În jurisprudența CCR identificăm decizii de susținere și fundamentare a combaterii infracționalității


Sunt onorat să particip, împreună cu domnul judecător Bogdan Licu, fost coleg de profesie cu dumneavoastră, la prezentarea Raportului Ministerului Public pentru anul 2023.

Mulțumim domnului procuror-general și conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru invitația de a participa la bilanțul activității instituției.

Am ascultat cu interes raportul domnului procuror-general, din care am remarcat transparența și consistența rezultatelor activității, precum și unele proiecții ale preocupărilor imediate și de perspectivă prefigurate în acest document de bilanț.

În arhitectura sistemului judiciar, Ministerul Public are un rol important și distinct, stabilit în Legea fundamentală, privind apărarea ordinii de drept, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, ceea ce-i conferă legitimitatea deplină într-un stat de drept.

Raporturile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și celelalte instanțe s-au caracterizat și în anul 2023 prin relații de cooperare loială și prin convergența acestora pentru asigurarea calității actului de justiție.

Independent de rolul expres al acestei autorități prevăzute de Constituție, Ministerul Public, prin competențele și obiectivele sale de activitate, exercită în societate și un rol educativ-formativ al conștiinței juridice de tip democratic.

Realitatea dinamică a dezvoltării și schimbărilor sociale generează, amplifică și multiplică fenomenul infracțional, care se manifestă în varii domenii de activitate și la diferite niveluri de organizare socială, precum și în sfera deciziilor publice. În activitatea de contracarare a fenomenului infracțional, autoritățile publice și structurile specializate își concep strategiile, mijloacele de combatere și de limitare a efectelor nocive ale acestuia.

Prevenția și combaterea fenomenului infracțional revin în forme specifice fiecărei instituții publice a cărei activitate, trebuie să fie congruentă cu respectarea Constituției și a legilor.

Premisele combaterii instituționale a fenomenului infracțional necesită un cadru legislativ stabil și previzibil, în condițiile în care trebuie asigurate cetățeanului, justițiabilului, dreptul la apărare și celelalte garanții legale sau care decurg din jurisprudența C.C.R (Curții Constituționale), a C.J.U.E. (Curții de Justiție a Uniunii Europene), precum și a C.E.D.O. (Curții Europene a Drepturilor Omului).

În jurisprudența Curții Constituționale identificăm decizii de susținere și fundamentare a combaterii infracționalității, prin care se subliniază că cel mai energic și eficient mijloc de protejare și apărare a valorilor fundamentale se realizează prin mijloacele dreptului penal. Legiuitorul, prin statutul său constituțional, se află într-o poziție care îi permite să aprecieze, în funcție de o serie de criterii, necesitatea și intensitatea unor anumite politici penale, acesta prevalându-se, în virtutea principiului oportunității, de o anumită marjă de apreciere. Însă, competența sa exclusivă în reglementarea soluțiilor legislative de politică penală nu este absolută, în sensul că prerogativa libertății de legiferare nu exclude, într-un stat de drept, exercitarea controlului de constituționalitate asupra normelor dreptului material și procedural penal (Decizia nr.561/2021, paragraful 24). Astfel, incriminarea / dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni ține de marja de apreciere a legiuitorului, dar aceasta este limitată întotdeauna de respectarea principiilor, valorilor și exigențelor constituționale.

Mecanismul de verificare în domeniul reformei sistemului judiciar a fost ridicat, la propunerea Comisiei Europene în Raportul din data de 22 noiembrie 2022, cu recomandarea ca țara noastră să fie integrată mecanismului comun al statelor europene de verificare. A fost un succes comun al Guvernului României, al Ministerului Justiției și al autorității judecătorești, din componența căreia face parte integrantă și Ministerul Public.

Exigențele de ordin constituțional statornicite de justiția constituțională națională și europeană se impun în toate ramurile dreptului, așadar, și în materie penală. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală, Curtea (Constituțională) a manifestat, în controlul de constituționalitate, exigențe sporite, având în vedere faptul că, în cauză, sunt vizate valoarea libertății individuale a persoanei și, asociată acesteia, prezumția de nevinovăție.

Unele decizii ale Curții Constituționale au adus în discuție noi paradigme conceptuale, și aici mă refer la problema colaborării dintre parchete și serviciile de informații (Decizia nr. 26/2019), la problema compunerii completurilor de judecată (Decizia nr.685/2018) și la problema înțelegerii efectelor inacțiunii legislative în privința reglementării prescripției răspunderii penale (Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022).

Nu ne propunem, în acest cadru, să dezvoltăm deciziile Curții, însă trebuie reținut faptul esențial că efectele acestor decizii sunt general obligatorii. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut efectele depline pe care le produc deciziile Curții (Constituționale) referitoare la prescripție pentru perioada 2018-2022, perioadă marcată de inacțiunea Parlamentului în privința punerii în acord a textului legal cu jurisprudența Curții.

Hotărârea CJUE din iulie 2023 aduce în discuție regândirea principiului constituțional al retroactivității legii penale mai favorabile, fără să afecteze caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, principiu care se constituie într-o condiție sine qua non a statului de drept.

Rezultatele pozitive obținute de organele de urmărire și anchetă penală în acțiunile specifice întreprinse sub conducerea Ministerului Public sunt evidente și sunt de natură să consolideze încrederea și siguranța cetățenilor în ceea ce privește apărarea valorilor persoanei și a bunurilor acesteia, în spiritul art. 131 din Constituție.

În încheiere, felicităm conducerea Ministerului Public și a structurilor specializate ale acestuia pentru modul în care au implementat noi elemente de viziune în conceperea unor strategii și metode de lucru, încă de la preluarea mandatului. Raportul prezentat astăzi evidențiază, prin informațiile și concluziile sale, adoptarea unor soluții privind diminuarea infracționalității generale, eficientizarea formelor de cooperare cu instituțiile care concură la realizarea obiectivelor Ministerului Public și asigurarea unor măsuri concrete de recuperare a prejudiciilor rezultate din săvârșirea faptelor penale, precum și a unor măsuri pentru o mai bună organizare a activității și pentru valorificarea resurselor umane din sistem.

Doamnelor și domnilor procurori, vă dorim mult succes în activitatea dvs. viitoare!

Judecător Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României

* Discursul susținut la prezentarea Raportului privind activitatea PÎCCJ din 2023