Astfel cum cred ca ați observat deja, Direcția română de traduceri a pregătit o broșură aniversară care amintește anii de pionierat ai acestei tinere și dinamice echipe. Le mulțumim pentru contribuția lor la acest eveniment și pentru întregul profesionalism de care au dat dovadă de-a lungul celor 10 ani pe care direcția îi aniversează la rândul său.

În același timp nu trebuie uitat că, dincolo de o nouă limbă de procedură, dincolo de un nou sistem juridic, România a oferit Curții de justiție a Uniunii europene entuziasmul și competența romanilor care își desfășoară activitatea în cadrul acestei instituții. Către dumneavoastră se îndreaptă astăzi de asemenea gândul meu, pentru că drumul lor, asemeni drumului României, nu a fost ușor.

Dintre cei 63 de colegi români care lucrează la ora actuală în cadrul instituției noastre, un număr de 40, aproape 2/3, sunt laureați ai concursurilor EPSO și ai concursurilor interne, dobândind astfel în condiții de deplină transparență și de competitivitate susținută calitatea de funcționari europeni. Drumul nostru împreună în acest prim deceniu al apartenenței României la UE dovedește capacitatea de integrare a profesioniștilor în acest bogat mediu internațional, care este Curtea de Justiție a UE.

Aș dori în finalul acestor câteva cuvinte să vă reamintesc crezul unui mare filozof român, de la a cărui moarte se împlinesc 30 de ani, Constantin Noica. Susținător al tezei spiritualității limbii române, adept al identificării unor sensuri transcendente în lexicul românesc, acesta își mărturisea convingerea că poporul român are încă de oferit umanității și Europei unicitatea unei culturi aflate la confluența spațiilor astfel:

“Ca orice fiinţă pe lumea aceasta, un popor este o bună închidere ce se deschide. Determinările întru sine ale poporului român sunt cunoscute. Deschiderile lui nu s-au încheiat încă.” (cf. Constantin Noica, Sentimentul românesc al ființei)

Doamnelor și domnilor, stimați colegi, stimați invitați,

Rămânând în această notă a frumuseții, am deosebita plăcere să v-o prezint pe mezzosoprana Ruxandra Barac. Absolventă a Universității de Muzică din București și a Conservatorului din Luxemburg, aceasta a urmat cursuri de măiestrie în Ungaria, Danemarca, Luxemburg și Norvegia. Dna Ruxandra Barac a abordat roluri în opere celebre, cum ar fi “Nunta lui Figaro”, “Flautul fermecat”, “Falstaff”, “Rigoletto”, “Cavaleria Rusticană” pe scene lirice europene importante. Ea ne va delecta cu câteva piese din repertoriul românesc și internațional și va fi acompaniată la pian de dna Katrin Reifenrath.

Mulțumesc pentru atenție și să lăsam locul muzicii!

Luxemburg, 12 ianuarie 2017

Prof. univ. dr. Judecător Camelia Toader

*Alocutiune rostită în cadrul Conferinței organizate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu ocazia aniversării a 10 ani de la aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană.